[:ro]Descarcă PDF: 18.03 INSCOP. Raport de cercetare – Partide

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Odată cu depășirea contextului electoral care a impus brandul USL, imaginea Uniunii Social Liberale a început să se dilueze în spațiul public.
  • PSD și PNL acționează tot mai mult ca două entități separate care își reafirmă propria identitate. UNPR şi PC nu au mai generat acţiuni publice, fiind acoperite în manifestările publice şi poltitice de partidele dominante (PSD în cazul Alianţei de Centru Stânga şi PNL în cazul Alianţei de Centru Dreapta). Congresul PNL a accentuat această dispunere a brandurilor politice, iar Congresul PSD din aprilie o va accentua în cazul social-democraţilor. În acest context, cercetarea ADEVĂRUL-INSCOP a luat în considerare sondarea intențiilor de vot pentru cele două entităţi mari care compun Uniunea Social Liberala (PSD ca actor dominant secondat de UNPR şi PNL ca actor dominant secondat de PC) , iar nu pentru brandul USL.
  • Testarea intenţiei de vot pentru cele două entităţi în mod separat nu înseamnă că scorul USL este dat de suma procentelor PSD-UNPR şi PNL-PC. Măsurarea intenţiei de vot pentru USL poate releva un rezultat diferit, mai mare sau mai mic decât suma scorurilor obţinute de cele două partide mari.
  • În clasamentul intenției de vot, conduc social-democraţii cu 40% dintre opțiuni, urmaţi de liberali cu 23,5%, PDL cu 14,1% și PP-DD cu 9%.
  • În varianta unei candidaturi separate, social-democrații ar înregistra un scor aproape dublu față de liberali. Acest lucru confirmă volumele bazinelor electorale ale celor două partide mari, explica ascendentul PSD în structura de guvernare, dar şi campania agresivă de achiziţii a PNL (Johannis, Stănişoară) menită să crească ponderea Partidului Naţional Liberal prin transferul electoratului de dreapta sau din alte zone complementare.
  • O altă explicaţie a scorului mult mai mare al social-democraţilor în raport cu liberalii este legată de percepţia pe care o are electoratul cu privire la câştigătorii alegerilor parlamentare în contextul tendinţei populaţiei, de a-şi declara susţinerea pentru formaţiunea câştigătoare.
  • Deţinerea funcţiei de prim-ministru, precum şi o pondere mai mare a social-democraţilor în interiorul guvernării transmite impresia că aceştia sunt câştigătorii principali ai bătăliei politice şi electorale.
  • Acest avantaj poate fi însă unul conjunctural, în condiţiile în care erodarea la guvernare va afecta în primul rând în PSD şi mai puţin PNL. Pe termen scurt PSD câştigă în popularitate, dar pe termen lung, în contextul prelungirii situaţiei economice precare, social-democraţii riscă un deficit electoral şi de imagine mai mare decât liberalii.
  • Atât PSD, cât şi PNL se află sub cotele de încredere ale liderilor lor. Cu toate acestea, o parte dintre cei care au încredere puţină şi foarte puţină în Victor Ponta sau Crin Antonescu, îşi declară intenţia de vot pentru PSD, respectiv pentru PNL.
  • Cei care au încredere mare şi foarte mare în Biserică sunt mai înclinaţi decât media să voteze în favoarea PSD.
  • Cei care au încredere multă şi foarte multă în DNA sunt mai înclinaţi decât media să voteze PDL. Acelaşi fenomen se observă şi în cazul celor care au încredere multă şi foarte multă în Agenţia Naţională de Integritate.
  • Dintre cei care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă în următorul an, majoritatea ar vota PSD.

 

PSD – UNPR

  • PSD are un electorat feminin uşor mai bine conturat. O posibilă explicaţie poate fi dată de corelaţia dintre politicile de stânga, asistenţiale, şi cultura tradiţională mai dependentă a populaţiei feminine, evidenţiată de întrebările la răspunsurile legate de valori economice şi sociale, dar şi de poziţia defavorizată a femeii în societatea românească.
  • Profilul electoratului PSD în funcţie de vârstă sugerează un plus important de susţinere în rândul populaţiei de peste 50 de ani.
  • PSD atrage electorat divers din punct de vedere al profilului educaţional, cu un plus în zona electoratului cu studii primare şi medii.
  • Persoanele inactive, cu venituri medii şi mici, votează într-o proporţie mai mare cu PSD.
  • Muntenia, Oltenia, Doborogea şi Moldova formează fieful electoral al PSD.
  • De asemenea, PSD captează mai mult electorat din zona rurală.

