[:ro]Desacarcă PDF: INSCOP 07.2015 – Criza Grecia

  • În opinia a 48,9% dintre respondenți, cetățenii unei țări ar trebui să facă sacrificii pentru ca țara lor să își plătească la timp datoriile. 40,2% dintre respondenți consideră că aceste sacrificii nu ar trebui făcute, în timp ce 10,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
    • Procentul relativ ridicat al celor care consideră că populația nu ar trebui să facă sacrificii pentru plata datoriilor suverane arată că experiența politicilor de austeritate implementate în 2010-2011 nu a fost depășită încă în totalitate.
    • Totuși, aproape jumătate dintre români se raportează de o manieră rațională la problema datoriilor unui stat, considerând că plata acestora presupune și anumite costuri pentru populație. Răspunsurile trebuie judecate evident și în contextul crizei din Grecia, mai precis al modului în care a fost și este mediatizată această criză, interpretarea formatorilor de opinie și a mjloacelor de comunicare dominantă fiind net defavorabilă Greciei și atitudinii sale.
  • 54,5% dintre respondenți consideră că România este ferită de anumite riscuri în contextul crizei din Grecia și a discuțiilor despre Grexit pentru că folosește leul și nu este în zona euro. Doar 24% apreciază că țara noastră ar avea o situație mai bună dacă ar fi în zona euro. 21,5% aleg varianta „nu știu/nu răspund”.
    • Existența unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea țării noastre la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influența unei situații punctuale, a cărei greutate în evoluția opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat. Cu toate acestea, răspunsurile la această întrebare pot fi o indicație a încrederii sporite a populației în moneda națională.
  • La întrebarea despre măsura în care criza din Grecia va afecta țara noastră, 25% dintre respondenți au apreciat că efectele vor fi resimțite în mare și foarte mare măsură de populația și economia României, 27% au apreciat că țara noastră nu va fi influențată nici în mică nici în mare măsură, în timp ce 34,1% au consideră că România va fi afectată în mică și foarte mică măsură. Procentul non-răspunsurilor la această întrebare a fost de 13,9%.
    • Distribuția răspunsurilor la această întrebare arată că la nivelul populației nu s-a cristalizat încă o opinie majoritară în privința efectelor posibile ale crizei din Grecia asupra economiei și populației României, foarte posibil și ca urmare a faptului că la momentul realizării sondajului Grexit-ul (și deci amplitudinea efectelor ”problemei grecești”) se afla încă sub semnul întrebării.

    METODOLOGIE

    • Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
    • Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015
    • Volumul eșantionului a fost de 1075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
    • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
    • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
    • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
    • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
    • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Desacarcă PDF: INSCOP 07.2015 – Criza Grecia[:en]

  • În opinia a 48,9% dintre respondenți, cetățenii unei țări ar trebui să facă sacrificii pentru ca țara lor să își plătească la timp datoriile. 40,2% dintre respondenți consideră că aceste sacrificii nu ar trebui făcute, în timp ce 10,8% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
    • Procentul relativ ridicat al celor care consideră că populația nu ar trebui să facă sacrificii pentru plata datoriilor suverane arată că experiența politicilor de austeritate implementate în 2010-2011 nu a fost depășită încă în totalitate.
    • Totuși, aproape jumătate dintre români se raportează de o manieră rațională la problema datoriilor unui stat, considerând că plata acestora presupune și anumite costuri pentru populație. Răspunsurile trebuie judecate evident și în contextul crizei din Grecia, mai precis al modului în care a fost și este mediatizată această criză, interpretarea formatorilor de opinie și a mjloacelor de comunicare dominantă fiind net defavorabilă Greciei și atitudinii sale.
  • 54,5% dintre respondenți consideră că România este ferită de anumite riscuri în contextul crizei din Grecia și a discuțiilor despre Grexit pentru că folosește leul și nu este în zona euro. Doar 24% apreciază că țara noastră ar avea o situație mai bună dacă ar fi în zona euro. 21,5% aleg varianta „nu știu/nu răspund”.
    • Existența unui procent majoritar care apreciază că România este ferită de anumite riscuri datorită faptului că nu este în zona euro nu trebuie interpretată ca un vot de blam pentru trecerea țării noastre la moneda unică. Mai degrabă, este vorba despre influența unei situații punctuale, a cărei greutate în evoluția opiniei generale despre adoptarea euro rămâne de evaluat. Cu toate acestea, răspunsurile la această întrebare pot fi o indicație a încrederii sporite a populației în moneda națională.
  • La întrebarea despre măsura în care criza din Grecia va afecta țara noastră, 25% dintre respondenți au apreciat că efectele vor fi resimțite în mare și foarte mare măsură de populația și economia României, 27% au apreciat că țara noastră nu va fi influențată nici în mică nici în mare măsură, în timp ce 34,1% au consideră că România va fi afectată în mică și foarte mică măsură. Procentul non-răspunsurilor la această întrebare a fost de 13,9%.
    • Distribuția răspunsurilor la această întrebare arată că la nivelul populației nu s-a cristalizat încă o opinie majoritară în privința efectelor posibile ale crizei din Grecia asupra economiei și populației României, foarte posibil și ca urmare a faptului că la momentul realizării sondajului Grexit-ul (și deci amplitudinea efectelor ”problemei grecești”) se afla încă sub semnul întrebării.

    METODOLOGIE

    • Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
    • Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015
    • Volumul eșantionului a fost de 1075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
    • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
    • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
    • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
    • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
    • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]