NOIEMBRIE 2015 – RAPORTAREA POPULAȚIEI LA CORUPȚIE

[:ro]Descarcă PDF: Inscop noiembrie 2015 – raportarea populatiei la coruptie

RAPORTAREA POPULAȚIEI LA CORUPȚIE

• De la bun început trebuie făcută o precizare importantă: sondajul INSCOP a fost finalizat înainte de apogeul mișcării Colectiv. Datele culese ne oferă posibilitatea de a explica din punct de vedere sociologic amplitudinea protestelor, precum și motivul pentru care, pe lângă solicitarea unor demisii punctuale, corupția a reprezentat una dintre principalele nemulțumiri ale românilor ieșiți în stradă, alături de reformarea clasei politice și a sistemului administrativ.
• Potrivit marii majorități a populației, acțiunile statului de combatere a corupției sunt foarte importante (50,1%) și importante (36,7%). Doar 8,7% dintre români consideră fenomenul corupției puțin important, iar 1,7% îl apreciază ca deloc important.
• Când vine vorba să aprecieze dacă o persoană care este acuzată de către Direcția Națională Anticorupție de fapte de corupție este sau nu vinovată, românii au o opinie polarizată. Pe de o parte, 46,7% din cei chestionați consideră că persoanele acuzate de fapte de corupție sunt vinovate indiferent de decizia finală a judecătorilor (această opinie poate fi probabil corelată cu încrederea publicului în DNA). Pe de altă parte, 44,9% dintre români le acordă prezumția de nevinovăție până la decizia finală a judecătorilor.
• Potrivit a 56,6% dintre subiecții chestionați, doar unii oameni politici din România sunt corupți, în timp ce 41% sunt de părere că toți politicienii sunt corupți. Cumulate, cele două procente arată că marea majoritate a românilor percepe clasa politică ca fiind profund coruptă. Doar 0,6% dintre respondenți consideră că nu există oameni politici corupți în România.
• Marea majoritate (88,4%) dintre cei chestionați susţine că personalităţile publice care sunt condamnate definitiv pentru corupţie nu ar mai trebui să ocupe niciodată o funcție publică. Doar 8% dintre subiecți apreciază că persoanele condamnate pentru fapte de corupție ar trebui să ocupe funcții publice după ce își execută pedeapsa. 3,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Dat fiind că până la alegerile locale mai sunt doar șase luni și ținând cont de numeroasele cazuri de primari cercetați de DNA, care sunt luați în calcul pentru o nouă candidatură, am dorit să evaluăm și disponibilitatea alegătorilor de a mai vota asemenea persoane.
• Întrebați dacă ar mai vota pentru funcția de primar al localității o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de corupție, 91,9% dintre români răspund însă negativ. Rezultatul este cu atât mai grăitor cu cât, altminteri, o parte importantă a românilor este dispusă să acorde prezumția de nevinovăție celor acuzați de fapte de corupție până la o decizie definitivă a instanței. În schimb, în cazul politicienilor cercetați sau trimiși în judecată care ar candida la funcția de primar, pentru care, în mod tradițional, se considera că alegătorii iau decizia de vot funcție de alte considerente, vedem că respondenții sunt mult mai severi.
• Din acest motiv, în cazul altor categorii de aleși, unde calități pragmatice, precum cea de ”bun gospodar” sau de ”experiență în administrare”, au și mai puțină relevanță decât în cazul primarilor, este foarte probabil ca asocierea cu fapte de corupție să conteze și mai mult pentru electorat. Ceea ce pune o presiune semnificativă asupra partidelor politice în perspectiva viitoarelor alegeri, reclamând demersuri rapide pentru promovarea în primele eșaloane a unor oameni integri, care să răspundă adecvat așteptărilor societății românești, care nu mai este dispusă să cauționeze corupția în spațiul public.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie -1 noiembrie 2015
• Volumul eșantionului a fost de 1098 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 84 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: Inscop noiembrie 2015 – raportarea populatiei la coruptie[:en]RAPORTAREA POPULAȚIEI LA CORUPȚIE

