- Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 10 – 17 septembrie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
ROMÂNI ŞI MAGHIARI
- Respondenţii (cetăţeni români de etnie română şi etnie maghiară în proporţii corespondente datelor recensământului populaţiei din 2011) au fost solicitaţi să evalueze relaţiile românilor cu diferite minorităţi etnice de pe teritoriul ţării în termeni de relaţii bune/relaţii proaste (întrebare închisă prevăzută şi cu varianta „alta” în caz că în anumite zone subiectul dorea să menţioneze şi altă minoritate decât cele principale).
- Ierarhia relaţiilor bune este următoarea: sârbii (69,4% dintre români consideră că am avut relaţii bune cu această minoritate de-a lungul istoriei), germanii (69%), bulgarii (67,9%), evreii (59%), turcii (49,9%), romii (30,2%), maghiarii (27,2%).
- Constatăm că singurele minorităţi în cazul cărora majoritatea respondenţilor consideră că au avut mai degrabă relaţii proaste cu românii de-a lungul istoriei sunt cea romă (58,8% relaţii proaste) şi cea maghiară (59,7% relaţii proaste). Dacă „tradiţional” cea mai prost vazută minoritate de la noi era cea romă, repetatele episoade tensionate ale relaţiei româno-maghiare mediatizate în cursul anului 2013 au readus relaţiile româno-maghiare la praguri care păreau depăşite acum câţiva ani. Trebuie avut în vedere şi faptul că relaţia româno-maghiară are o componentă etnopolitică şi istorică adusă în mod repetat în actualitate în lunile trecute, în condiţiile în care percepţia romilor de către majoritari, chiar dacă este într-o oarecare măsură negativă, nu are o componentă politică şi istorică semnificativă.
- Pe zone, locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş şi Transilvania tind să aprecieze în mai mică măsură relaţiile istorice cu minoritatea maghiară ca fiind proaste decât cei din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sau Moldova-Bucovina. Faptul că în zonele în care prezenţa minorităţii maghiare este semnificativă avem o percepţie mai slabă a unor relaţii negative majoritate-minoritate ne demonstrează şi o exagerare mediatică/politică a anumitor nemulţumiri şi tensiuni din zonele respective.
- De asemenea, persoanele cu venit mare tind să aprecieze relaţiile cu minoritatea maghiară ca fiind ceva mai bune decât le percep cei cu venit mediu sau mic.
- De notat că, de exemplu, în cazul relaţiilor cu minoritatea sârbă, în zona Banat-Crişana-Maramureş (unde etnicii sârbi sunt cei mai prezenţi), aprecierea relaţiilor ca fiind bune este mult peste media naţională, şi aşa ridicată în cazul acestei naţionalităţi. De asemenea, locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea apreciază mult peste medie relaţiile cu minoritatea bulgară ca fiind bune şi percep şi relaţiile cu minoritatea turcă mai bine decât cei din alte regiuni ale ţării.
- Relaţiile din prezent dintre români şi maghiari sunt apreciate de 29,1% dintre respondenţi ca fiind rele şi foarte rele, de 29,2% ca bune şi foarte bune şi de 37,3% ca fiind nici bune, nici rele. Cele mai spectaculoase diferenţe de opinie sunt, la nivelul categoriilor socio-demografice, pe regiuni. Locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş şi Transilvania apreciază relaţiile româno-maghiare ca bune şi foarte bune în proporţie mai mare decât locuitorii din Moldova-Bucovina şi Muntenia-Oltenia-Dobrogea.
- 43% dintre cetăţenii români cred că tensiunile româno-maghiare despre care a relatat mass-media în ultimele luni se explică prin „provocările electorale ale politicienilor români şi maghiari”, 27,3% cred că prin „neînţelegerile istorice dintre români şi maghiari”, 18,6% prin exagerările presei. 11,1% au ales varianta nu ştiu/nu răspund.