PNL – PC

  • PNL atrage susţinători din zona electoratului cu studii superioare într-o proporţie mai mare decât media. Este însă un electorat mai puţin numeros decât bazinul PSD (studii primare si medii).
  • Electoratul PNL se concentrează mai mult în zona 18-50 de ani, ceea ce permite USL să beneficieze de susţinere pe întreg intervalul de vârstă.
  • PNL este votat într-o proporţie mai mare decât media în zona urbană.
  • De asemenea, liberalii atrag mai multe voturi din Moldova şi Banat.
  • Comparativ cu intenţia medie de vot pentru partide, cei care au încredere multă şi foarte multă în Mugur Isărescu sunt înclinaţi să voteze într-o măsură mai mare PNL.

PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL

  • PDL și-a păstrat în linii mari bazinul electoral de la alegeri (14,1%). Acest scor arată mai degrabă eșecul în a valorifica discursul de opoziție, sub imperiul conflictelor interne cauzate de competiția pentru șefia partidului.
  • Electoratul PDL este, într-o proporţie mai mare, format din bărbaţi, asocierea dintre democrat-liberali şi paradigma austerităţii (mai puţini bani pentru sănătate, educaţie, protecţie socială) îndepărtând electoratul feminin de acest partid.
  • Din punct de vedere al criteriului vârstă, PDL are un profil electoral similar cu cel al liberalilor.
  • PDL este votat într-o proporţie mai mare decât media de persoanele active, cu venituri medii şi mari.

PARTIDUL POPORULUI DAN DIACONESCU

  • PP-DD înregistrează un trend descendent în raport cu rezultatul alegerilor parlamentare. Principala explicație constă în pierderea platformei pe care o asigura OTV, ceea ce a generat implicit o scădere a vizibilității lui Dan Diaconescu, locomotiva electorală a PP-DD.
  • PPDD-ul lui Dan Diaconescu atrage cei mai mulţi susţinători din zona 35-50 de ani.
  • De asemenea, PP-DD atrage mai mult electorat din zona urbană decât din cea rurală.

 

PARTIDUL FORŢA CIVICĂ

  • Forţa Civică reuşeşte cu greu să iasă din zona obscură, obţinând 2,5%, destul de puţin în raport cu indicele de încredere al lui Mihai Răzvan Ungureanu (25%).

Descarcă PDF: 18.03 INSCOP. Raport de cercetare – Partide

 

 

 [:en]

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Odată cu depășirea contextului electoral care a impus brandul USL, imaginea Uniunii Social Liberale a început să se dilueze în spațiul public.
  • PSD și PNL acționează tot mai mult ca două entități separate care își reafirmă propria identitate. UNPR şi PC nu au mai generat acţiuni publice, fiind acoperite în manifestările publice şi poltitice de partidele dominante (PSD în cazul Alianţei de Centru Stânga şi PNL în cazul Alianţei de Centru Dreapta). Congresul PNL a accentuat această dispunere a brandurilor politice, iar Congresul PSD din aprilie o va accentua în cazul social-democraţilor. În acest context, cercetarea ADEVĂRUL-INSCOP a luat în considerare sondarea intențiilor de vot pentru cele două entităţi mari care compun Uniunea Social Liberala (PSD ca actor dominant secondat de UNPR şi PNL ca actor dominant secondat de PC) , iar nu pentru brandul USL.
  • Testarea intenţiei de vot pentru cele două entităţi în mod separat nu înseamnă că scorul USL este dat de suma procentelor PSD-UNPR şi PNL-PC. Măsurarea intenţiei de vot pentru USL poate releva un rezultat diferit, mai mare sau mai mic decât suma scorurilor obţinute de cele două partide mari.
  • În clasamentul intenției de vot, conduc social-democraţii cu 40% dintre opțiuni, urmaţi de liberali cu 23,5%, PDL cu 14,1% și PP-DD cu 9%.
  • În varianta unei candidaturi separate, social-democrații ar înregistra un scor aproape dublu față de liberali. Acest lucru confirmă volumele bazinelor electorale ale celor două partide mari, explica ascendentul PSD în structura de guvernare, dar şi campania agresivă de achiziţii a PNL (Johannis, Stănişoară) menită să crească ponderea Partidului Naţional Liberal prin transferul electoratului de dreapta sau din alte zone complementare.
  • O altă explicaţie a scorului mult mai mare al social-democraţilor în raport cu liberalii este legată de percepţia pe care o are electoratul cu privire la câştigătorii alegerilor parlamentare în contextul tendinţei populaţiei, de a-şi declara susţinerea pentru formaţiunea câştigătoare.
  • Deţinerea funcţiei de prim-ministru, precum şi o pondere mai mare a social-democraţilor în interiorul guvernării transmite impresia că aceştia sunt câştigătorii principali ai bătăliei politice şi electorale.
  • Acest avantaj poate fi însă unul conjunctural, în condiţiile în care erodarea la guvernare va afecta în primul rând în PSD şi mai puţin PNL. Pe termen scurt PSD câştigă în popularitate, dar pe termen lung, în contextul prelungirii situaţiei economice precare, social-democraţii riscă un deficit electoral şi de imagine mai mare decât liberalii.
  • Atât PSD, cât şi PNL se află sub cotele de încredere ale liderilor lor. Cu toate acestea, o parte dintre cei care au încredere puţină şi foarte puţină în Victor Ponta sau Crin Antonescu, îşi declară intenţia de vot pentru PSD, respectiv pentru PNL.
  • Cei care au încredere mare şi foarte mare în Biserică sunt mai înclinaţi decât media să voteze în favoarea PSD.
  • Cei care au încredere multă şi foarte multă în DNA sunt mai înclinaţi decât media să voteze PDL. Acelaşi fenomen se observă şi în cazul celor care au încredere multă şi foarte multă în Agenţia Naţională de Integritate.
  • Dintre cei care cred că economia va avea o evoluţie pozitivă în următorul an, majoritatea ar vota PSD.

