Mai 2014 – PERCEPTII PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP mai.2014. Perceptii Europa

Percepţii privind Uniunea Europeană

  • 68,6% dintre români se consideră cetăţeni europeni. 27,7% nu îşi atribuie această calitate în timp ce procentul celor care aleg opțiunea ”nu ştiu/ nu răspund” este relativ mic (3,8%). Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: „Numărul mic de nonrăspunsuri versus puţin peste un sfert dintre români care nu se consideră cetăţeni europeni indică totuşi că „neglijarea” cetăţenei europene de o parte a conaţionalilor noştri nu este rezultatul necunoaşterii, cât mai degrabă al unei nemulţumiri față de faptul că statutul de cetăţean european nu s-a tradus, la peste un sfert din populaţia României, prin drepturile/ beneficiile aşteptate. Avem însă, chiar şi în aceste condiţii, aproape 70% dintre români care se identifică totuşi cu acest statut, lucru îmbucurător”.
  • 41,5% dintre români consideră că integrarea ţării noastre în UE nu a  adus nici avantaje, nici dezavantaje (33,9% credeau acest lucru la sondajul din aprilie 2013). 35,2% consideră că aderarea a adus mai degrabă avantaje (35% în aprilie 2013), în timp ce 19,9% au ajuns să asocieze apartenenţa la UE mai degrabă cu dezavantaje (faţă de 21,4% în 2013). Procentul de nonrăspunsuri este mult mai mic în mai 2014 comparativ aprilie 2013 (3,4% faţă de 9,6%).
  • În ceea ce priveşte gradul de informare a publicului privind activitatea diferitelor foruri europene, 26,9% dintre români se consideră mai degrabă informaţi în privinţa activităţii europarlamentarilor români (68,4% mai degrabă neinformaţi), 26% mai degrabă informaţi în cazul activităţii Parlamentului European (69% neinformaţi), 23,4% informaţi în privinţa Consiliului European (70,5% neinformaţi), în timp ce 22% s-au declarat mai degrabă informaţi în legătură cu activitatea Comisiei Europene (72,3% mai degrabă neinformaţi). Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: „De altfel, asemenea cifre ne pot da şi o parte din cheia slabei participări la care ne aşteptăm în cazul alegerilor europarlamentare. Atât familiarizarea cu instituţiile europene cât şi cu activitatea acestora se prezintă la cote foarte slabe. Nu avem de ce să ne aşteptăm la un interes mai mare al alegătorilor, cu atât mai mult cu eforturile pentru creșterea gradului de informare asupra temelor europene, inclusiv în campania pentru Parlamentul European, sunt limitate”.
  • 73,4% dintre români asociază UE cu dreptul la libera circulaţie, acesta fiind de fapt şi punctul în care Uniunea prezintă cel mai mare interes şi, probabil, cel mai palpabil avantaj. 55,1% o văd ca un spaţiu al democraţiei şi drepturilor omului, ceea ce este consonant cu imaginea pe care comunitatea europeană o are şi o promovează despre sine. 54% o asociază cu pacea (fapt care capătă valenţe unice în contxetul geopolitic actual din zonă), 46,7% cu dezvoltarea economică şi, cumva paradoxal, 45,7% cu răspândirea crizei. 42,5% dintre români asociază UE cu subordonarea faţă de Vest, 42,1% cu exploatarea resurselor naturale, iar 41,7% cu ideea de locuri de muncă. Două imagini negative încheie clasamentul, şi anume pierderea controlului asupra economiei (35,8%), respectiv pierderea identităţii naţionale (30,5%).
  • În ciuda unor schimbări minore de cifre, clasamentul asocierilor de mai sus este realtiv similar cu cel de la măsurătoarea din aprilie 2013, atunci utilizându-se aceiaşi indicatori la acest item. Procentele înregistrate atunci erau uşor mai mari, deci opiniile erau ceva mai puternice, atât la aspectele pozitive, cât şi la cele negative cu care era asociată Uniunea. De exemplu, 76,2% asociau UE cu dreptul la libera circulație (în mai 2014 73,4%), 57,1% cu drepturile omului şi democraţia (55,1% în mai 2014), dar şi 49,8% cu răspândirea crizei (45,7% acum). Darie Cristea, coordonator de proiecte, INSCOP: „În aprilie 2013, 50,6% indicau subordonarea faţă de Occident drept un aspect al apartenenţei la UE. Acum procentul a scăzut la 42,5% (una dintre cele mai mari diferenţe între cele două măsurători), explicabil în contextul în care apartenenţa la Vest (UE-NATO) apare astăzi ca o garanţie de securitate a României în regiune”.

