NOIEMBRIE 2013 – BASARABIA

Descarca prezentarea grafica INSCOP

 

BASARABIA

  • Notorietatea inscripțiilor de tipul Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România este foarte ridicată. 44,4% dintre români declară că le-au văzut în spaţiul public. Faptul echivalează cu livrarea unui mesaj unionist cu costuri minime.
  • O proporţie ceva mai mare dintre bărbaţi decât dintre femei au observat inscripţiile în discuţie. E posibil ca tema să fie uşor mai semnificativă pentru bărbaţi decât pentru femei (diferenţa nu este foarte mare). O altă explicaţie posibilă ţine probabil de o mobilitate spaţială în general mai mare a bărbaţilor (legată de muncă, activităţi cotidiene, şofat pe distanţe lungi), de unde şi mai multe posibilităţi de a vizualiza mesajele respective.
  • Cunoaşterea inscripţiilor unioniste este mai bună la categoriile de vârstă mai tinere. Practic, notorietatea acestora pe grupe de vârstă scade pe măsură ce creşte vârsta de referinţă. Probabil explicaţia se leagă tot de mobilitatea mai mare a tinerilor, dar şi de obişnuinţa acestora de a citi mesaje tip graffiti. De asemenea, mesajele sunt percepute mai degrabă de persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie.
  • În regiunea Muntenia-Oltenia-Dobrogea pare a exista un interes mai ridicat vizavi de inscripţiile Basarabia pământ românesc/ Basarabia e România decât în celelalte zone ale ţării. Vom vedea că în această regiune este şi un procent mai mare de persoane decât în celelalte care ar fi de acord cu unirea României cu Rep. Moldova în cazul eşecului proiectului de integrare europeană al acesteia din urmă.
  • 51,7% dintre respondenţi cred că Rep.Moldova/Basarabia este apropiată mai degrabă de România şi UE, 25,7% cred că de Rusia şi Uniunea Eurasiatică, 15,8% nici una nici alta. Ca observaţie, am utilizat pe parcursul mai multor întrebări referirea Rep. Moldova/Basarabia pentru a evita eventualele erori/sugestii pe care le-ar induce folosirea doar a uneia dintre cele două denumiri – R. Moldova induce ideea de statalitate, de Moldova ca subiect de drept internaţional, în timp ce termenul Basarabia aduce în prim plan ideea provinciei istorice pierdute de România în timpul ultimului război mondial. Pentru a ne asigura de aflarea opţiunilor autentice ale publicului am preferat să punem în faţa respondentului ambele variante.
  • De asemenea, trebuie observat faptul că, spre deosebire de ce ne arată datele uzuale de sondaj disponibile din Republica Moldova, românii cred că Moldova este mai apropiată de UE, decât de Rusia într-o proporţie ceva mai mare decât o cred chiar şi cetăţenii republicii de peste Prut.  În România circulă destul de puţine informaţii despre spaţiul ex-sovietic, consecinţă a interesului foarte scăzut faţă de zonă. Probabil şi notorietatea proiectului Uniunii Eurasiatice este în România foarte slabă.
  • Pe segmentul de vârstă 18-34 de ani înregistrăm un număr mai mare de non-răspunsuri la această întrebare decât pe celelalte categorii. Este probabil segmentul de vârstă la care găsim şi un număr mai mare de persoane pentru care discuţia din jurul Republicii Moldova, sau din jurul fostului spaţiu sovietic nu prezintă interes.
  • 28,4% dintre români cred că, pe viitor, R.Moldova/Basarabia va rămâne aşa cum este din punct de vedere geopolitic, 25,6% cred că se va integra în UE, 25,1% cred că se va uni cu România, 7,5% consideră că se va apropia de Rusia; 13,4% nu ştiu sau nu răspund. Practic, 50,7% identifică un orizont european al Republici Moldova fie pe dimensiunea integrării europene, fie pe dimensiunea unirii cu România. De precizat că întrebarea nu trasează un orizont de timp, deci opiniile populaţiei fac referire la o tendinţă geopolitică difuză, aşa cum este ea percepută de omul obişnuit, pe baza unei cunoaşteri probabil mai degrabă istorice şi mediatice a Basarabiei decât prin experienţa directă cu zona.
  • Persoanele peste 50 de ani cred în mai mare măsură decât cele sub 50 că R. Moldova se va uni cu România, primele fiind mai înclinate probabil să aplice o logică istorică fenomenului.
  • De asemenea, persoanele cu un nivel mai ridicat de educaţie sunt mai sceptice în privinţa unei viitoare uniri.
  • 61,7% dintre români se declară de acord cu unirea Republicii Moldova cu România dacă integrarea europeană a țării vecine s-ar dovedi imposibilă. 22,7% nu ar fi de acord; 15,6% nonrăspunsuri.
  • Bărbaţii sunt mai degrabă de acord cu unirea decât femeile, iar pe categoriile de vârstă distribuţia acordului este relativ omogenă. Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt favorabili unirii în condiţiile descrise de întrebare în proporţie mai mare decât cei din celelalte regiuni.
  • Respondenţii identifică următoarele dificultăţi în calea unei eventuale uniri: opoziţia Rusiei (52,4%), opoziţia unor cercuri din Moldova (10,5%), opoziţia unor cercuri din România (8,3%), opoziţia Occidentului (6,7%), altele nenominalizate (18,5%). De departe, cea mai serioasă sursă de opoziţie este văzută a fi Rusia, procentul corespondent acestei opţiuni fiind distribuit aproape omogen pe toate categoriile socio-demografice de respondenţi.

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

 

Descarca prezentarea grafica
   
Aparitii media
  • JURNALUL DE CALAFAT: Un studiu sociologic realizat în România şi Mai mult…

  • GAZETA DE SUD: Un studiu sociologic realizat în România şi Mai mult…

  • ADEVĂRUL: Un sondaj realizat de Inscop Research în perioada 12-23 Mai mult…

  • ZIARE.COM: Opinia publica din Romania priveste Rusia cu neincredere. Romanii Mai mult…

  • ADEVĂRUL: Sondajul LARICS, realizat de Inscop Research, arată o populaţie Mai mult…

  • ADEVĂRUL: „Când redactam studiul şi formulam întrebările pe care urma Mai mult…

  • STIRIPESURSE: Românii, în mare parte dezinteresaţi de politică, au încredere Mai mult…

  • ADEVARUL: România ar trebui să se debaraseze de etichete vechi Mai mult…

  • PSNEWS: Profesorul universitar Dan Dungaciu a fost cel mai recent Mai mult…

  • ROMANIA LIBERA: Primul sondaj de opinie derulat simultan în Statele Mai mult…