• De la bun început trebuie făcută o precizare importantă: sondajul INSCOP a fost finalizat înainte de apogeul mișcării Colectiv. Datele culese ne oferă posibilitatea de a explica din punct de vedere sociologic amplitudinea protestelor, precum și motivul pentru care, pe lângă solicitarea unor demisii punctuale, corupția a reprezentat una dintre principalele nemulțumiri ale românilor ieșiți în stradă, alături de reformarea clasei politice și a sistemului administrativ.
• Potrivit marii majorități a populației, acțiunile statului de combatere a corupției sunt foarte importante (50,1%) și importante (36,7%). Doar 8,7% dintre români consideră fenomenul corupției puțin important, iar 1,7% îl apreciază ca deloc important.
• Când vine vorba să aprecieze dacă o persoană care este acuzată de către Direcția Națională Anticorupție de fapte de corupție este sau nu vinovată, românii au o opinie polarizată. Pe de o parte, 46,7% din cei chestionați consideră că persoanele acuzate de fapte de corupție sunt vinovate indiferent de decizia finală a judecătorilor (această opinie poate fi probabil corelată cu încrederea publicului în DNA). Pe de altă parte, 44,9% dintre români le acordă prezumția de nevinovăție până la decizia finală a judecătorilor.
• Potrivit a 56,6% dintre subiecții chestionați, doar unii oameni politici din România sunt corupți, în timp ce 41% sunt de părere că toți politicienii sunt corupți. Cumulate, cele două procente arată că marea majoritate a românilor percepe clasa politică ca fiind profund coruptă. Doar 0,6% dintre respondenți consideră că nu există oameni politici corupți în România.
• Marea majoritate (88,4%) dintre cei chestionați susţine că personalităţile publice care sunt condamnate definitiv pentru corupţie nu ar mai trebui să ocupe niciodată o funcție publică. Doar 8% dintre subiecți apreciază că persoanele condamnate pentru fapte de corupție ar trebui să ocupe funcții publice după ce își execută pedeapsa. 3,6% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Dat fiind că până la alegerile locale mai sunt doar șase luni și ținând cont de numeroasele cazuri de primari cercetați de DNA, care sunt luați în calcul pentru o nouă candidatură, am dorit să evaluăm și disponibilitatea alegătorilor de a mai vota asemenea persoane.
• Întrebați dacă ar mai vota pentru funcția de primar al localității o persoană care este cercetată sau judecată pentru fapte de corupție, 91,9% dintre români răspund însă negativ. Rezultatul este cu atât mai grăitor cu cât, altminteri, o parte importantă a românilor este dispusă să acorde prezumția de nevinovăție celor acuzați de fapte de corupție până la o decizie definitivă a instanței. În schimb, în cazul politicienilor cercetați sau trimiși în judecată care ar candida la funcția de primar, pentru care, în mod tradițional, se considera că alegătorii iau decizia de vot funcție de alte considerente, vedem că respondenții sunt mult mai severi.
• Din acest motiv, în cazul altor categorii de aleși, unde calități pragmatice, precum cea de ”bun gospodar” sau de ”experiență în administrare”, au și mai puțină relevanță decât în cazul primarilor, este foarte probabil ca asocierea cu fapte de corupție să conteze și mai mult pentru electorat. Ceea ce pune o presiune semnificativă asupra partidelor politice în perspectiva viitoarelor alegeri, reclamând demersuri rapide pentru promovarea în primele eșaloane a unor oameni integri, care să răspundă adecvat așteptărilor societății românești, care nu mai este dispusă să cauționeze corupția în spațiul public.

METODOLOGIE

• Sondajul ”Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
• Sondajul a fost realizat în perioada 23 octombrie -1 noiembrie 2015
• Volumul eșantionului a fost de 1098 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
• Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
• Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
• Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
• Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 84 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
• Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]