MAI 2015 – PRIMA DOAMNĂ

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 05.2015 Prima Doamna

PRIMA DOAMNĂ

• 26,1% dintre români declară că au o părere foarte bună despre Carmen Iohannis, iar 41,9% o părere bună. Practic, 68% dintre respondenţi declară o părere pozitivă (bună şi foarte bună) despre prima doamnă.
• 24,3% au o părere neutră („nici bună, nici proastă”), 6,1% este procentul de nonrăspunsuri.
• De remarcat că doar 1,6% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre prima doamnă (cifră statistic nerelevantă), deci o dezbatere publică despre instituţionalizarea acestui statut beneficiază de un public favorabil dnei Iohannis.
• În privinţa asumării unui rol mai vizibil în societatea românească de către soţia preşedintelui, 57,3% dintre români cred că ar fi un lucru bun, iar 23,2% că nu ar fi un lucru bun (19,5% NS/NR).
• În ceea ce priveşte percepţia publică a conţinutului acestei implicări sporite a primei doamne în viaţa socială, 52,5% dintre respondenţi cred că ar trebui să se ocupe de acte de caritate/ iniţiative culturale/ proiecte educaţionale (cifra se suprapune cumva pe procentul celor care văd un rol activ al primei doamne în viaţa publică). 22,1% consideră că nu ar trebui să facă nimic deosebit şi ar trebui să păstreze un pofil retras (procentul se suprapune pe segmentul care considera că o implicare sporită nu ar fi un lucru bun), iar 16,3% văd un rol pentru prima doamnă doar la ocazii protocolare, alături de preşedinte. Aceştia, plus cei care au ales varianta nu ştiu/ nu răspund (9,1%) reprezintă mai degrabă un segment care nu are o părere tranşantă în chestiunea discutată, ideea rolului strict protocolar al soţiei preşedintelui fiind una „de mijloc”, confortabilă.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop Research: „Datele ne arată că, la 25 de ani de la Revoluţie, românii au depăşit complexul Elena Ceauşescu – presupunând că el a existat vreodată dincolo de folclorul politologic – şi sunt pegătiţi să accepte un rol social mai pregnant şi oarecum instituţionalizat pentru Prima Doamnă. Desigur, premisele favorabile vin şi într-un context în care preşedintele, sau, am putea spune, cuplul prezidenţial se află încă aproape de momentul venirii la Cotroceni şi are încă un cec în alb din partea unei mari părţi a publicului. Rămâne însă ca prima doamnă să identifice tipul de implicare cerut de societatea românească şi să accepte să joace acest rol”.

METODOLOGIE

• Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
• Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 77 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP 05.2015 Prima Doamna[:en]PRIMA DOAMNĂ

• 26,1% dintre români declară că au o părere foarte bună despre Carmen Iohannis, iar 41,9% o părere bună. Practic, 68% dintre respondenţi declară o părere pozitivă (bună şi foarte bună) despre prima doamnă.
• 24,3% au o părere neutră („nici bună, nici proastă”), 6,1% este procentul de nonrăspunsuri.
• De remarcat că doar 1,6% dintre români au o părere proastă şi foarte proastă despre prima doamnă (cifră statistic nerelevantă), deci o dezbatere publică despre instituţionalizarea acestui statut beneficiază de un public favorabil dnei Iohannis.
• În privinţa asumării unui rol mai vizibil în societatea românească de către soţia preşedintelui, 57,3% dintre români cred că ar fi un lucru bun, iar 23,2% că nu ar fi un lucru bun (19,5% NS/NR).
• În ceea ce priveşte percepţia publică a conţinutului acestei implicări sporite a primei doamne în viaţa socială, 52,5% dintre respondenţi cred că ar trebui să se ocupe de acte de caritate/ iniţiative culturale/ proiecte educaţionale (cifra se suprapune cumva pe procentul celor care văd un rol activ al primei doamne în viaţa publică). 22,1% consideră că nu ar trebui să facă nimic deosebit şi ar trebui să păstreze un pofil retras (procentul se suprapune pe segmentul care considera că o implicare sporită nu ar fi un lucru bun), iar 16,3% văd un rol pentru prima doamnă doar la ocazii protocolare, alături de preşedinte. Aceştia, plus cei care au ales varianta nu ştiu/ nu răspund (9,1%) reprezintă mai degrabă un segment care nu are o părere tranşantă în chestiunea discutată, ideea rolului strict protocolar al soţiei preşedintelui fiind una „de mijloc”, confortabilă.
• Darie Cristea, coordonator de proiecte Inscop Research: „Datele ne arată că, la 25 de ani de la Revoluţie, românii au depăşit complexul Elena Ceauşescu – presupunând că el a existat vreodată dincolo de folclorul politologic – şi sunt pegătiţi să accepte un rol social mai pregnant şi oarecum instituţionalizat pentru Prima Doamnă. Desigur, premisele favorabile vin şi într-un context în care preşedintele, sau, am putea spune, cuplul prezidenţial se află încă aproape de momentul venirii la Cotroceni şi are încă un cec în alb din partea unei mari părţi a publicului. Rămâne însă ca prima doamnă să identifice tipul de implicare cerut de societatea românească şi să accepte să joace acest rol”.

METODOLOGIE

• Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
• Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 77 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]