[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Oct.2014. Interesul fata de campanie
Alegeri prezidenţiale. Interesul faţă de campania electorală
- 17,6% dintre români se declară foarte interesaţi de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi 35,2% interesaţi (52,8% interesați și foarte interesați). Ca primă concluzie avem puţin peste jumătate din corpul electoral care declară un anumit grad de interes faţă de campanie. 46,1% dintre respondenţi se consideră puţin sau deloc interesaţi de campania electorală. Cifrele sunt relativ apropiate de cele care măsurau interesul participarea la alegeri.
- 70,9% dintre români afirmă că ştiu sigur cu cine vor vota la prezidenţiale (răspunsurile includ și o parte dintre cei care nu vor vota, chiar dacă au o opinie formată în legătură cu o posibilă opțiune).
- 55% dintre români sunt de acord cu afirmaţia “subiectele dezbătute în campania electorală au legătură cu problemele care mă interesează în mod direct”. Constatarea este interesantă și include probabil un mecanism de răspunsuri conformiste, mai ales dacă o corelăm cu comentariile negative cu privire la calitatea campaniei electorale şi cu faptul că, cel puțin din punctul de vedere al campaniei mediatice, dezbaterea electorală abundă mai degrabă în mesaje legate de profilurile candidaţilor decât de proiecte.
- 46,5% dintre respondenţi consideră că au cunoştinţă de programele principalilor candidaţi. Restul de 53,5% declară fie că nu cunosc fie nu răspund, ceea ce face ca bazinul celor care nu știu elemente legate de programele partidelor să fie majoritar. Desigur, publicul operează cu o „definiţie” mai relaxată a ideii de program politic, însă prezenţa mediatică a principalilor candidaţi a fost destul de bună, astfel că mesajele acestora au putut fi urmărite.
- 36,5% dintre români sunt de acord cu ideea că subiectele dezbătute în campanie nu au legătură cu problemele ţării, la care se adaugă 17,2% care nu răspund, în timp ce 46,4% nu sunt de acord cu această idee. Corelat cu cifrele de mai sus, reiese că publicul este parțial tolerant cu calitatea campaniei electorale, neexistând totuși o majoritate clară care să afirme că problemele dezbătute în campanie au legătură cu problemele țării.
- 28% dintre români sunt de acord că şi-ar putea schimba opţiunea de vot ca urmare a acestei campanii electorale.(cifra probabil include şi nehotărâţi care ar putea decide să voteze ca urmare a campaniei).
- La indicatorul care vizează notorietatea candidaturilor pentru Cotroceni, cel mai ridicat grad de cunoaștere îl au candidaturile primilor clasaţi în preferinţele electoratului. Cea mai mare notorietate o are candidatura lui Victor Ponta (97,1% ştiu că el candidează), pe poziția secundă în raport cu notorietatea situându-se candidatura lui Klaus Iohannis (95,3% dintre respondenţi ştiu că si-a depus candidatura). Locul al treilea este cupat de candidatura Elenei Udrea (foarte mediatizată inclusiv de către cei care nu îi agreează candidatura) – 95,2%.
- 91,6% ştiu de candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu şi 88% de cea a Monicăi Macovei.
- Se mai bucură de un grad mare de cunoaştere candidatura lui Dan Diaconescu (82,2%), Corneliu Vadim Tudor (78,7%) şi Teodor Meleşcanu (78,6%). Candiatura lui Kelemen Hunor are o notorietate de 63,1% iar cea a lui Gh. Funar de 47,4%.
- Mai puţin cunoscute sunt demersurile electorale ale lui William Brânză (36,5%), Szilagyi Zsolt (31,5%), Constantin Rotaru (23,3%), Mirel Amariţei (23,2%).
METODOLOGIE
- Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP Oct.2014. Interesul fata de campanie
[:en]Alegeri prezidenţiale. Interesul faţă de campania electorală
- 17,6% dintre români se declară foarte interesaţi de campania electorală pentru alegerile prezidenţiale şi 35,2% interesaţi (52,8% interesați și foarte interesați). Ca primă concluzie avem puţin peste jumătate din corpul electoral care declară un anumit grad de interes faţă de campanie. 46,1% dintre respondenţi se consideră puţin sau deloc interesaţi de campania electorală. Cifrele sunt relativ apropiate de cele care măsurau interesul participarea la alegeri.
- 70,9% dintre români afirmă că ştiu sigur cu cine vor vota la prezidenţiale (răspunsurile includ și o parte dintre cei care nu vor vota, chiar dacă au o opinie formată în legătură cu o posibilă opțiune).
- 55% dintre români sunt de acord cu afirmaţia “subiectele dezbătute în campania electorală au legătură cu problemele care mă interesează în mod direct”. Constatarea este interesantă și include probabil un mecanism de răspunsuri conformiste, mai ales dacă o corelăm cu comentariile negative cu privire la calitatea campaniei electorale şi cu faptul că, cel puțin din punctul de vedere al campaniei mediatice, dezbaterea electorală abundă mai degrabă în mesaje legate de profilurile candidaţilor decât de proiecte.
- 46,5% dintre respondenţi consideră că au cunoştinţă de programele principalilor candidaţi. Restul de 53,5% declară fie că nu cunosc fie nu răspund, ceea ce face ca bazinul celor care nu știu elemente legate de programele partidelor să fie majoritar. Desigur, publicul operează cu o „definiţie” mai relaxată a ideii de program politic, însă prezenţa mediatică a principalilor candidaţi a fost destul de bună, astfel că mesajele acestora au putut fi urmărite.
- 36,5% dintre români sunt de acord cu ideea că subiectele dezbătute în campanie nu au legătură cu problemele ţării, la care se adaugă 17,2% care nu răspund, în timp ce 46,4% nu sunt de acord cu această idee. Corelat cu cifrele de mai sus, reiese că publicul este parțial tolerant cu calitatea campaniei electorale, neexistând totuși o majoritate clară care să afirme că problemele dezbătute în campanie au legătură cu problemele țării.
- 28% dintre români sunt de acord că şi-ar putea schimba opţiunea de vot ca urmare a acestei campanii electorale.(cifra probabil include şi nehotărâţi care ar putea decide să voteze ca urmare a campaniei).
- La indicatorul care vizează notorietatea candidaturilor pentru Cotroceni, cel mai ridicat grad de cunoaștere îl au candidaturile primilor clasaţi în preferinţele electoratului. Cea mai mare notorietate o are candidatura lui Victor Ponta (97,1% ştiu că el candidează), pe poziția secundă în raport cu notorietatea situându-se candidatura lui Klaus Iohannis (95,3% dintre respondenţi ştiu că si-a depus candidatura). Locul al treilea este cupat de candidatura Elenei Udrea (foarte mediatizată inclusiv de către cei care nu îi agreează candidatura) – 95,2%.
- 91,6% ştiu de candidatura lui Călin Popescu Tăriceanu şi 88% de cea a Monicăi Macovei.
- Se mai bucură de un grad mare de cunoaştere candidatura lui Dan Diaconescu (82,2%), Corneliu Vadim Tudor (78,7%) şi Teodor Meleşcanu (78,6%). Candiatura lui Kelemen Hunor are o notorietate de 63,1% iar cea a lui Gh. Funar de 47,4%.
- Mai puţin cunoscute sunt demersurile electorale ale lui William Brânză (36,5%), Szilagyi Zsolt (31,5%), Constantin Rotaru (23,3%), Mirel Amariţei (23,2%).
METODOLOGIE
- Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
