SEPTEMBRIE 2014 – PRESEDINTELE SI PREMIERUL

Descarcă PDF: INSCOP Sept.2014. Presedintele si Premierul

CE FEL DE PRIM-MINISTRU ÎȘI DORESC ROMÂNII

  • Am testat mai multe declarații publice, situații ipotetice și variante de potențiali prim-miniștrii care ar putea fi desemnați de viitorul președinte al României, concentrându-ne pe variantele indicate de principalii competitori, Victor Ponta și Klaus Iohannis. Ipoteza premierului cu profil tehnocrat pare a beneficia de cel mai mare sprijin din partea electoratului.

Scenariul VICTOR PONTA – PREȘEDINTE

  • În ceea ce privește opinia populației față de declarația premierului Victor Ponta care a afirmat public faptul că în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale, viitorul prim-ministru ar putea să nu fie membru PSD, UNPR, sau PC, cea mai mare parte a respondenților (46,2%) cred că aceasta ar fi o decizie bună. 23,5% din totalul populației investigate cred că ar fi o decizie greșită ca Victor Ponta să nu desemneze un premier membru PSD, UNPR sau PC în cazul în care va deveni președinte. Raportul dintre cei care aprecizază ipoteza unui premier non-membru al partidelor aflate la guvernare și cei care doresc un membru de partid este de 2 la 1. Și numărul non-răspunsurilor este foarte mare, aproape o treime dintre români (30,3%) refuzând să se pronunțe asupra acestui subiect. Datele trebuie interpretate din perspectiva raportării la întreaga populație cu drept de vot, nu doar la publicul cu opțiuni politice/partizane clare.
  • Dacă schimbăm întrebarea și avansăm variante de răspuns mai clare, opțiunile populației se nuanțează. În cazul în care alegerile prezidențiale vor fi câștigate de Victor Ponta din partea Alianței PSD-UNPR-PC, cei mai mulți dintre români (34,7%), susțin ipoteza unui premier tehnocrat, 26,4% indică varianta unui premier PSD, 21,3% înclină spre un premier din partea opoziției, în timp ce 17,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • În condițiile în care Victor Ponta nu a precizat un nume de premier (spre deosebite de Klaus Iohannis care a avansat numele lui Cătălin Predoiu), am testat părerea românilor cu privire la mai multe personalități care ar putea fi nominalizate pentru funcția de premier de către Victor Ponta. 43,1% au o părere bună despre ipoteza desemnării lui Mugur Isărescu în funcția de prim-ministru, în cazul în care Victor Ponta ar câștiga alegerile prezidențiale. Pe locul al doilea se situează Mircea Geoană (18,8% au o părere bună despre ipoteza Mircea Geoană – prim-ministru), urmat de George Maior (17,5%), Mihai Tănăsescu (10,9%), Liviu Dragnea (10,6%), Florin Georgescu (9,5%) și Ioan Rus (6,9%).

Scenariul KLAUS IOHANNIS  – PREȘEDINTE

  • În ceea ce privește opinia populației față de scenariul avansat de Klaus Iohannis potrivit căruia în cazul în care va câștiga alegerile prezidențiale va încerca să formeze o nouă majoritate în Parlament pentru a da jos Guvernul condus de Victor Ponta și a propune un nou guvern condus de Cătălin Predoiu, 36,1% dintre respondenți cred că aceasta ar fi o decizie greșită. 32,2% cred că ar fi o decizie bună în timp ce 31,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Dacă detaliem variantele de răspuns, opiniile se nuanțează. În cazul în care alegerile prezidențiale vor fi câștigate de Klaus Iohannis, din partea Alianței Creștin Liberale, 30,9% cred că Victor Ponta trebuie să rămână prim-ministru, 26,1% cred că ar fi nevoie de un premier tehnocrat, iar 19,7% cred noul premier ar trebui să fie Cătălin Predoiu din partea ACL – PNL-PDL. 23,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

GUVERN PSD-UNPR-PC vs. GUVERN PNL-PDL

  • La întrebarea – România ar fi guvernată mai bine dacă actualul guvern ar fi înlocuit de un alt guvern format de partidele din opoziție (Partidul Național Liberal, Partidul Democrat Liberal)? – 40,4% dintre respondeți declară că România nu ar fi mai bine guvernată, în timp ce 29% spun că România ar fi mai bine guvernată. 30,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare, formând un grup solid al indecișilor sau persoanelor dezinteresate de subiect. Distribuția scorurilor confirmă volumul extins al bazinelor de susținători ai puterii (în jurul procentului de 40%), respectiv al opoziției (în jur de 30%) confirmat de cea mai mare parte a indicatorilor măsurați.

 

  • CONCLUZII: Românii par a valoriza mai bine ipoteza unui premier tehnocrat – ca variantă generică. De asemenea, și în ceea ce privește numele unor posibili candidați pentru funcția de prim/ministru, personajele cu profil tehnocrat ocupă primele poziții. O posibilă explicație a opțiunii majoritare pentru un premier tehnocrat (non-PSD) în cazul în Victor Ponta ar câștiga alegerile prezidențiale ar putea fi legată de dorința respondenților de a echilibra scena politică. Un premier tehnocrat este în viziunea românilor un răspuns mai bun la nevoia de echilibru politic, decât varianta mai puțin probabilă a unui premier din opoziție.  Pe scenariul în care Klaus Iohannis ar câștiga alegerile, soluțiile de echilibru politic preferate sunt ceva mai apropiate din punctul de vedere al ponderilor de populație care le susțin: menținerea lui Victor Ponta, respectiv varianta premierului tehnocrat. Faptul că ne aflăm abia la mijlocul unui ciclu de guvernare face ca erodarea guvernării actuale să nu fie similară cu cea a unui guvern la final de mandat. Din acest motiv, opțiunile favorabile pentru guvernul aflat la putere sunt mai numeroase în acest moment decât opțiunile favorabile unui guvern al opoziției format inclusiv din cei care au deținut puterea în ciclul anterior.

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Datele cercetării au fost culese în perioada 30 august – 4 septembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1058 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Sept.2014. Presedintele si Premierul

 

SEPTEMBRIE 2014 – PRESEDINTELE SI PREMIERUL
Derulează în sus