IUNIE 2013 – ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN INSTITUŢII

 Descarcă PDF: INSCOP. Prezentarea datelor. Increderea in institutii

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN INSTITUŢII

 

INSTITUŢII POLITICE

  • Dacă urmărim cifrele de luna aceasta, comparativ cu cele din lunile trecute, constatăm două tendinţe principale:
    • instituţiile politice au o notorietate foarte crescută: procentul celor care nu le cunosc cumulat cu cel al non-răspunsurilor nu depăşeşte decât rareori 5%.
    • în al doilea rând, o tendinţă vizibilă în ultimele trei luni este scăderea uşoară a procentului celor care declară încredere multă şi foarte multă în instituţiile respective.
  • Ierarhia instituţiilor politice din punct de vedere al încrederii este identică ierarhiei rezultate din sondajul de luna trecută. După cum am arătat, majoritatea înregistrează scoruri uşor mai mici: Primăriile, încredere 41,3% (41,8% luna trecută); Guvern, 37,3% (38,6% luna trecută); Consiliu judeţean, 33,1% (34% luna trecută); Curtea Constituţională, 32,7% (32,9% luna trecută); Parlament, 29,1% (28,4% luna trecută); Preşedinţia, 25,6% (27,9% luna trecută); Partide 16,8% (19,2% luna trecută). Evident, niciuna dintre instituţiile din listă nu atinge cota de încredere de 50%. Procentele reprezintă suma opţiunilor pentru încredere multă şi foarte multă, calculate din totalul răspunsurilor valide (fără non-răspunsuri).
  • Cea mai mare scădere apare în cazul partidelor, instituţii tradiţional nepopulare, în contextul în care luna trecută au cunoscut noi expuneri publice defavorabile: de la continuarea certurilor interne din PDL până la episodul criticilor Sorin Roşca Stănescu-PSD, probabil cea mai gravă criză internă a USL de până acum.
  • După cum se vede, cifrele nu sunt semnificativ diferite faţă de cele din sondajul de luna trecută, dar sugerează o uşoară diminuare a încrederii pe aproape toate instituţiile politice măsurate. Luna trecută, când pe datele culese în aprilie constatam o uşoară scădere faţă de cele din martie, precizam că, deşi întâlnită regulat, deci cam la toate instituţiile măsurate, scăderea era de cele mai multe ori în marja de eroare. Situaţia se păstrează cumva în datele culese la sfârşitul lunii mai faţă de aprilie. Cu toate acestea, putem vorbi deja despre o scădere constantă de la lună la lună în cazul instituţiilor politice.
  • Rămâne valabilă observaţia pe care o expuneam şi în studiul de luna trecută. Poziţionarea la o cotă de încredere redusă pe o perioadă mai lungă a parlamentului şi partidelor arată carenţe structurale ale culturii politice democratice la noi în ţară, cuplate, bineînţeles, cu lipsa de performanţă şi cu dezamăgirile produse de instituţii vitale pentru un sistem democratic. Chiar şi aşa, cota de încredere a acestor instituţii pare să mai aibă potenţial de scădere, în condiţiile în care 2012 a fost an electoral şi de schimbare de leadership în mai toate instituţiile politice cu excepţia preşedinţiei. Practic, cota de încredere a instituţiilor politice din ultimele luni a fost, chiar dacă mică, „umflată” de speranţele învestite în schimbările politice din 2012. În absenţa deocamdată a unui context electoral, o uşoară erodare a USL se va reflecta totuşi în erodarea treptată a încrederii în instituţiile publice percepute ca fiind politice.

INSTITUŢII EXECUTIVE

  • Şi aici, ierarhia de luna trecută se păstrează. Dacă luna trecută constatam că încrederea în instituţiile executive a crescut uşor faţă de măsurătoarea din martie, cifrele actuale arată şi la această categorie de instituţii o scădere, în unele cazuri chiar de 2-3% faţă de luna trecută. Armata are încredere 66,9% (68,8% luna trecută), BNR 51,9% (54% luna trecută), Poliţia 46,4% (49%  luna trecută), SRI 47,3% (48,9% luna trecută), SIE 44% (46,2% luna trecută).  Scăderile sunt şi pe fond politic, după cum am explicat anterior. Un relativ optimism asociat cu schimbarea politică din 2012 este normal să fie urmat şi de o uşoară erodare translatată în primul rând în scăderi relative ale ratelor de încredere în instituţiile publice. Faptul că nu doar instituţiile politice suferă asemenea căderi în evaluarea publică ne arată că vorbim de nemulţumiri socio-economice concrete, existente pe toată durata crizei şi cumva puse între paranteze temporar de anul electoral 2012. Ele reapar acum.
  • Scăderea faţă de luna trecută se constată şi la DNA, respectiv ANSVSA. În cazul ANSVA, scăderea este ceva mai mare, de 4 procente. În condiţiile în care nu vorbim despre o instituţie foarte vizibilă, este evident că măsurăm de fapt pe întreaga listă scăderi uşoare ale încrederii ca efect al „dezmorţirii” nemulţumirilor socio-economice.

