FEBRUARIE 2014 – ALEGERILE EUROPENE

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Ian.2014 – Alegeri Europene

INTENŢIA DE VOT PENTRU ALEGERILE EUROPENE

• Intenţia de vot pentru alegerile europene indică uşoare modificări faţă de rezultatele măsurate la finalul anului 2013. Astfel, alianţa formată din PSD şi UNPR este cotată cu 37,1% dintre voturile exprimate (faţă de 38,8% opţiuni exprimate în noiembrie 2013).
• Baromentrul INSCOP „ADEVĂRUL despre România” a măsurat în premieră şi intenţia de vot pentru Partidul Conservator (1,9%) care a anunţat, după încheierea etapei de culegere a datelor pentru acest sondaj, faptul că va candida pe lista PSD-UNPR. În ce măsură cele 1,9 procente ale conservatorilor se vor adăuga mecanic la cele 37,1% obţinute de PSD-UNPR este o chestiune care va fi lămurită în sondajul din luna următoare.
• PSD-UNPR este urmat în clasamentul intenţiei de vot de Partidul Naţional Liberal, care îşi conservă scorul din noiembrie 2013 de 20,1%, aceasta în condiţiile în care, în noiembrie, am măsurat intenţia de vot pentru alianţa PNL-PC. Măsurarea individuală a PNL nu pare a influenţa intenţia de vot pentru formaţiunea liberală.
• Pe locul al treilea în clasamentul opţiunilor de vot se situează PDL cu 17,5% (în creştere faţă de măsurătoarea din noiembrie când PDL înregistra 15% dintre opţiunile de vot).
• Democrat-liberalii sunt urmaţi în clasament de UDMR care întruneşte 4,7% dintre opţiunile de vot (5% în noiembrie 2013) şi de PPDD care coboară în premieră sub pragul de 5% înregistrând 4,6% din intenţiile de vot pentru alegerile europene (5,3% în noiembrie).
• PPDD este urmat de Partidul Mişcarea Populară cu 4,1%, comparativ cu 5,4 procente obţinute în noiembrie 2013 (pe date culese înainte de decizia instanţei privind înfiinţarea PMP şi valul de noi membri înscrişi în partid) şi de Forţa Civică (4%, comparativ cu 3,9% în noiembrie 2013).
• PRM obţine 3,2% din opţiuni (3% în noiembrie 2013), iar PNŢCD 2,1%, similar rezultatul obţinut la finalul anului trecut.
• 0,7% indică faptul că vor vota alt partid.
• Remus Ştefureac, director INSCOP: Distribuţia opţiunilor electorale pentru alegerile europarlamentare nu ia în calcul ipoteza prezenţei la vot, care poate determina anumite modificări ale scorurilor în funcţie de capacitatea de mobilizare a fiecărui partid şi nivelul general de participare. O participare generală mică la alegerile europene va avantaja partidele mari cu o capacitate ridicată de mobilizare a bazinelor proprii. O participare mai mare va modera semnificativ influenţa dimensiunii şi a organizării partidului asupra rezultatelor în alegeri. În plus, datele prezentate trebuie analizate din perspectiva faptului că un număr foarte mare de respondenţi nu sunt hotărâţi cu cine vor vota (22,2%). Este posibil ca acest electorat fie să aleagă în ultimele momente în funcţie de evenimentele conjuncturale de pe agendă fie să nu voteze deloc. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că 9,2% spun că nu vor vota, în timp ce 4,2% nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.”

 

LISTE COMUNE vs. CANDIATURI SEPARATE

• Întrebaţi dacă în viziunea lor, USL ar trebui să candideze pe liste comune la alegerile europene sau partidele principale componente ar trebui să meargă pe liste proprii, 42,5% dintre români cred PSD şi PNL ar trebui să candideze separat, în timp ce 28,7% dintre români preferă varianta listei comune. 28,8% dintre respondenţi nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.
• Remus Ştefureac, director INSCOP: „Decizia politică a USL pare a corespunde opţiunilor exprimate de români care ar prefera, în majoritatea lor, ca PSD şi PNL să candideze pe liste proprii. Având în vedere că PSD, UNPR şi PC au anunţat că vor candida pe aceeaşi listă, putem spune că soluţia politică aleasă atinge ambele ipostaze. PSD şi PNL vor candida separat, dar 3 partide (PSD, UNPR şi PC) din cele 4 care compun USL vor candida pe aceeaşi listă”.

