NOIEMBRIE 2013 – TEMERILE ROMÂNILOR, SURSELE PROTEJĂRII ȘI CRIZA REPREZENTĂRII

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie 2013 TEMERILE. CRIZA REPREZENTARII

 

TEMERILE ROMÂNILOR

  • OBSERVAŢIE GENERALĂ: studiul privind temerile românilor şi sursele protejării în percepţia publică relevă rezultate îngrijorătoare cu privire la soliditatea infrastructurii democratice şi comunitare a societăţii româneşti conferite de valorile fundamentale ale democraţiei şi modul în care acestea se regăsesc în mentalul colectiv. Măsurarea clasică a încrederii în instituţiile democraţiei reprezintă un indicator important, dar care nu surprinde esenţa şi substanţa mecanismelor de percepţie a populaţiei asupra sferei publice. Analiza temerilor individuale/colective are avantajul de a pătrunde adânc în conştiinţa publică, indicatorii măsuraţi surprinzând cu mai multă acurateţe harta nemulţumirilor şi refugiilor populaţiei. Românii sunt puternic apăsaţi de presiunea problemelor economice cotidiene, de imposibilitatea de a vedea o sursă a rezolvării problemelor în stat, în comunitate, totul sub cupola unei uriaşe crize a reprezentării democratice a unei populaţii în viziunea căreia, salvarea nu o mai poate aduce decât propria persoană, familia sau Dumnezeu.
  • Cele mai mari temeri ale românilor sunt: deteriorarea stării de sănătate a membrilor familiei (51,8% se tem foarte mult, 29,1% se tem mult de acest lucru); creşterea preţurilor la alimente (50,1% foarte mult, 30,6% mult); creşterea taxelor şi impozitelor (50% foarte mult, 29,6% mult); creşterea preţurilor la energie, combustibil, gaz (49,9% foarte mult, 30,7% mult); scăderea veniturilor familiei (46,6% foarte mult, 31,5% mult). Este o agendă de frici socio-economice explicabilă atât prin consecinţele crizei financiar-economice, cât şi prin faptul că presiunea vieţii de zi cu zi striveşte, prin amploare, preocuparea/temerea faţă de subiecte mai sofisticate specifice unei societăţi democratice avansate. Practic, agenda supravieţuirii zilnice este hiper-dominantă, românii având tot mai puţin timp să le fie teamă de alte subiecte importante în societate.
  • Preocuparea prioritară pentru starea de sanatate a membrilor familiei dă o notă de altruism principalelor temeri ale românilor (teama pentru propria sănătate fiind undeva pe locul şase in ierarhie (46,5% se tem foarte mult de deteriorarea acesteia, 26,3% se tem mult).
  • În ultimă instanţă, criza pare a fi întărit apartenenţa românilor la familie mai degrabă decât la o societate care nu este percepută drept o sursă de rezolvare a problemelor. De altfel, şi temerile de pe următoarele patru locuri sunt inteligibile mai degrabă în contextul costurilor unei familii/gospodării decât în termeni individuali: preţurile alimentelor, taxele şi impozitele, preţurile la energie şi combustibil, veniturile familiei.
  • Gravitatea situaţiei provine din faptul că principalele temeri ale românilor nu se leagă de valori, lipsa oportunităţilor de dezvoltare etc., ci de subzistenţă materială şi socială: sănătate, hrană, taxe, încălzire, venituri.
  • Urmează în „topul” temerilor trei itemi care fac trecerea de la sfera privată la cea socială: sănătatea proprie (46,5% foarte mult, 26,3% mult), teama de limitare a accesului la tratamente şi medicamente (39,4% foarte mult, 32,7% mult), teama de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea (36,3% foarte mult, 35,6% mult). Înainte ca efectele crizei să se facă simţite, temerile privind starea de sănătate erau pe primele locuri, aceasta fiind direct legată de capacitatea de muncă. Imediat după declanşarea crizei temerile privind subzistenţa au început să apară în cercetările sociologice ca fiind prioritare.
  • Este însă notabil faptul că, într-o perioadă în care preţul alimentelor este considerat o sursă de îngrijorare majoră pentru populaţie, avem peste 70% dintre români preocupaţi de prezenţa pe piaţă a alimentelor care afectează sănătatea. O explicaţie conjuncturală poate fi legată şi de scandalurile publice din ultima perioadă legate de securitatea alimentară (carnea de pui contaminată, expirată, laptele contaminat etc).
  • 64,7% dintre români sunt îngrijoraţi şi foarte îngrijoraţi de degradarea mediului înconjurător (poluare, despăduriri etc.). Inundaţiile care au afectat cu regularitate ţara noastră în ultimii ani şi dezbaterea din jurul cazului Roşia Montană au creat probabil preocupare şi îngrijorări sociale în jurul temelor ecologiste.
  • 60,7% dintre români se tem mult şi foarte mult de producerea unor calamităţi naturale, procent probabil ceva mai mare decât era uzual având în vedere discuţiile din ultimele două luni privind cutremurele.
  • 28,8% dintre concetăţenii noştri se tem foarte mult şi 33,3% mult de nerespectarea drepturilor cetăţeneşti; 22,1% se tem foarte mult şi 31% mult se tem de aplicarea defectuoasă/preferenţială a legilor. Deşi întrunesc un număr destul de mare de opţiuni, temerile privind climatul democratic şi justiţia sunt net inferioare în galeria de preocupări a românilor celor privind subzistenţa. Temerile privind criminalitatea (creşterea actelor de violenţă, respectiv activităţile ilegale ale unor persoane sau grupuri organizate) sunt de asemenea în a doua jumătate a clasamentului.
  • Producerea unor agresiuni împotriva României din afara ţării şi apariţia unor tensiuni şi conflicte etnice şi religioase sunt indicate de 39,4% respectiv 38,3% din populaţie drept surse de multă şi foarte multă temere. (Aceasta în ciuda mediatizării în exces în anul în curs a unor evenimente ce au avut în centru subiecte adiacente).

