FEBRUARIE 2015 – Libertate și securitate

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Feb.2015. Libertate – Securitate

LIBERTATE – SECURITATE

  • Majoritatea românilor (54,7%) declară că nu ar renunța la o parte din libertățile și drepturile lor pentru a avea mai multă siguranță personală, în timp ce 31,7% ar renunța la o parte din drepturile și libertățile lor pentru a avea mai multă siguranță personală. 13,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Aceste răspunsuri trebuie analizate atât în contextul dezbaterilor publice prilejuite de respingerea de către Curtea Constituțională a mai multor legi cu implicații asupra securității naționale, cât și prin raportare la un fond valoric și cultural consistent, încă influențat de memoria activității fostelor structuri de securitate din timpul regimului comunist și care determină un atașament instinctual și firesc pentru libertate.
  • Deși cele două concepte – libertatea și securitatea par rivale și sunt percepute astfel în societatea democratică modernă, libertatea și securitatea alcătuiesc un binom care trebuie tratat ca atare. A beneficia de libertăți și drepturi civile în condiții de insecuritate este o imposibilitate factuală și conceptuală. Pe de altă parte, o societate democratică își poate pierde esența sa democratică fără un echilibru corect între libertate și securitate, un echilibru care se bazează pe principiul că libertatea reprezintă regula centrală. Până la urmă, echilibrul dintre libertate și securitate este stabilit de fiecare societate în funcție de valorile dominante din acea societate, de sentimentul general de securitate/insecuritate al populației existent la momentul dezbaterii, de corectitudinea dialogului public în jurul acestor probleme esențiale ale societății democratice și ale statului.
  • 53,5% dintre români nu cred că telefonul lor a fost ascultat, în timp ce 30,3% cred acest lucru. 16,2% nu știu sau nu răspund. Ponderea ridicată a celor care cred că au avut telefonul ascultat se bazează probabil atât pe amintirea activității fostei Securități (în cazul generațiilor mai vârstnice), cât și pe mitologiile mai actuale, dezvoltate în toate societățile democratice moderne, cu privire la inferența unor entități statale sau non-statale în spațiul privat în contextul răspândirii în masă a mijloacelor de comunicații moderne.
  • 53,7% dintre români declară că le este mai teamă de infractori, decât de instituțiile statului, că ar putea să le intercepteze comunicațiile (telefon, email), în timp ce 27% declară că le este mai teamă de instituțiile statului, decât de infractori, că ar putea să le intercepteze comunicațiile (telefon, email).
  • Puțin peste jumătate dintre români (53,4%) a auzit de disputa pe marginea legilor privind retenția datelor, cartelele pre-pay și securitatea cibernetică adoptate de Parlament și respinse de Curtea Constituțională. 39,3% spun că nu au auzit de subiect, iar 7,3% nu răspund.
  • Dintre cei care au auzit de subiect (dintre cei 53,4%),  53,9% declară că nu au cunoștință despre prevederile celor 3 legi și motivele pentru care au fost respinse de Curtea Constituțională. 43,2% răspund afirmativ, iar 2,9% nu răspund.
  • 70% dintre români declară că au auzit de demisia lui George Maior din fruntea Serviciului Român de Informații. 22,2% nu au auzit despre demisia lui George Maior, în timp ce 7,8% nu știu sau nu răspund.
  • În ceea ce privește motivele demisiei lui George Maior, părerile românilor sunt împărțite. 35,8% dintre cei 70% de respondenți care au auzit despre demisia fostului director SRI, cred că acesta a demisionat din cauza presunilor celor nemulțumiți de implicarea SRI în lupta împotriva corupției. 15,6% cred că motivele demisie sunt legate de nemulțumirea față de respingerea de către Curtea Constituțională a legilor privind retenția datelor, cartelele pre-pay și securitatea cibernetică (legile Big-Brother). 11,7% cred că George Maior a demisionat din cauza unor neînțelegeri cu președintele Klaus Iohannis, în timp ce 11,6% pun demisia pe seama dorinței personale de a pleca dintr-o funcție pe care a ocupat-o timp de opt ani. 10,2% spun că este vorba de un alt motiv decât cele enumerate, în timp ce 15,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • 37,2% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre mandatul de 8 ani al lui George Maior în fruntea SRI. 30,8% aleg opțiunea nici bună/nici proastă, în timp ce 6,9% declară o părere proastă și foarte proastă în legătură cu mandatul lui George Maior în fruntea SRI. De asemenea, un procent mare – 25,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Feb.2015. Libertate – Securitate[:en]LIBERTATE – SECURITATE

