[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 09.2015 – criza imigrantilor

CRIZA IMIGRANȚILOR

  • 95,8% dintre români au auzit de criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu. Intens mediatizat, episodul a stârnit interesul publicului şi are o notorietate considerabilă.
  • 41,7% dintre români cred că refugiaţii/imigranţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu. 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% consideră că este vorba de imigranţi care vin spre Europa din cauza sărăciei din zonele lor de origine. 5,9% dintre români cred că imigranţii sunt în primul rând persoane care ar prefera să trăiască în UE.
  • Există deci o percepţie semnificativă a valului de imigranţi ca fiind constituit din refugiaţi de război, dar există şi un procent similar şi semnificativ de români care iau în considerare şi alte motivaţii– de la cele economice, până la unele eventual subversive.
  • 29,5% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de tranzit pentru refugiaţii/imigranţii din Orientul Mijlociu (37% în mică şi foarte mică măsură, 22,5% nici în mică nici în mare măsură).
  • Prin comparaţie, 23,9%dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de destinaţiepentru refugiaţi/imigranţi(44,3% în mică şi foarte mică măsură, 21,8% nici în mică nici în mare măsură).
  • În contextul discuţiilor de la nivel european privind cotele de refugiaţi şi redistribuirea refugiaţilor între statele membre, 56,2% dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi, 35,5% cred că ar trebui să primească (8,3% nonrăspunsuri). Chiar și în segmentul celor care cred că România trebuie să primească refugiaţi, 82,1% consideră că trebuie să stabilim singuri cota pe care o putem primi, doar 14,6% spun că ar trebui să primim numărul de refugiaţi cerut de UE.
  • Darie Cristea, director general Inscop: „Opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene”.
  • 26,5%dintre români ar fi de acord ca refugiaţii să se stabilească în România (65,3% dezacord). 24,4%ar fi de acord cu stabilirea acestora în localitatea lor (67,1% dezacord).

METODOLOGIE

  • Sondajul ”Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 10-15 septembrie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 85 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP 09.2015 – criza imigrantilor[:en]CRIZA IMIGRANȚILOR

  • 95,8% dintre români au auzit de criza refugiaţilor din Orientul Mijlociu. Intens mediatizat, episodul a stârnit interesul publicului şi are o notorietate considerabilă.
  • 41,7% dintre români cred că refugiaţii/imigranţii adunaţi la graniţele UE au plecat din ţările lor din cauza războiului din Orientul Mijlociu. 23,4% cred că este vorba de grupuri care vin cu scopul de a destabiliza Europa, 23,3% consideră că este vorba de imigranţi care vin spre Europa din cauza sărăciei din zonele lor de origine. 5,9% dintre români cred că imigranţii sunt în primul rând persoane care ar prefera să trăiască în UE.
  • Există deci o percepţie semnificativă a valului de imigranţi ca fiind constituit din refugiaţi de război, dar există şi un procent similar şi semnificativ de români care iau în considerare şi alte motivaţii– de la cele economice, până la unele eventual subversive.
  • 29,5% dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de tranzit pentru refugiaţii/imigranţii din Orientul Mijlociu (37% în mică şi foarte mică măsură, 22,5% nici în mică nici în mare măsură).
  • Prin comparaţie, 23,9%dintre români cred în mare şi foarte mare măsură că România ar putea deveni ţară de destinaţiepentru refugiaţi/imigranţi(44,3% în mică şi foarte mică măsură, 21,8% nici în mică nici în mare măsură).
  • În contextul discuţiilor de la nivel european privind cotele de refugiaţi şi redistribuirea refugiaţilor între statele membre, 56,2% dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi, 35,5% cred că ar trebui să primească (8,3% nonrăspunsuri). Chiar și în segmentul celor care cred că România trebuie să primească refugiaţi, 82,1% consideră că trebuie să stabilim singuri cota pe care o putem primi, doar 14,6% spun că ar trebui să primim numărul de refugiaţi cerut de UE.
  • Darie Cristea, director general Inscop: „Opinia publică din România are o poziţie conservatoare şi prudentă. Este o poziţie comună în statele est-europene membre ale UE, unele dintre acestea fiind chiar mult mai radicale decât România. Adevărul este că europenii, deci inclusiv românii, nici nu au văzut coerenţa şi stăpânirea situaţiei pe care le aşteptau de la instituţiile europene”.
  • 26,5%dintre români ar fi de acord ca refugiaţii să se stabilească în România (65,3% dezacord). 24,4%ar fi de acord cu stabilirea acestora în localitatea lor (67,1% dezacord).

METODOLOGIE

  • Sondajul ”Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 10-15 septembrie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 85 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]