SEPTEMBRIE 2014 – INTENȚIE DE VOT TUR 1 și TUR 2

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Sept.2014. Vot prezidentiale

PREZENȚA LA VOT

  • Intenția declarată de participare la votul pentru alegerile prezidențiale înregistreză o creștere semnificativă comparativ cu rezultatele sondajului de la începutul lunii iulie.
  • Apropierea datei alegerilor (au mai rămas două luni până la primul tur al alegerilor prezidențiale) și intrarea treptată în atmosfera electorală a crescut interesul pentru momentul electoral din noiembrie.
  • Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrăm în cazul celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot (55,7%, comparativ cu 48,6% care declarau acest lucru în urmă cu două luni). Acest procent corespunde în linii mari nu procentul de prezență la vot înregistrat în 2009 în primul tur când au au venit la urne 54,37% din cetățenii cu drept de vot.
  • Ponderea ridicată a celor care declară în mod sigur că se vor prezenta la vot ne permite să facem o estimare mai corectă a intenției de vot pentru alegerile prezidențiale prin luarea în considerare a opiniilor celor care declară că vor vota cu certitudine.
  • 14,7% declară că probabil vor vota (17,3% declarau acest lucru în iulie). Opțiunea ”probabil Da” indică o rezervă a cetățenilor de a se prezenta la vot; posibilitatea ca o parte dintre cei care declară acest lucru să se prezinte efectiv la vot depinde în bună măsură de intensitatea emoțională a campaniei și de măsura în care cetățenii percep efectiv că are loc o competiție. Percepția unui competitor cu șanse foarte mari care pare a închide competiția ar putea diminua interesul pentru alegerile prezidențiale.
  • Scade și ponderea celor care spun că probabil nu se vor prezenta la vot (3,8%, comparativ cu 7,9% în iulie). 6,3% declară că sigur nu se vor prezenta la vot (6,4% declarau acest lucru în iulie), în timp ce 16% nu s-au hotărât (15,9% în iulie), iar 3,6% nu știu/nu răspund (3,8% în iulie).

 

INTENȚIA DE VOT ÎN TURUL I

  • Intenția de vot pentru turul I a fost măsurată prin introducerea în lista închisă de opțiuni a candidaților ipotetici care și-au anunțat o dorința de a candida. Distribuția procentelor va putea fi afectată pe viitor de eventuale retrageri din cursă a candidaților care nu reușesc să adune semnăturile necesare depunerii dosarului de candidat sau care abandonează din alte motive.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Datele privind intenția de vot sunt primele care se apropie de condițiile reale ale competiției prezidențiale cu majoritatea candidaților anunțați efectiv și prin raportare la electoratul care își manifestă o intenție clară de a vota. Prin urmare, comparația acestor date cu rezultatele sondajelor INSCOP anterioare este mai puțin relevantă având în vedere că în iulie, de exemplu, măsuram o listă de candidați mult diferită și ne aflam într-o perioadă mai îndepărtată de momentul alegerilor, deci prea puțin influențată de atmosfera electorală. ”
  • În condițiile în care înregistrăm un procent ridicat al celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot, putem prezenta o estimare a intenție de vot în turul I a celor care vor fi efectiv votanții acestei runde, conform declarației lor la întrebarea care testează prezența.
  • Raportat la cei care își declară intenția certă de a vota (votează în mod sigur), Victor Ponta (Alianța PSD-UNPR-PC) conduce în clasamentul candidaților la președinție cu 41,1% dintre voturi. El este urmat de Klaus Iohannis (ACL –PNL/PDL) cu 28,8%, Elena Udrea (PMP) cu 8,1%, Călin Popescu Tăriceanu (PRL) cu 6,7%, Monica Macovei – independent (3,5%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 3,2%, Dan Diaconescu (PPDD) cu 3%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3%, Ioan Ghișe – independent (2,1%) și Szilagyi Zolt (0,5%).

 

PREZENȚA LA VOT ÎN TURUL 2 A CELOR CARE NU VOTEAZĂ PONTA SI ANTONESCU

  • La întrebarea filtru cu privire la prezența la vot în Turul 2, adresată doar acelor respondenți care au indicat alte preferințe de vot în turul 1 decât Victor Ponta și Klaus Iohannis, 75,8% declară că vor veni la vot în turul 2 în cazul în care candidatul preferat în primul tur nu reușește să se califice.
  • 11,2% dintre cei care votează alți candidați decât Victor Ponta și Klaus Iohannis spun în mod ferm că nu vor veni la vot în Turul 2, în timp ce 13% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

