[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Oct.2014. Presedintele si premierul
Preşedinte şi premier
- 61,3% dintre români cred că este mai bine ca preşedintele şi premierul să facă parte din aceeaşi tabără politică pentru a se evita certurile.38,7% aleg însă mai degrabă varianta ca preşedintele şi premierul să facă parte din tabere diferite pentru a se controla unul pe altul, chiar cu riscul certurilor şi instabilităţii. Raportat nu la întregul eşantion, ci doar la cei care declară că merg sigur la vot în turul I, pentru prima variantă obţinem 64,5%, pentru a doua 35,5%.
- Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Aproximativ două treimi din electoratul care va vota în mod sigur cred că un preşedinte şi un premier care fac parte din aceeași tabără politică ar evita obositoarele scandaluri publice din ultimii ani. Variabile ca aceasta, sau ca percepţia învingătorului ne spun poate mai multe despre cum se va mobiliza votul din toamnă-iarnă decât numărarea opţiunilor eventuale ale acelor nehotărâţi care mai degrabă afirmă că nu vor merge la vot”.
- 50,3% dintre români ar merge mai degrabă pe mâna unui premier tehnocrat, în timp ce 49,7% cred că este totuşi mai bine ca primul ministru să fie un om politic din interiorul sistemului de partide. Raportat doar la cei care spun că merg sigur la vot în turul I, cifrele sunt 48,8% pentru prima variantă, 51,2% pentru a doua, deci fără schimbări semnificative (chiar dacă avem aparent o răsturnare de clasament, diferenţele sunt mici, în marja de eroare).
- Între un preşedinte mai tânăr şi unul mai în vârstă, preferinţa electoratului se îndreaptă cert spre unul mai tânăr: 67,9% (71,5% dintre cei care sigur votează în turul I) faţă de 32,1% (28,5% dintre cei care se declară votanţi siguri în turul I).
- Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Toate aceste variabile, chiar dacă nu fac direct şi nominal trimitere la o candidatură sau la alta, ne ajută să înţelegem o serie de reglaje fine din interiorul mecanismului de vot, acele mici tendinţe din comportamentul alegătorului care pot mobiliza sau demobiliza anumite segmente de electorat şi care trec dincolo de culoarea politică, programe, imagini, chiar de persoane concrete. Până la urmă, în astfel de opinii putem să vedem care decalaje se pot recupera şi care nu, dar şi cum să desenăm tuşele fine ale mesajelor şi personajelor politice”.
METODOLOGIE
- Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP Oct.2014. Presedintele si premierul
[:en]Preşedinte şi premier
- 61,3% dintre români cred că este mai bine ca preşedintele şi premierul să facă parte din aceeaşi tabără politică pentru a se evita certurile.38,7% aleg însă mai degrabă varianta ca preşedintele şi premierul să facă parte din tabere diferite pentru a se controla unul pe altul, chiar cu riscul certurilor şi instabilităţii. Raportat nu la întregul eşantion, ci doar la cei care declară că merg sigur la vot în turul I, pentru prima variantă obţinem 64,5%, pentru a doua 35,5%.
- Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Aproximativ două treimi din electoratul care va vota în mod sigur cred că un preşedinte şi un premier care fac parte din aceeași tabără politică ar evita obositoarele scandaluri publice din ultimii ani. Variabile ca aceasta, sau ca percepţia învingătorului ne spun poate mai multe despre cum se va mobiliza votul din toamnă-iarnă decât numărarea opţiunilor eventuale ale acelor nehotărâţi care mai degrabă afirmă că nu vor merge la vot”.
- 50,3% dintre români ar merge mai degrabă pe mâna unui premier tehnocrat, în timp ce 49,7% cred că este totuşi mai bine ca primul ministru să fie un om politic din interiorul sistemului de partide. Raportat doar la cei care spun că merg sigur la vot în turul I, cifrele sunt 48,8% pentru prima variantă, 51,2% pentru a doua, deci fără schimbări semnificative (chiar dacă avem aparent o răsturnare de clasament, diferenţele sunt mici, în marja de eroare).
- Între un preşedinte mai tânăr şi unul mai în vârstă, preferinţa electoratului se îndreaptă cert spre unul mai tânăr: 67,9% (71,5% dintre cei care sigur votează în turul I) faţă de 32,1% (28,5% dintre cei care se declară votanţi siguri în turul I).
- Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop: „Toate aceste variabile, chiar dacă nu fac direct şi nominal trimitere la o candidatură sau la alta, ne ajută să înţelegem o serie de reglaje fine din interiorul mecanismului de vot, acele mici tendinţe din comportamentul alegătorului care pot mobiliza sau demobiliza anumite segmente de electorat şi care trec dincolo de culoarea politică, programe, imagini, chiar de persoane concrete. Până la urmă, în astfel de opinii putem să vedem care decalaje se pot recupera şi care nu, dar şi cum să desenăm tuşele fine ale mesajelor şi personajelor politice”.
METODOLOGIE
- Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
