- Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 10 – 17 septembrie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII
INSTITUŢII POLITICE
- Din martie până în septembrie 2013 a scăzut aproape constant încrederea în instituţiile politice. Au existat uşoare reveniri sporadice (dar de cele mai multe ori creşterile nu au depăşit marja de eroare): primăriile în septembrie faţă de iulie, Curtea Constituţională în iulie faţă de mai, Parlamentul în septembrie faţă de iulie.
- Cifrele încrederii pentru septembrie sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din total populaţie fără nonrăspunsuri): Primăriile – 39,6% (37,9% în iulie), Guvernul – 34,8% (35,6% în iulie), Consiliile judeţene – 33,4% (32,9% în iulie), Curtea Constituţională – 33,3% (35,7% în iulie), Parlamentul – 26,7% (25,8 în iulie), Preşedinţia – 25,8% (25,1% în iulie), partidele politice – 14,8% (14,7% în iulie). Primăriile sunt instituţiile politice cele mai de încredere, urmate de guvern.
- Preşedinţia şi Consiliile judeţene sunt cele mai stabile instituţii în acest interval de măsurare, cu fluctuaţii foarte mici atât de la lună la lună, cât şi pe intervalul de şapte luni din martie până în septembrie.
- Partidele rămân instituţiile cu cel mai mic grad de încredere publică între instituţiile politice.
INSTITUŢII EXECUTIVE
- Ierarhia de încredere a instituţiilor executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără nonrăspunsuri): Armata (65,4%, faţă de 64,6% în iulie), BNR (51,2%, faţă de 50% în vară), SRI (47,7%, faţă de 48% în vară), SIE (47%, faţă de 47,6% în vară), Poliţia (46%, faţă de 45% în vară), DNA (45,7%, faţă de 47,4% în iulie)
- Tendinţa negativă măsurată în cazul instituţiilor politice nu este la fel de clară în ceea ce priveşte instituţiile executive. .
- Topul încrederii în instituţiile executive continuă să fie dominat categoric de Armată cu 65,4% încredere multă şi foarte multă.
- Încrederea în BNR nu pare a fi fost afectată de discuţiile din ultimele două luni privind clauzele abuzive din contractele de credit. Din mai până în septembrie nu s-au înregistrat fluctuaţii semnificative în increderea pe care publicul o investeşte în BNR.
- Cu unele excepţii, majoritatea instituţiilor executive măsurate înregistrează indici de încredere semnificativ mai mari decât încrederea în instituţiile politice.
- Faţă de situaţia din urmă cu cinci luni, instituţiile executive se remarcă prin cel mai mare grad de stabilitate, fluctuaţiile fiind mai mici decât în cazul celorlalte categorii de instituţii măsurate (politice, sociale/private, internaţionale).
INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE
- Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna septembrie este dominat în continuare de Biserică: 65,2% încredere multă şi foatre multă (procente din totalul populaţiei fără nonrăspunsuri), cu o uşoară creştere faţă de 63,9% în iulie-august).
- Biserica este urmată de universităţi cu 49,6%, faţă de 51,9% în vară, presă (39%, faţă de 42,7% în iulie), organizaţiile societăţii civile (34,2%, faţă de 34,9%), sindicate (26,5%, faţă de 25,7% în vară), patronate (23,4%, faţă de 21.1% în vară) şi bănci, tot cu 23,4% (faţă de 22,3% în vară).
INSTITUŢII INTERNAŢIONALE
- Faţă de iulie-august, în septembrie 2013 a crescut uşor încrederea în cam toate instituţiile internaţionale. Ierarhia este următoarea: ONU – 56,3% (52,5% în iulie), NATO – 52,1% (48,2% în iulie), UE – 49,3% (49,1% în iulie), Comisia Europeană – 47,7% (44,4% în iulie), Parlamentul European – 46,8% (44,8% în iulie), Banca Mondială – 35,6% (34,7% în iulie), FMI – 29,2% (29% în iulie).
- Cele mai mari creşteri de înceredere se înregistrează în cazul ONU – de la 52,5% la 56,3% şi NATO – de la 48,2% la 52,1%. Dacă luăm în calcul faptul că în perioada de culegere a datelor unul dintre subiectele fierbinţi din media era situaţia din Siria, putem explica situaţia prin interesul mai mare arătat de români, pe acest fond, organizaţiilor internaţionale.
- Banca Mondială şi FMI sunt în continuare instituţiile cu cel mai redus nivel de încredere, dintre instituţiile internaţionale, fiind probabil asociate în continuare de români cu criza şi cu austeritatea. De remarcat că, în mod stabil, FMI este totuşi sub cota de încredere a Băncii Mondiale.
- Încrederea în Uniunea Europeană rămâne la cote stabile şi ridicate.
SEPTEMBRIE 2013 – ÎNCREDEREA ÎN INSTITUŢII