IUNIE 2013 – ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI ŞI OPŢIUNILE POLITCE ALE ROMÂNILOR LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

[:ro]

 Descarcă PDF: INSCOP Incredere Personalitati + Vot partide europarlamentare

 

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 28 mai – 3 iunie 2013, pe un eșantion de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

 

 

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI ŞI OPŢIUNILE POLITCE ALE ROMÂNILOR LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

 

 

 

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI PUBLICE

 

  • Indicele de încredere în personalităţi, indiferent că sunt aflate la putere sau în opoziţie, surprinde o tendinţă generală de scădere pentru marea majoritate a numelor testate.
  • Tendinţa de scădere deşi mică, se corelează cu tendinţa descrescătoare remarcată în ceea ce priveşte încrederea în instituţiile publice.
  • Ca o concluzie generală, remarcăm faptul că uşor-uşor, luna de miere acordată de populaţie politicului începe să se apropie de sfârşit. Evaluările românilor devin mai severe, fapt care determină o diminuare lentă cifrelor pozitive de încredere în aproape toate reperele politicului.
  • Topul încrederii în personalităţile politice este condus în continuare de guvernatorul BNR Mugur Isărescu (41,9% încredere multă şi foarte multă, faţă de 42,4% luna trecută), urmat la mică distanţă premierul Victor Ponta (40,7%, faţă de 42,1% luna trecută).
  • Cei doi sunt urmaţi pe primarul general al capitalei, Sorin Oprescu în care au încredere 37,9% dintre români, comparativ cu 39% luna trecută.
  •  Locul 4 este ocupat în continuare de Crin Antonescu care cumulează 30,8%, faţă de 33% luna trecută. Liderul liberal este urmat de doi colegi de partid, Călin Popescu Tăriceanu (27,1%, faţă de 29,9%), respectiv Klaus Iohannis (28,8%, faţă de 29,4% luna trecută).
  •  Mihai Răzvan Ungureanu rămâne lider în topul încrederii în politicienilor din opoziţie cu 26,2% încredere multă şi foarte multă (26,9% luna trecută)
  • Traian Băsescu îşi conservă scorul de luna trecută (23,3%), în timp ce Mircea Geoană (22,2%) şi Ion Iliescu (19,4%) scad uşor.
  • Nu numai încrederea în liderii puterii scade. Aceeaşi tendinţă o înregistrăm şi în cazul liderilor opoziţiei. Emil Boc, Vasile Blaga, Elena Udrea se înscriu pe trendul descendent al celei mai mari părţi a personalităţilor.
  •  Singurii care cresc uşor sunt vicepremierul Liviu Dragnea (20% faţă de 19% luna trecută) şi mai ales Gigi Becali care în contextul vizibilităţii asigurate de condamnarea sa, paradoxal creşte de la 16,7% luna trecută, la 20,7% luna aceasta.

 

VOT POLITIC ALEGERI EUROPARLAMENTARE – PARTIDE POLITICE

 

  • La fel ca şi luna trecută, cercetarea INSCOP a testat opţiunile electorale ale românilor separat pentru alegerile europarlamentare (fără USL, dar cu partidele comonente, în condiţiile în care PSD şi PNL au anunţat că vor candida pe liste separate), respectiv pentru alegerile parlamentare (în care am inclus printre opţiuni Uniunea Social Liberală).
  • În ceea ce priveşte votul pentru alegerile europarlamentare constatăm o uşoară scădere a opţiunilor pentru partidele aflate la putere.
  • Astfel, PSD-UNPR întruneşte 39% din opţiunile de vot (faţă de 40,2% luna trecută), PNL-PC cumulează 20,2% dintre opţiuni (faţă de 21,3% luna trecută), în timp ce principalul partid de opoziţie, PDL, adună 16,2% dintre opţiuni (faţă de 15% luna trecută)
  •   Fenomenul trebuie inclus în tendinţa generală, despre care am amintit, deja de diminuare a cifreleor pozitive pentru instituţii publice/politice sau personalităţi politice.
  • PPDD adună 7,4% dintre opţiuni (7,7% luna trecută), în timp ce Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat este preferată de 5,5% dintre români (5,2% luna trecută).
  • UDMR întruneşte 5% dintre opţiunile valide (4,9% luna trecută), PRM 3,7% (3,6% luna trecută), Partidul Noua Republică 1,5% (1,1% luna trecută), în timp ce 1,5% indică faptul că ar vota cu alt partid.  