 

PSD – UNPR

  • PSD are un electorat feminin uşor mai bine conturat. O posibilă explicaţie poate fi dată de corelaţia dintre politicile de stânga, asistenţiale, şi cultura tradiţională mai dependentă a populaţiei feminine, evidenţiată de întrebările la răspunsurile legate de valori economice şi sociale, dar şi de poziţia defavorizată a femeii în societatea românească.
  • Profilul electoratului PSD în funcţie de vârstă sugerează un plus important de susţinere în rândul populaţiei de peste 50 de ani.
  • PSD atrage electorat divers din punct de vedere al profilului educaţional, cu un plus în zona electoratului cu studii primare şi medii.
  • Persoanele inactive, cu venituri medii şi mici, votează într-o proporţie mai mare cu PSD.
  • Muntenia, Oltenia, Doborogea şi Moldova formează fieful electoral al PSD.
  • De asemenea, PSD captează mai mult electorat din zona rurală.

PNL – PC

  • PNL atrage susţinători din zona electoratului cu studii superioare într-o proporţie mai mare decât media. Este însă un electorat mai puţin numeros decât bazinul PSD (studii primare si medii).
  • Electoratul PNL se concentrează mai mult în zona 18-50 de ani, ceea ce permite USL să beneficieze de susţinere pe întreg intervalul de vârstă.
  • PNL este votat într-o proporţie mai mare decât media în zona urbană.
  • De asemenea, liberalii atrag mai multe voturi din Moldova şi Banat.
  • Comparativ cu intenţia medie de vot pentru partide, cei care au încredere multă şi foarte multă în Mugur Isărescu sunt înclinaţi să voteze într-o măsură mai mare PNL.

PARTIDUL DEMOCRAT LIBERAL

  • PDL și-a păstrat în linii mari bazinul electoral de la alegeri (14,1%). Acest scor arată mai degrabă eșecul în a valorifica discursul de opoziție, sub imperiul conflictelor interne cauzate de competiția pentru șefia partidului.
  • Electoratul PDL este, într-o proporţie mai mare, format din bărbaţi, asocierea dintre democrat-liberali şi paradigma austerităţii (mai puţini bani pentru sănătate, educaţie, protecţie socială) îndepărtând electoratul feminin de acest partid.
  • Din punct de vedere al criteriului vârstă, PDL are un profil electoral similar cu cel al liberalilor.
  • PDL este votat într-o proporţie mai mare decât media de persoanele active, cu venituri medii şi mari.

PARTIDUL POPORULUI DAN DIACONESCU

  • PP-DD înregistrează un trend descendent în raport cu rezultatul alegerilor parlamentare. Principala explicație constă în pierderea platformei pe care o asigura OTV, ceea ce a generat implicit o scădere a vizibilității lui Dan Diaconescu, locomotiva electorală a PP-DD.
  • PPDD-ul lui Dan Diaconescu atrage cei mai mulţi susţinători din zona 35-50 de ani.
  • De asemenea, PP-DD atrage mai mult electorat din zona urbană decât din cea rurală.

 

PARTIDUL FORŢA CIVICĂ

  • Forţa Civică reuşeşte cu greu să iasă din zona obscură, obţinând 2,5%, destul de puţin în raport cu indicele de încredere al lui Mihai Răzvan Ungureanu (25%).

 

 

 [:]