SURSELE PROTEJĂRII

  • Sursele principale de protecţie în faţa temerilor indicate de români sunt: propria persoană (90,7%), familia (89,3%), Dumnezeu (83,3%), Biserica (55,9%), grupul de prieteni/colegi (55,8%), medicii (53,1%), comunitatea (45,5%), Justiţia (27,5%), mass-media (20,3%), instituţiile statului (19,5%), organizaţiile societăţii civile (16,4%), instituţii şi organizaţii internaţionale (14,7%), firme private (12,4%), reprezentanţii aleşi ai populaţiei (parlamentari, primari, consilieri) – (11,6%).
  • Din start se desprinde tripleta în care învestim cea mai mare încredere privind rezolvarea problemelor cu care ne confruntăm: românii cred în cel mai înalt grad în propriile puteri, în familie şi în graţia divină. Pe această veritabilă plasă de siguranţă, societatea şi statul cu instituţiile sale nu există.
  • Iar criza reprezentării relevată de plasarea pe ultimul loc între elementele care îi ajută pe oameni să scape de temeri  a “reprezentanţilor aleşi” sugerează faptul că tocmai în acestă zona publică unde, teoretic, ar trebui să identificăm cea mai puterică legătură dintre individ şi stat – structurile reprezentative alese (parlamentari, primari, consilieri) – constatăm cea mai slabă încredere că acţiunea acestor instituţii poate combate temerile.
  • Avem un al doilea cerc de rezolvare a problemelor, unul mai degrabă comunitar. Biserica este nominalizată aici şi scorul obţinut pune iarăşi problema încrederii ridicate în aceasta: până la urmă, este dificil de spus cât din încredere se datorează credinţei în Dumnezeu, după cum am văzut mai sus, foarte importantă la români, şi cât instituţiei propriu-zise. Tot aici apar medicii, probabil şi ca urmare a faptului că o parte importantă a temerilor populaţiei se leagă starea de sănătate, grupul de prieteni şi, generic, comunitatea.
  • Societatea şi statul apar abia în zona a treia a entităţilor care ne rezolvă problemele fiind nominalizate ca atare de mai puţin de o treime dintre respondenţi, prin intermediul unor structuri componente: justiţie, mass-media, instituţii guvernamentale, ong-uri, instituţii şi organizaţii internaţionale.
  • Firmele private (practic, baza economiei capitaliste) şi reprezentanţii aleşi prin vot ai populaţiei (baza sistemului politic democratic) sunt pe ultimele două locuri, ambele învestite de respondenţi cu capacităţi reduse de a le „absorbi” temerile, deci cu capacităţi reduse de a rezolva problemele sociale. Practic, ne aflăm în faţa unei populaţii care nu aşteaptă aproape nimic de la piaţă sau de la politicienii aleşi prin vot, deci de la cele două ingrediente fundamentale ale unei democraţii moderne.
  • Statul şi societatea nu au capacitatea de a compensa familia în rolul ei de furnizor de suport social. Toate acestea trimit la imaginea unui stat construit deasupra unei societăţi tradiţionale, în care mecanismele politice şi economice moderne sunt percepute ca nefuncţionale.

 

 

  • ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani, Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%, eșantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie 2013 TEMERILE. CRIZA REPREZENTARII

 

NOIEMBRIE 2013 – TEMERILE ROMÂNILOR, SURSELE PROTEJĂRII ȘI CRIZA REPREZENTĂRII
Derulează în sus