 

MIŞCAREA POPULARĂ

 

  • Luna trecută am testat notorietatea pentru mişcarea populară şi un indicator general de evaluare – impresia generală lăsată respondenţilor de Mişcarea Populară.
  • În contextul anunţului Fundaţiei Mişcarea Populară privind demararea formalităţilor pentru înfiinţarea unui partid politic, 19,5% dintre respondenţi care au exprimat o opţiune validă indică faptul că ar vota un partid înfiinţat pe baza Fundaţiei Mişcarea Populară. 44,3% declară că nu ar vota Mişcarea Populară, în timp ce 36,1% nu sunt hotărâţi. Scorurile sunt calculate având ca referinţă procentul din totalul respondenţilor, deci fără non-răspunsuri (variante „nu ştiu/nu răspund”) – 29,7%
  •  Scorul obţinut nu reprezintă intenţia de vot efectivă (care se măsoară cel mai bine într-un cadru de competiţie cu alte formaţiuni, prin intermediul unei întrebări închise cu variante predefinite), ci indică mai degrabă un potenţial electoral.
  • În condiţiile în care proiectul politic „Mişcarea Populară” este puternic asociat cu preşedintele Traian Băsescu, cele 19,5 procente raportate la populaţia care a exprimat o opţiune (adică în jur de 13% din totalul populaţiei investigate, inclusiv non-răspunsurile) reprezintă o proiecţie a bazinului electoral actual al preşedintelui (23% declară încredere mare şi foarte mare în Traian Băsescu).

Descarcă PDF: INSCOP Incredere Personalitati + Vot partide europarlamentare

 

 

 

[:en]

 

 

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 28 mai – 3 iunie 2013, pe un eșantion de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

 

 

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI ŞI OPŢIUNILE POLITCE ALE ROMÂNILOR LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

 

 

 

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI PUBLICE

 

  • Indicele de încredere în personalităţi, indiferent că sunt aflate la putere sau în opoziţie, surprinde o tendinţă generală de scădere pentru marea majoritate a numelor testate.
  • Tendinţa de scădere deşi mică, se corelează cu tendinţa descrescătoare remarcată în ceea ce priveşte încrederea în instituţiile publice.
  • Ca o concluzie generală, remarcăm faptul că uşor-uşor, luna de miere acordată de populaţie politicului începe să se apropie de sfârşit. Evaluările românilor devin mai severe, fapt care determină o diminuare lentă cifrelor pozitive de încredere în aproape toate reperele politicului.
  • Topul încrederii în personalităţile politice este condus în continuare de guvernatorul BNR Mugur Isărescu (41,9% încredere multă şi foarte multă, faţă de 42,4% luna trecută), urmat la mică distanţă premierul Victor Ponta (40,7%, faţă de 42,1% luna trecută).
  • Cei doi sunt urmaţi pe primarul general al capitalei, Sorin Oprescu în care au încredere 37,9% dintre români, comparativ cu 39% luna trecută.
  •  Locul 4 este ocupat în continuare de Crin Antonescu care cumulează 30,8%, faţă de 33% luna trecută. Liderul liberal este urmat de doi colegi de partid, Călin Popescu Tăriceanu (27,1%, faţă de 29,9%), respectiv Klaus Iohannis (28,8%, faţă de 29,4% luna trecută).
  •  Mihai Răzvan Ungureanu rămâne lider în topul încrederii în politicienilor din opoziţie cu 26,2% încredere multă şi foarte multă (26,9% luna trecută)
  • Traian Băsescu îşi conservă scorul de luna trecută (23,3%), în timp ce Mircea Geoană (22,2%) şi Ion Iliescu (19,4%) scad uşor.
  • Nu numai încrederea în liderii puterii scade. Aceeaşi tendinţă o înregistrăm şi în cazul liderilor opoziţiei. Emil Boc, Vasile Blaga, Elena Udrea se înscriu pe trendul descendent al celei mai mari părţi a personalităţilor.
  •  Singurii care cresc uşor sunt vicepremierul Liviu Dragnea (20% faţă de 19% luna trecută) şi mai ales Gigi Becali care în contextul vizibilităţii asigurate de condamnarea sa, paradoxal creşte de la 16,7% luna trecută, la 20,7% luna aceasta.

