22 august 2013 – VIOLENTA IN FAMILIE (partea a II-a)

Descarcă PDF: INSCOP. Violenta domestica

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12  – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

VIOLENŢA ÎN FAMILIE (partea a II-a)

 

  • Românii consideră că tipurile de violenţă cele mai întâlnite în societatea românească sunt: violenţa asociată cu furturi, tâlhării (39,1%), violenţa în familie împotriva copiilor, bătrânilor (21,5%), violenţa domestică între soţi/parteneri (19,2%), violenţa corelată cu crima organizată (11,7%), violenţa generată de certuri între persoane care nu se cunosc (3,4%).
  • Procentul mare de persoane care consideră cazurile de violenţă petrecute în perimetrul familiei ca fiind cele mai întâlnite tipuri de violenţă (21,5% plus 19,2%) este alarmant de mare. Pe de altă parte, el indică şi o conştientizare a fenomenului care în unele societăţi tradiţionaliste este mai degrabă negat decât blamat.
  • În proporţie mult mai mare decât femeile, bărbaţii cred că violenţa generată de crima organizată este foarte întâlnită în societatea românească, la identificarea celorlalte tipuri de violenţă distribuţia pe gen fiind relativ echilibrată.
  • Persoanele cu venituri mici au indicat mai degrabă decât persoanele cu venituri mari violenţa domestică (între soţi) ca fiind cel mai întâlnit tip de violenţă din societatea românească.
  • 43,5% dintre români declară că “de la începutul acestui an (2013), au auzit printre cunoştinţe sau în zona în care locuiesc de situaţii de violenţă în familie”. 44,5% nu au auzit de astfel de cazuri în proximitatea lor anul acesta, în timp ce 12% au ales să nu răspundă. Întrebarea este un indicator victimologic tipic, iar faptul că peste 40% dintre români au auzit de cazuri de violenţă în familie în interiorul reţelelor sociale proprii demonstrează o prezenţă semnificativă a fenomenului.

§  In rândul celor care au declarat că au cunoştinţă de asemenea cazuri, 65,9% au precizat că în cazul despre care au auzit victima era o soţie, 37,9% că victima era un copil, 19,7% un bătrân, 4,4% un soţ.

  • Românii cred că, în cazurile de violenţă domestică, ar trebui să intervină poliţia (79,5%), rudele (29,3%), vecinii (10,7%), prietenii (7,4%), preotul (4,3%). Numărul extrem de mare de persoane care cred că în asemenea cazuri este necesară intervenţia poliţiei arată că pentru marea majoritate a populaţiei violenţa în familie este un tip de violenţă ca oricare altul, neexistand circumstanţe atenuante.
  • Deşi răspunsurile sunt destul de omogen răspândite pe diferitele categorii sociodemografice, se remarcă faptul că femeile cred în măsură ceva mai mare decât bărbaţii că poliţia ar trebui să intervină în cazurile de violenţă domestică. Diferenţa pe rural vs. urban este aproape nesemnificativă, deşi ne-am fi aşteptat ca persoanele din mediul rural să fie ceva mai sceptice privind intervenţiile externe în “treburile casnice”.
  • 66% dintre români cred că statul ar trebui să înăsprească legislaţia privind violenţa în familie atunci când au fost întrebaţi care ar trebui să fie intervenţia statului în cazurile respective. 25,8% cred că statul ar trebui mai degrabă să aplice legislaţia existentă. 5,8% au ales varianta “statul nu are ce căuta în casa omului”. În mod cert, cel puţin la nivel declarativ, populaţia României şi-a însuşit discursul dezirabil privind raportarea la violenţa domestică.
  • Întrebaţi de ce România se află printre ţările europene cu cele mai mari rate de violenţă împotriva femeii, 37,5% dintre respondenţi consideră că violenţa împotriva femeii nu este pedepsită serios de autorităţi în România, 32,6% că acest gen de violenţe se datorează mai ales sărăciei din ultima vreme, 23,2% cred că fenomenul s-a intâlnit dintotdeauna în România. 4,6% dintre subiecţi consideră că statisticile sunt exagerate în această privinţă.
  • În privinţa legislaţiei privind violenţa domestică şi protejarea victimei, 57,5% dintre români spun că, după cunoştinţele lor, există legislaţie în acest sens, 12,9% cred că nu există nicio lege pe acest subiect. 29,6% aleg nu ştiu/nu răspund, ceea ce ne arată că în general există o destul de vagă cunoaştere a legislaţiei privind fenomenul, drepturile victimelor etc.

§  “Incriminarea” socială a violenţei în familie se bazează mai degrabă pe norme de bun simţ decât pe informare şi pe o cultură legislativă în domeniu.

  • Barbaţii, tinerii până în 35 de ani, persoanele cu nivel mai înalt de educaţie au mai degrabă cunoştinţe asupra existenţei legislaţiei în domeniu decât celelalte categorii socio-demografice.
  • La un alt item, respondenţii au fost solicitaţi să îşi exprime acordul/dezacordul cu o serie de afirmatii care redau stereotipuri şi expresii curente privind fenomenul violenţei domestice. 30,9% dintre subiecţi sunt de acord că “femeile mai sunt bătute şi din vina lor”. 8,1% cred că “bătaia este ruptă din rai”, 6,4% că “un barbat care nu-şi bate femeia nu o iubeşte cu adevărat”, 7,3% sunt de acord cu afirmaţia “femeia este proprietatea bărbatului”.
  • 75,7% dintre români sunt de acord cu ideea că “o femeie bătută poate în orice moment să se despartă de soţul ei”, în timp ce 51,3% cred că violenţa în interiorul familiei este o problemă de interes public.
  • 8,5% dintre români cred că violenţa domestică este întâlnită doar în familiile sărace iar 15,3% că este întâlnită doar la oamenii needucaţi.
  • În general, constatăm că un dezacord semnificativ crescut faţă de stereotipurile care au fost în ultima vreme subiect al campaniilor sociale care vizau conştientizarea şi reducerea fenomenului violenţei domestice. De exemplu, foarte puţini români îşi mai exprimă acordul cu ideea că “bătaia e ruptă din rai” sau că “un bărbat care nu îşi bate femeia nu o iubeşte cu adevărat”. Este evidentă o anumită eficienţă a campaniilor respective la nivel discursiv, efectul privind profunzimea fenomenului fiind încă de discutat şi analizat.
  • Fenomenul violenţei domestice şi al violenţei împotriva femeilor a fost readus în atenţia publicului prin cazul cântăreţei Alexandra Stan, foarte popularizat de presă în urmă cu ceva timp. 83,9% dintre români au auzit de cazul în discuţie iar 77,9% dintre români consideră că interpreta a procedat corect atunci când a denunţat public agresiunea la care a fost supusă.

Descarcă PDF: INSCOP. Violenta domestica

22 august 2013 – VIOLENTA IN FAMILIE (partea a II-a)
Derulează în sus