MAI 2014 – SITUATIA DIN UCRAINA

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Mai.2014. Conflictul din Ucraina

UCRAINA ŞI RUSIA

• Spre deosebire de începutul acestui an, când o parte semnificativă a populaţiei României nu era foarte interesată de evoluţiile situaţiei din Ucraina, în mai, 29,5% dintre respondenţi se declară foarte îngrijoraţi şi 32,4% îngrijoraţi de conflictul dintre Ucraina şi Rusia. (61,9% îngrijorați și foarte îngrijorați).
• Sunt puţin şi deloc îngrijoraţi cam o treime dintre români (35,7%). Doar 0,8% spun că nu au auzit de conflict, notorietatea situaţiei constituind o bază serioasă şi pentru interesul faţă de evoluţia evenimentelor. În bună măsură, interesul arătat cazului Ucrainei se leagă şi de faptul că săptămânile trecute au circulat în mass-media o serie de informaţii privind verificarea capacităţii de mobilizare a rezerviştilor sau documentele care reglementau statutul celor care nu au mai efectuat stagiul militar. Ministerul Apărării a infirmat zvonurile că respectivele măsuri de verificare a evidenţelor militare ar avea legătură cu conflictul din ţara vecină, însă chiar și în aceste condiții s-a produs o influență asupra publicului. În consecinţă, o evoluţie tensionată a situaţiei din Ucraina nu va trece neobservată din punctul de vedere al evaluării publice.
• 60,2% dintre români consideră că România este protejată în cadrul unui conflict în regiune de faptul că este membru NATO. Un sfert dintre respondenţi cred că apartenenţa la NATO nu ne protejează. Darie Cristea, coordonator proiecte, Inscop: „NATO prezintă un grad de încredere ridicat în rândul românilor. Alianţa este văzută la noi ca o garanţie solidă de securitate. Cei mai mulţi români văd probabil apartenenţa la NATO ca un fel de scut împotriva unor eventuale agresiuni de natură militară”.
• Aproape 45% dintre români cred că relaţiile dintre România şi Rusia vor rămâne la fel în următoarea perioadă. 31,6% cred că relaţiile se vor înrăutăţi în timp ce doar 9% cred că se vor îmbunătăţi. Datele nu sunt surprinzătoare în contextul actual (de menţionat că episodul „dialogului” dintre Dmitri Rogozin şi preşedintele/premierul României nu a fost surprins de perioada de culegere a datelor).
• 49,3% dintre români sunt de acord cu creşterea cheltuielilor de la buget destinate armatei. 33,3% nu ar fi de acord, procentul nonrăspunsurilor fiind de 17,4%. Atitudinea pare naturală în contextul creșterii temerilor cu privire la posibilitatea producerii unui conflict/război în zonă.

METODOLOGIE

• Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
• Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
• Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
• Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP Mai.2014. Conflictul din Ucraina

 [:en]UCRAINA ŞI RUSIA

• Spre deosebire de începutul acestui an, când o parte semnificativă a populaţiei României nu era foarte interesată de evoluţiile situaţiei din Ucraina, în mai, 29,5% dintre respondenţi se declară foarte îngrijoraţi şi 32,4% îngrijoraţi de conflictul dintre Ucraina şi Rusia. (61,9% îngrijorați și foarte îngrijorați).
• Sunt puţin şi deloc îngrijoraţi cam o treime dintre români (35,7%). Doar 0,8% spun că nu au auzit de conflict, notorietatea situaţiei constituind o bază serioasă şi pentru interesul faţă de evoluţia evenimentelor. În bună măsură, interesul arătat cazului Ucrainei se leagă şi de faptul că săptămânile trecute au circulat în mass-media o serie de informaţii privind verificarea capacităţii de mobilizare a rezerviştilor sau documentele care reglementau statutul celor care nu au mai efectuat stagiul militar. Ministerul Apărării a infirmat zvonurile că respectivele măsuri de verificare a evidenţelor militare ar avea legătură cu conflictul din ţara vecină, însă chiar și în aceste condiții s-a produs o influență asupra publicului. În consecinţă, o evoluţie tensionată a situaţiei din Ucraina nu va trece neobservată din punctul de vedere al evaluării publice.
• 60,2% dintre români consideră că România este protejată în cadrul unui conflict în regiune de faptul că este membru NATO. Un sfert dintre respondenţi cred că apartenenţa la NATO nu ne protejează. Darie Cristea, coordonator proiecte, Inscop: „NATO prezintă un grad de încredere ridicat în rândul românilor. Alianţa este văzută la noi ca o garanţie solidă de securitate. Cei mai mulţi români văd probabil apartenenţa la NATO ca un fel de scut împotriva unor eventuale agresiuni de natură militară”.
• Aproape 45% dintre români cred că relaţiile dintre România şi Rusia vor rămâne la fel în următoarea perioadă. 31,6% cred că relaţiile se vor înrăutăţi în timp ce doar 9% cred că se vor îmbunătăţi. Datele nu sunt surprinzătoare în contextul actual (de menţionat că episodul „dialogului” dintre Dmitri Rogozin şi preşedintele/premierul României nu a fost surprins de perioada de culegere a datelor).
• 49,3% dintre români sunt de acord cu creşterea cheltuielilor de la buget destinate armatei. 33,3% nu ar fi de acord, procentul nonrăspunsurilor fiind de 17,4%. Atitudinea pare naturală în contextul creșterii temerilor cu privire la posibilitatea producerii unui conflict/război în zonă.

METODOLOGIE

• Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
• Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
• Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
• Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

 [:]