 

VOT POLITIC ALEGERI EUROPARLAMENTARE – PARTIDE POLITICE

 

  • La fel ca şi luna trecută, cercetarea INSCOP a testat opţiunile electorale ale românilor separat pentru alegerile europarlamentare (fără USL, dar cu partidele comonente, în condiţiile în care PSD şi PNL au anunţat că vor candida pe liste separate), respectiv pentru alegerile parlamentare (în care am inclus printre opţiuni Uniunea Social Liberală).
  • În ceea ce priveşte votul pentru alegerile europarlamentare constatăm o uşoară scădere a opţiunilor pentru partidele aflate la putere.
  • Astfel, PSD-UNPR întruneşte 39% din opţiunile de vot (faţă de 40,2% luna trecută), PNL-PC cumulează 20,2% dintre opţiuni (faţă de 21,3% luna trecută), în timp ce principalul partid de opoziţie, PDL, adună 16,2% dintre opţiuni (faţă de 15% luna trecută)
  •   Fenomenul trebuie inclus în tendinţa generală, despre care am amintit, deja de diminuare a cifreleor pozitive pentru instituţii publice/politice sau personalităţi politice.
  • PPDD adună 7,4% dintre opţiuni (7,7% luna trecută), în timp ce Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat este preferată de 5,5% dintre români (5,2% luna trecută).
  • UDMR întruneşte 5% dintre opţiunile valide (4,9% luna trecută), PRM 3,7% (3,6% luna trecută), Partidul Noua Republică 1,5% (1,1% luna trecută), în timp ce 1,5% indică faptul că ar vota cu alt partid.  

 

MIŞCAREA POPULARĂ

 

  • Luna trecută am testat notorietatea pentru mişcarea populară şi un indicator general de evaluare – impresia generală lăsată respondenţilor de Mişcarea Populară.
  • În contextul anunţului Fundaţiei Mişcarea Populară privind demararea formalităţilor pentru înfiinţarea unui partid politic, 19,5% dintre respondenţi care au exprimat o opţiune validă indică faptul că ar vota un partid înfiinţat pe baza Fundaţiei Mişcarea Populară. 44,3% declară că nu ar vota Mişcarea Populară, în timp ce 36,1% nu sunt hotărâţi. Scorurile sunt calculate având ca referinţă procentul din totalul respondenţilor, deci fără non-răspunsuri (variante „nu ştiu/nu răspund”) – 29,7%
  •  Scorul obţinut nu reprezintă intenţia de vot efectivă (care se măsoară cel mai bine într-un cadru de competiţie cu alte formaţiuni, prin intermediul unei întrebări închise cu variante predefinite), ci indică mai degrabă un potenţial electoral.
  • În condiţiile în care proiectul politic „Mişcarea Populară” este puternic asociat cu preşedintele Traian Băsescu, cele 19,5 procente raportate la populaţia care a exprimat o opţiune (adică în jur de 13% din totalul populaţiei investigate, inclusiv non-răspunsurile) reprezintă o proiecţie a bazinului electoral actual al preşedintelui (23% declară încredere mare şi foarte mare în Traian Băsescu).

 

 

 

 

[:]

IUNIE 2013 – ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI ŞI OPŢIUNILE POLITCE ALE ROMÂNILOR LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE
Scroll to top