  • Majoritatea românilor (54,7%) declară că nu ar renunța la o parte din libertățile și drepturile lor pentru a avea mai multă siguranță personală, în timp ce 31,7% ar renunța la o parte din drepturile și libertățile lor pentru a avea mai multă siguranță personală. 13,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • Aceste răspunsuri trebuie analizate atât în contextul dezbaterilor publice prilejuite de respingerea de către Curtea Constituțională a mai multor legi cu implicații asupra securității naționale, cât și prin raportare la un fond valoric și cultural consistent, încă influențat de memoria activității fostelor structuri de securitate din timpul regimului comunist și care determină un atașament instinctual și firesc pentru libertate.
  • Deși cele două concepte – libertatea și securitatea par rivale și sunt percepute astfel în societatea democratică modernă, libertatea și securitatea alcătuiesc un binom care trebuie tratat ca atare. A beneficia de libertăți și drepturi civile în condiții de insecuritate este o imposibilitate factuală și conceptuală. Pe de altă parte, o societate democratică își poate pierde esența sa democratică fără un echilibru corect între libertate și securitate, un echilibru care se bazează pe principiul că libertatea reprezintă regula centrală. Până la urmă, echilibrul dintre libertate și securitate este stabilit de fiecare societate în funcție de valorile dominante din acea societate, de sentimentul general de securitate/insecuritate al populației existent la momentul dezbaterii, de corectitudinea dialogului public în jurul acestor probleme esențiale ale societății democratice și ale statului.
  • 53,5% dintre români nu cred că telefonul lor a fost ascultat, în timp ce 30,3% cred acest lucru. 16,2% nu știu sau nu răspund. Ponderea ridicată a celor care cred că au avut telefonul ascultat se bazează probabil atât pe amintirea activității fostei Securități (în cazul generațiilor mai vârstnice), cât și pe mitologiile mai actuale, dezvoltate în toate societățile democratice moderne, cu privire la inferența unor entități statale sau non-statale în spațiul privat în contextul răspândirii în masă a mijloacelor de comunicații moderne.
  • 53,7% dintre români declară că le este mai teamă de infractori, decât de instituțiile statului, că ar putea să le intercepteze comunicațiile (telefon, email), în timp ce 27% declară că le este mai teamă de instituțiile statului, decât de infractori, că ar putea să le intercepteze comunicațiile (telefon, email).
  • Puțin peste jumătate dintre români (53,4%) a auzit de disputa pe marginea legilor privind retenția datelor, cartelele pre-pay și securitatea cibernetică adoptate de Parlament și respinse de Curtea Constituțională. 39,3% spun că nu au auzit de subiect, iar 7,3% nu răspund.
  • Dintre cei care au auzit de subiect (dintre cei 53,4%),  53,9% declară că nu au cunoștință despre prevederile celor 3 legi și motivele pentru care au fost respinse de Curtea Constituțională. 43,2% răspund afirmativ, iar 2,9% nu răspund.
  • 70% dintre români declară că au auzit de demisia lui George Maior din fruntea Serviciului Român de Informații. 22,2% nu au auzit despre demisia lui George Maior, în timp ce 7,8% nu știu sau nu răspund.
  • În ceea ce privește motivele demisiei lui George Maior, părerile românilor sunt împărțite. 35,8% dintre cei 70% de respondenți care au auzit despre demisia fostului director SRI, cred că acesta a demisionat din cauza presunilor celor nemulțumiți de implicarea SRI în lupta împotriva corupției. 15,6% cred că motivele demisie sunt legate de nemulțumirea față de respingerea de către Curtea Constituțională a legilor privind retenția datelor, cartelele pre-pay și securitatea cibernetică (legile Big-Brother). 11,7% cred că George Maior a demisionat din cauza unor neînțelegeri cu președintele Klaus Iohannis, în timp ce 11,6% pun demisia pe seama dorinței personale de a pleca dintr-o funcție pe care a ocupat-o timp de opt ani. 10,2% spun că este vorba de un alt motiv decât cele enumerate, în timp ce 15,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • 37,2% dintre respondenți au o părere bună și foarte bună despre mandatul de 8 ani al lui George Maior în fruntea SRI. 30,8% aleg opțiunea nici bună/nici proastă, în timp ce 6,9% declară o părere proastă și foarte proastă în legătură cu mandatul lui George Maior în fruntea SRI. De asemenea, un procent mare – 25,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

METODOLOGIE

  • ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

FEBRUARIE 2015 – Libertate și securitate
Scroll to top