- În zona Transilvania este constatată tendinţa ca o proporţie ceva mai mare din populaţie decât în alte zone să aleagă răspunsul „neînţelegerile istorice dintre români şi maghiari” şi, în compensaţie, o proporţie ceva mai mică decât media a ales „provocările electorale…”.
- În ceea ce priveşte utilizarea steagului secuiesc, 54,9% dintre respondenţi cred că nu ar trebui permisă, 18,2% cred că ar trebui permisă doar însoţit de tricolorul românesc, 11,8% consideră că poate fi folosit cu condiţia să nu fie arborat pe clădiri publice. Doar 6,1% cred că ar trebui permisă în orice împrejurare.
- Zona cu cel mai mare procent de persoane care au ales ultima variantă (utilizarea steagului secuiesc ar trebui permisă în orice împrejurare) este cea centrală (Transilvania) – 18,6%. Faptul este explicabil având în vedere că steagul respectiv a fost adoptat simbolic de minoritatea maghiară din zonă.
- În zona Banat-Crişana-Maramureş, varianta „ar trebui permisă utilizarea steagului secuiesc cu condiţia să nu fie arborat pe clădirile publice” este aleasă de un procent mai mare de respondenţi decât în celelalte zone. Zonele cu cel mai mare procent de respondenţi care cred că utilizarea steagului respectiv nu ar trebui permisă sunt cele în care nu există minoritate maghiară semnificativă – sudul şi estul. Pe de altă parte, varianta „utilizarea steagului secuiesc nu ar trebui permisă” este pe locul întâi în ierarhia opţiunilor în toate regiunile.
- 38,4% dintre respondenţi au declarat că au în cercul de cunoscuţi sau de prieteni persoane de etnie maghiară. Media aceasta ascunde însă o structură foarte neomogenă a acestei relaţii: 79,4% dintre locuitorii din Banat-Crişana-Maramureş au cunoştinţe maghiari, 82,9% în Transilvania, dar doar 12,2% în Moldova-Bucovina şi 19% în Muntenia-Oltenia-Dobrogea. Această structură explică probabil, în bună măsură, şi percepţia relaţiilor cu minoritatea maghiară pe zone, alături, evident, de compoziţia etnică a regiunilor respective.
- Practic, pe segmentul persoanelor care au cunoştinţe/prieteni maghiari, 42,7% apreciază că relaţiile istorice cu minoritatea maghiară sunt bune. La nivelul celor care nu au cunoştinţe maghiari, doar 16,6% consideră relaţiile istorice cu minoritatea maghiară ca fiind bune.
- De asemenea, şi la întrebarea care evaluează relaţiile prezente majoritate-minoritate maghiară sunt diferenţe semnificative între răspunsurile celor care au cunoştinţe de etnie maghiară şi cei care nu au. Cei care cunosc maghiari consideră în mult mai mare măsură (45,9% vs. 19,1%) că relaţiile sunt bune şi foarte bune.
- Persoanele care au cunoştinţe maghiari consideră în mai mare măsură decât celelalte care nu au cunoştinţe sau prieteni de origine maghiară că tensiunile dintre majoritate şi minoritate din ultimele luni sunt datorate mai degrabă exagerărilor presei (26,6% vs. 12,9%). Cei care nu au cunoştinţe, prieten maghiari consideră într-o măsură mai mare decât cei care au, că tensiunile româno-maghiare se datorează provocărilor electorale ale politicienilor români şi maghiari.
- Cele care nu cunosc maghiari sunt mai radicale în susţinerea ideii că nu trebuie permisă sub nicio formă utilizarea steagului secuiesc (64,9% dintre cei care nu au cunoştinţe maghiari vs. 41,9% dintre cei care au).
- Doar 1% dintre cei care nu cunosc maghiari ar fi de acord cu utilizarea drapelului secuiesc în orice împrejurare, spre deosebire de 14,4% dintre cei care cunosc (în aceşti 14,4% sunt însă sigur şi respondenţi de etnie maghiară).