OPȚIUNILE NEHOTĂRÂȚILOR ÎN TURUL 2

  • Opțiunile de vot pentru Turul 2 ale celor care la întrebarea privind intenția de vot pentru Turul 1 au indicat variantele de răspuns ”Nu sunt hotărât”, ”Nu votez”, ”Nu știu/Nu răspund” se prezintă astfel: 19% au declarat că vor vota cu Victor Ponta, 15% îl preferă pe Klaus Iohannis, ceea ce reprezintă o distribuție strânsă.
  • De asemenea, remarcăm faptul că doar 34% dintre nehotărâți sau cei care nu votează ori nu răspund la întrebarea privind intenția de vot în Turul 1 au o opțiune clară pentru Turul 2, ceea ce deschide finaliștilor un câmp de bătălie larg pentru atragerea de susținători.
  • 32,5% dintre cei care nu au o opțiune în Turul 1 spun că nu vor vota, iar 33,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Putem observa este că nehotărâții încă nu știu cui să îi acorde votul, explicația fiind legată atât de faptul că această categorie de populație nu s-a edificat asupra comportamentului și ofertei celor doi contracandidați principali, cât și de faptul că nu cred în cei doi drept variante viabile pentru funcția de președinte al României.

 

OPȚIUNILE DE VOT PENTRU TURUL 2 ALE CELOR CARE SPUN CĂ MERG SIGUR LA VOT

  • Am testat mai multe variante de finale prezidențiale de Tur 2 (Victor Ponta – Klaus Iohannis, Victor Ponta – Elena Udrea, Victor Ponta – Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta – Monica Macovei).
  • Rezultatele prezentate se raportează la populația care declară o prezență sigură la vot și se prezintă astfel:
    • Victor Ponta (54%) vs. Klaus Iohannis (46%) – o diferență de 8 procente între cei doi
    • Victor Ponta (54,7%) vs. Călin Popescu Tăriceanu (45,3%) – o diferență de peste 9 puncte procentuale
    • Victor Ponta (66,1%) vs. Elena Udrea (33,9%)
    • Victor Ponta (66,8%) vs. Monica Macovei (33,2%)

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Datele cercetării au fost culese în perioada 30 august – 4 septembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1058 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Sept.2014. Vot prezidentiale

 

 [:en]PREZENȚA LA VOT

  • Intenția declarată de participare la votul pentru alegerile prezidențiale înregistreză o creștere semnificativă comparativ cu rezultatele sondajului de la începutul lunii iulie.
  • Apropierea datei alegerilor (au mai rămas două luni până la primul tur al alegerilor prezidențiale) și intrarea treptată în atmosfera electorală a crescut interesul pentru momentul electoral din noiembrie.
  • Cea mai spectaculoasă creștere o înregistrăm în cazul celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot (55,7%, comparativ cu 48,6% care declarau acest lucru în urmă cu două luni). Acest procent corespunde în linii mari nu procentul de prezență la vot înregistrat în 2009 în primul tur când au au venit la urne 54,37% din cetățenii cu drept de vot.
  • Ponderea ridicată a celor care declară în mod sigur că se vor prezenta la vot ne permite să facem o estimare mai corectă a intenției de vot pentru alegerile prezidențiale prin luarea în considerare a opiniilor celor care declară că vor vota cu certitudine.
  • 14,7% declară că probabil vor vota (17,3% declarau acest lucru în iulie). Opțiunea ”probabil Da” indică o rezervă a cetățenilor de a se prezenta la vot; posibilitatea ca o parte dintre cei care declară acest lucru să se prezinte efectiv la vot depinde în bună măsură de intensitatea emoțională a campaniei și de măsura în care cetățenii percep efectiv că are loc o competiție. Percepția unui competitor cu șanse foarte mari care pare a închide competiția ar putea diminua interesul pentru alegerile prezidențiale.
  • Scade și ponderea celor care spun că probabil nu se vor prezenta la vot (3,8%, comparativ cu 7,9% în iulie). 6,3% declară că sigur nu se vor prezenta la vot (6,4% declarau acest lucru în iulie), în timp ce 16% nu s-au hotărât (15,9% în iulie), iar 3,6% nu știu/nu răspund (3,8% în iulie).