 

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
  • Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
  • Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP mai.2014. Perceptii Europa

 [:en]Percepţii privind Uniunea Europeană

  • 68,6% dintre români se consideră cetăţeni europeni. 27,7% nu îşi atribuie această calitate în timp ce procentul celor care aleg opțiunea ”nu ştiu/ nu răspund” este relativ mic (3,8%). Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: „Numărul mic de nonrăspunsuri versus puţin peste un sfert dintre români care nu se consideră cetăţeni europeni indică totuşi că „neglijarea” cetăţenei europene de o parte a conaţionalilor noştri nu este rezultatul necunoaşterii, cât mai degrabă al unei nemulţumiri față de faptul că statutul de cetăţean european nu s-a tradus, la peste un sfert din populaţia României, prin drepturile/ beneficiile aşteptate. Avem însă, chiar şi în aceste condiţii, aproape 70% dintre români care se identifică totuşi cu acest statut, lucru îmbucurător”.
  • 41,5% dintre români consideră că integrarea ţării noastre în UE nu a  adus nici avantaje, nici dezavantaje (33,9% credeau acest lucru la sondajul din aprilie 2013). 35,2% consideră că aderarea a adus mai degrabă avantaje (35% în aprilie 2013), în timp ce 19,9% au ajuns să asocieze apartenenţa la UE mai degrabă cu dezavantaje (faţă de 21,4% în 2013). Procentul de nonrăspunsuri este mult mai mic în mai 2014 comparativ aprilie 2013 (3,4% faţă de 9,6%).
  • În ceea ce priveşte gradul de informare a publicului privind activitatea diferitelor foruri europene, 26,9% dintre români se consideră mai degrabă informaţi în privinţa activităţii europarlamentarilor români (68,4% mai degrabă neinformaţi), 26% mai degrabă informaţi în cazul activităţii Parlamentului European (69% neinformaţi), 23,4% informaţi în privinţa Consiliului European (70,5% neinformaţi), în timp ce 22% s-au declarat mai degrabă informaţi în legătură cu activitatea Comisiei Europene (72,3% mai degrabă neinformaţi). Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: „De altfel, asemenea cifre ne pot da şi o parte din cheia slabei participări la care ne aşteptăm în cazul alegerilor europarlamentare. Atât familiarizarea cu instituţiile europene cât şi cu activitatea acestora se prezintă la cote foarte slabe. Nu avem de ce să ne aşteptăm la un interes mai mare al alegătorilor, cu atât mai mult cu eforturile pentru creșterea gradului de informare asupra temelor europene, inclusiv în campania pentru Parlamentul European, sunt limitate”.
  • 73,4% dintre români asociază UE cu dreptul la libera circulaţie, acesta fiind de fapt şi punctul în care Uniunea prezintă cel mai mare interes şi, probabil, cel mai palpabil avantaj. 55,1% o văd ca un spaţiu al democraţiei şi drepturilor omului, ceea ce este consonant cu imaginea pe care comunitatea europeană o are şi o promovează despre sine. 54% o asociază cu pacea (fapt care capătă valenţe unice în contxetul geopolitic actual din zonă), 46,7% cu dezvoltarea economică şi, cumva paradoxal, 45,7% cu răspândirea crizei. 42,5% dintre români asociază UE cu subordonarea faţă de Vest, 42,1% cu exploatarea resurselor naturale, iar 41,7% cu ideea de locuri de muncă. Două imagini negative încheie clasamentul, şi anume pierderea controlului asupra economiei (35,8%), respectiv pierderea identităţii naţionale (30,5%).
  • În ciuda unor schimbări minore de cifre, clasamentul asocierilor de mai sus este realtiv similar cu cel de la măsurătoarea din aprilie 2013, atunci utilizându-se aceiaşi indicatori la acest item. Procentele înregistrate atunci erau uşor mai mari, deci opiniile erau ceva mai puternice, atât la aspectele pozitive, cât şi la cele negative cu care era asociată Uniunea. De exemplu, 76,2% asociau UE cu dreptul la libera circulație (în mai 2014 73,4%), 57,1% cu drepturile omului şi democraţia (55,1% în mai 2014), dar şi 49,8% cu răspândirea crizei (45,7% acum). Darie Cristea, coordonator de proiecte, INSCOP: „În aprilie 2013, 50,6% indicau subordonarea faţă de Occident drept un aspect al apartenenţei la UE. Acum procentul a scăzut la 42,5% (una dintre cele mai mari diferenţe între cele două măsurători), explicabil în contextul în care apartenenţa la Vest (UE-NATO) apare astăzi ca o garanţie de securitate a României în regiune”.

 

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
  • Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
  • Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

 [:]

Mai 2014 – PERCEPTII PRIVIND UNIUNEA EUROPEANA
Scroll to top