INSTITUŢII SOCIALE/PRIVATE

  • Lista instituţiilor sociale şi private, fiind cea mai neomogenă şi cea mai îndepărtată de politic, este şi cea la care este mai greu să înregistrăm o tendinţă comună de scădere sau creştere a încrederii.
  • Nici în acest clasament nu întâlnim schimbări faţă de ierarhia de lunile trecute, aceasta fiind reprodusă cu o relativă precizie. Biserica are 66,1% încredere (67,6% luna trecută), Universităţile au 50,2% (47,7% luna trecută), presa 44,5% (44,1% luna trecută), organizaţiile societăţii civile 37,6% (36,6% luna trecută), sindicatele 25,3% (29,8% luna trecută), patronatele 21,9% (22% luna trecută), băncile 21,5% (19,5% luna trecută).
  • Se reconfirmă tendinţa din ultimele luni de scădere uşoară a încrederii în biserică sub pragul de 70%.
  • Modificări mai mari faţă de cotele de luna trecută înregistrăm la încrederea în universităţi (care creşte cu 2,5% şi depăşeşte pragul de 50%) şi la sindicate, în scădere cu 4,5%. Băncile sunt cele mai prost văzute instituţii din listă, dar cu o uşoară – şi nu neapărat semnificativă deocamdată – creştere de 2%.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

  • Instituţiile internaţionale măsurate au scăzut puţin în încrederea românilor. Toate se află luna aceasta sub 50% încredere, deşi în ultimele două luni, NATO şi ONU depăşeau respectiva cotă (vorbim iarăşi despre procente din total fără non-răspunsuri).
  • În NATO înregistrăm încredere multă şi foarte multă 49,5%, în ONU 49,9%, Parlamentul European 44,8%, Comisia Europeană 44,1%, în Banca Mondială 35,2%, iar în FMI 30,1%, păstrându-se tendinţa ca instituţiile financiare internaţionale să fie văzute în criză mai rău decât cele politice sau militare.
  • În acest barometru am introdus în listă, dincolo de instituţiile UE, şi Uniunea Europeană ca organizaţie, în contextul discuţiilor care înconjoară viitorul Uniunii de câteva luni încoace. UE beneficiază de încredere multă şi foarte multă de la 46% dintre români, cifră destul de onorabilă în contextul încrederii scăzute în instituţii de orice fel din ultima vreme.

INSTITUŢIILE DE CARE DEPINDE NIVELUL DE TRAI

  • În barometrul din această lună am întrebat şi care este, în opinia respondenţilor, instituţia de care depinde în cea mai mare măsură nivelul lor de trai. Este important de precizat faptul că întrebarea a fost deschisă, deci a măsurat opţiunile spontane ale respondenţilor.
  • 43,9% au indicat Guvernul, 15,2% Parlamentul, 6,7% Primăria, 2,8% patronatele, 1,,3% banca, 1,3% presedinţia, 1,2% Uniunea Europeană etc. Ca idee, românii par să cunoască faptul că atribuţiile executive aparţin guvernului. În contextul în care situaţia socio-economică nu se va îmbunătăţi vizibil, zona guvernului este cea mai expusă erodărilor de încredere. Este interesant că presedinţiei, deşi o instituţie destul de nepopulară în ultima vreme şi asociată uzual cu guvernarea trecută, nu îi sunt atribuite „vinovăţii” în domeniul nivelului de trai. Faptul indică probabil că aşteptările sunt în prezent îndreptate către Guvern şi că populaţia înţelege că influenţa preşedintelui asupra Guvernului nu mai există după preluarea puterii de către USL.
  • Este interesant şi că responsabilitatea majoră pentru nivelul de trai atribuită UE este nesemnificativă. O posibilă interpretare a acestui lucru este faptul că românii tratează criza nu atât ca una internaţională, cât în primul rând ca o criză a guvernărilor autohtone.
  • Este de reţinut şi faptul că o pondere restrânsă de subiecţi atribuie responsabilitatea maximă Parlamentului în problema nivelului de trai şi, cu toate acestea, Parlamentul este în mod tradiţional una dintre cele mai nepopulare instituţii.

Descarcă PDF: INSCOP. Prezentarea datelor. Increderea in institutii

 

 

 

IUNIE 2013 – ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN INSTITUŢII
Derulează în sus