 

INTENȚIA DE VOT ÎN TURUL I

  • Intenția de vot pentru turul I a fost măsurată prin introducerea în lista închisă de opțiuni a candidaților ipotetici care și-au anunțat o dorința de a candida. Distribuția procentelor va putea fi afectată pe viitor de eventuale retrageri din cursă a candidaților care nu reușesc să adune semnăturile necesare depunerii dosarului de candidat sau care abandonează din alte motive.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Datele privind intenția de vot sunt primele care se apropie de condițiile reale ale competiției prezidențiale cu majoritatea candidaților anunțați efectiv și prin raportare la electoratul care își manifestă o intenție clară de a vota. Prin urmare, comparația acestor date cu rezultatele sondajelor INSCOP anterioare este mai puțin relevantă având în vedere că în iulie, de exemplu, măsuram o listă de candidați mult diferită și ne aflam într-o perioadă mai îndepărtată de momentul alegerilor, deci prea puțin influențată de atmosfera electorală. ”
  • În condițiile în care înregistrăm un procent ridicat al celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la vot, putem prezenta o estimare a intenție de vot în turul I a celor care vor fi efectiv votanții acestei runde, conform declarației lor la întrebarea care testează prezența.
  • Raportat la cei care își declară intenția certă de a vota (votează în mod sigur), Victor Ponta (Alianța PSD-UNPR-PC) conduce în clasamentul candidaților la președinție cu 41,1% dintre voturi. El este urmat de Klaus Iohannis (ACL –PNL/PDL) cu 28,8%, Elena Udrea (PMP) cu 8,1%, Călin Popescu Tăriceanu (PRL) cu 6,7%, Monica Macovei – independent (3,5%), Corneliu Vadim Tudor (PRM) cu 3,2%, Dan Diaconescu (PPDD) cu 3%, Kelemen Hunor (UDMR) cu 3%, Ioan Ghișe – independent (2,1%) și Szilagyi Zolt (0,5%).

 

PREZENȚA LA VOT ÎN TURUL 2 A CELOR CARE NU VOTEAZĂ PONTA SI ANTONESCU

  • La întrebarea filtru cu privire la prezența la vot în Turul 2, adresată doar acelor respondenți care au indicat alte preferințe de vot în turul 1 decât Victor Ponta și Klaus Iohannis, 75,8% declară că vor veni la vot în turul 2 în cazul în care candidatul preferat în primul tur nu reușește să se califice.
  • 11,2% dintre cei care votează alți candidați decât Victor Ponta și Klaus Iohannis spun în mod ferm că nu vor veni la vot în Turul 2, în timp ce 13% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

OPȚIUNILE NEHOTĂRÂȚILOR ÎN TURUL 2

  • Opțiunile de vot pentru Turul 2 ale celor care la întrebarea privind intenția de vot pentru Turul 1 au indicat variantele de răspuns ”Nu sunt hotărât”, ”Nu votez”, ”Nu știu/Nu răspund” se prezintă astfel: 19% au declarat că vor vota cu Victor Ponta, 15% îl preferă pe Klaus Iohannis, ceea ce reprezintă o distribuție strânsă.
  • De asemenea, remarcăm faptul că doar 34% dintre nehotărâți sau cei care nu votează ori nu răspund la întrebarea privind intenția de vot în Turul 1 au o opțiune clară pentru Turul 2, ceea ce deschide finaliștilor un câmp de bătălie larg pentru atragerea de susținători.
  • 32,5% dintre cei care nu au o opțiune în Turul 1 spun că nu vor vota, iar 33,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Putem observa este că nehotărâții încă nu știu cui să îi acorde votul, explicația fiind legată atât de faptul că această categorie de populație nu s-a edificat asupra comportamentului și ofertei celor doi contracandidați principali, cât și de faptul că nu cred în cei doi drept variante viabile pentru funcția de președinte al României.

 

OPȚIUNILE DE VOT PENTRU TURUL 2 ALE CELOR CARE SPUN CĂ MERG SIGUR LA VOT

  • Am testat mai multe variante de finale prezidențiale de Tur 2 (Victor Ponta – Klaus Iohannis, Victor Ponta – Elena Udrea, Victor Ponta – Călin Popescu Tăriceanu, Victor Ponta – Monica Macovei).
  • Rezultatele prezentate se raportează la populația care declară o prezență sigură la vot și se prezintă astfel:
    • Victor Ponta (54%) vs. Klaus Iohannis (46%) – o diferență de 8 procente între cei doi
    • Victor Ponta (54,7%) vs. Călin Popescu Tăriceanu (45,3%) – o diferență de peste 9 puncte procentuale
    • Victor Ponta (66,1%) vs. Elena Udrea (33,9%)
    • Victor Ponta (66,8%) vs. Monica Macovei (33,2%)

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Datele cercetării au fost culese în perioada 30 august – 4 septembrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1058 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

 [:]

SEPTEMBRIE 2014 – INTENȚIE DE VOT TUR 1 și TUR 2
Scroll to top