IULIE 2013 – PERCEPŢIILE ROMÂNILOR ASUPRA MONARHIEI

 Descarcă PDF: INSCOP.Iul2013.Monarhia

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

PERCEPŢIILE ROMÂNILOR ASUPRA MONARHIEI

 

  • Începând cu mai multe schimbări de generaţie petrecute în casele regale europene (Olanda, Belgia) şi terminând cu episodul „bebeluşului regal” din Marea Britanie, anul 2013 a adus un PR puternic bazat pe întinerirea monarhiilor din cadrul UE. În acest context, tema percepţiei de către public a fenomenului monarhic prezintă un cert interes public.
  • Şcoala şi manualele continuă să fie principala sursă din care românii au aflat tot ce ştiu despre monarhie: 50,6% dintre români declară că din ceea ce ştiu despre monarhie, cele mai multe le-au aflat din şcoală şi din manualele şcolare. 13,7% au obţinut cele mai multe informaţii despre acest subiect de la diferite persoane din familie, 11,8% din lecturi personale, 11% din ştiri/presă scrisă şi audio-vizuală şi 7,6% din filme documentare. În ciuda faptului că monarhia şi inclusiv Casa Regală a României au fost destul de mult mediatizate în ultimii 2-3 ani şi în mod curent în contexte pozitive, pentru cei mai mulţi români monarhia pare a fi în primul rând o realitate istorică, de „manual”.
  • 41% dintre români cred că regele Mihai, la abdicare, nu a plecat „cu bogăţii” din ţară. 25% cred că a plecat cu mulţi bani şi cu obiecte de valoare, în timp ce 34% au ales NS/NR, deci nu au o opinie formată asupra subiectului. Este o schimbare semnificativă în una dintre componentele puternice ale imaginii fostului suveran, aşa cum era ea percepută la începutul anilor 90. Atunci era răspândită imaginea trenului regal plin cu bani şi obiecte de valoare. Doar un sfert din populaţie crede astăzi că la abdicare regele Mihai a plecat bogat din ţară.
  • Din punct de vedere al caracteristicilor sociodemografice, constatăm faptul că persoanele din categoria de vârstă 51-60 de ani sunt semnificativ mai înclinate să creadă că Regele Mihai a plecat cu bogăţii din ţară, comparativ cu persoanele din categoria 18-35 de ani care cred acest lucru într-o proporţie mai redusă chiar decât media. Explicaţia este legată de faptul că persoanele din grupa de vârstă 51-60 de ani fost cele mai expuse propagandei comuniste care a propagat puternic versiunea părăsirii României de câtre un rege încărcat de bogăţii. În contrapartidă, tinerii nu au fost victimele acestei acţiuni de discreditare iniţiată de regimul comunist. De asemenea, persoanele cu studii primare cred într-o măsură mai mare decât cele cu studii superioare că Regele Mihai a plecat cu bogăţii din România.
  • INSCOP a mai studiat anterior apetenţa populaţiei pentru monarhie vs. diferite forme de republică. Pentru a intra mai în profunzimea fenomenului, am decis să cerem subiecţilor să îşi exprime acordul sau dezacordul cu diferite afirmaţii care exprimă particularităţi ale regimului politic monarhic, respectiv republican.
  • Astfel, 38,1% dintre respondenţi sunt de acord că „în ziua de astăzi, nu sunt diferenţe mari în Europa între o republică şi o monarhie”. 35,8% nu sunt de acord, 26,1% nu au o opinie formată. 43,5% consideră că „Monarhia are avantajul că regele nu depinde de partide şi astfel poate arbitra viaţa politică”, în timp ce 32,5% nu sunt de acord cu acest aspect (nonrăspunsuri 24%).
  • 51,7% dintre români sunt favorabili pe de altă parte ideii că „Republica are avantajul că preşedintele este votat periodic şi nu există riscul să capete prea multă putere”. Dezacordul la acest punct este în proporţie de 26,6%. 45,4% dintre români sunt de acord că „un şef de stat ales de cetăţeni este mai bun decât un şef de stat monarh care deţine poziţia prin naştere”. Sunt în dezacord cu această afirmație 30% dintre respondenți.
  • Constatăm că acordurile, respectiv dezacordurile cu afirmaţiile de mai sus nu sunt exclusiviste. Aceleaşi persoane care apreciază un element ca fiind o calitate a republicii pot aprecia alte elemente ca fiind calităţi ale monarhiei. În plus, la toate punctele s-au înregistrat nonrăspunsuri de aproximativ 25%, ceea ce însemană că, în mod curent, un sfert dintre români nu sunt informaţi sau interesaţi cu privire la problemă.
  • 12,5% dintre români au o părere foarte bună despre Casa Regală a României, 28,5% o părere bună, 43,5% nici bună nici proastă, 6,4% cumulat proastă şi foarte proastă. Dacă luăm în calcul faptul că vorbim totuşi de o instituţie eminamente politică şi care la începutul anilor 90 era destul de prost văzută de majoritatea populaţiei ca urmare a istoriei oficiale din perioada comunistă, imaginea Casei Regale de astăzi este semnificativ bună. Practic, 41% dintre români au o părere bună şi foarte bună despre Casa Regală, 43,5% sunt neutri, în timp ce doar 6,4% au o părere proastă şi foarte proastă despre Casa Regală a României.  Ea se suprapune însă destul de fidel pe imaginea regelui Mihai, la care înregistrăm cam aceleaşi cifre: 14% părere foarte bună, 31% bună (deci 45% care au o părere bună şi foarte bună despre Regele Mihai), 40% nici bună nici proastă, 6,5% părere proastă şi foarte proastă. În mod clar, simpatia pentru casa regală şi monarhie în România îl are ca vector pe regele Mihai. Persoanele din Banat-Crişana-Maramureş au o părere semnificativ mai bună despre Casa Regală decât scorurile medii înregistrate în restul ţării.
  • În ipoteza unui referendum care să ceară populaţiei să decidă între monarhie şi republică, 27,2% dintre români spun că ar vota pentru monarhie, 41% pentru menţinerea republicii, 33,8% neavând o opinie formată. Numărul non-răspunsurilor este foarte mare, ceea ce indică atât lipsa informaţiilor necesare pentru exprimarea unei opţiuni, cât şi o reală dilemă existentă în rândul unei părţi a populaţiei cu privire la tipul de regim potrivit României. Evident, discuţia nu este „pe masă” în proiectele actuale de revizuire a Constituţiei, deci climatul de comunicare politică nu favorizează circulația temei respective. Probabil nici populaţia nu are noţiuni serioase de cultură monarhică şi evident, opţiunea nu a fost serios analizată şi dezbătută, ea fiind generată în bună măsură şi de nemulţumirea profundă a populaţiei faţă de sistemul politic actual. Pe de altă parte, procentul celor care ar lua în calcul opţiunea monarhică este apropiat de cifrele noastre anterioare, ceea ce ne indică un potenţial de „piaţă politică” şi pe acest segment.
  • În ipoteza că România ar deveni monarhie, 29,9% dintre români cred că Mihai ar trebui să fie rege, 19% principesa Margareta, 3% altcineva. Un zdrobitor 48,1% nu are o opinie formată în această privinţă, ceea ce este justificat, având în vedere că opţiunea monarhică este totuşi una minoritară în rândul electoratului românesc.

 Descarcă PDF: INSCOP.Iul2013.Monarhia

 

 

 

 

IULIE 2013 – PERCEPŢIILE ROMÂNILOR ASUPRA MONARHIEI
Derulează în sus