 

PROFILUL DEZIRABIL AL EUROPARLAMENTARILOR

• În viziunea respondenţilor, cele mai importante calităţi ale europarlamentarilor sunt „să cunoască limbi străine” (93,7% consideră acest lucru important şi foarte important), „să aibă studii potrivite” (92,4%) şi „să aibă experienţă politică” (86,5% cred că acest lucru este important şi foarte important).
• Pentru 67,1% dintre respondenți este important şi foarte important ca viitorii europarlamentari „să fie cunoscuţi în Europa”, în timp ce doar 44,4% consideră că este important şi foarte important ca europarlamentarii „să fie noi în politică”. 51,5% consideră că acest lucru este puţin şi foarte puţin important.
• Remus Ştefureac, director INSCOP: „Românii par a valoriza mai mult experienţa viitorilor europarlamentari plecând probabil de la premisa că Parlamentul European este un loc al excelenţei, al confirmării şi maturităţii politice în care trebuie valorificate cunoştinţele şi abilităţile adunate într-o perioadă de activitate politică mai îndelungată. Contrar modelului oferit de partidele politice româneşti care s-au bazat mult pe tineri şi chiar pe oameni relativ noi în politică pentru completarea listelor electorale dedicate alegerilor europene, românii pun mai mult preţ, alături de cunoştinţele efective (limbi străine, studii adecvate), pe experienţa politică a viitorilor europarlamentari.”

 

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP Ian.2014 – Alegeri Europene

 

 [:en]INTENŢIA DE VOT PENTRU ALEGERILE EUROPENE

• Intenţia de vot pentru alegerile europene indică uşoare modificări faţă de rezultatele măsurate la finalul anului 2013. Astfel, alianţa formată din PSD şi UNPR este cotată cu 37,1% dintre voturile exprimate (faţă de 38,8% opţiuni exprimate în noiembrie 2013).
• Baromentrul INSCOP „ADEVĂRUL despre România” a măsurat în premieră şi intenţia de vot pentru Partidul Conservator (1,9%) care a anunţat, după încheierea etapei de culegere a datelor pentru acest sondaj, faptul că va candida pe lista PSD-UNPR. În ce măsură cele 1,9 procente ale conservatorilor se vor adăuga mecanic la cele 37,1% obţinute de PSD-UNPR este o chestiune care va fi lămurită în sondajul din luna următoare.
• PSD-UNPR este urmat în clasamentul intenţiei de vot de Partidul Naţional Liberal, care îşi conservă scorul din noiembrie 2013 de 20,1%, aceasta în condiţiile în care, în noiembrie, am măsurat intenţia de vot pentru alianţa PNL-PC. Măsurarea individuală a PNL nu pare a influenţa intenţia de vot pentru formaţiunea liberală.
• Pe locul al treilea în clasamentul opţiunilor de vot se situează PDL cu 17,5% (în creştere faţă de măsurătoarea din noiembrie când PDL înregistra 15% dintre opţiunile de vot).
• Democrat-liberalii sunt urmaţi în clasament de UDMR care întruneşte 4,7% dintre opţiunile de vot (5% în noiembrie 2013) şi de PPDD care coboară în premieră sub pragul de 5% înregistrând 4,6% din intenţiile de vot pentru alegerile europene (5,3% în noiembrie).
• PPDD este urmat de Partidul Mişcarea Populară cu 4,1%, comparativ cu 5,4 procente obţinute în noiembrie 2013 (pe date culese înainte de decizia instanţei privind înfiinţarea PMP şi valul de noi membri înscrişi în partid) şi de Forţa Civică (4%, comparativ cu 3,9% în noiembrie 2013).
• PRM obţine 3,2% din opţiuni (3% în noiembrie 2013), iar PNŢCD 2,1%, similar rezultatul obţinut la finalul anului trecut.
• 0,7% indică faptul că vor vota alt partid.
• Remus Ştefureac, director INSCOP: Distribuţia opţiunilor electorale pentru alegerile europarlamentare nu ia în calcul ipoteza prezenţei la vot, care poate determina anumite modificări ale scorurilor în funcţie de capacitatea de mobilizare a fiecărui partid şi nivelul general de participare. O participare generală mică la alegerile europene va avantaja partidele mari cu o capacitate ridicată de mobilizare a bazinelor proprii. O participare mai mare va modera semnificativ influenţa dimensiunii şi a organizării partidului asupra rezultatelor în alegeri. În plus, datele prezentate trebuie analizate din perspectiva faptului că un număr foarte mare de respondenţi nu sunt hotărâţi cu cine vor vota (22,2%). Este posibil ca acest electorat fie să aleagă în ultimele momente în funcţie de evenimentele conjuncturale de pe agendă fie să nu voteze deloc. De asemenea, trebuie ţinut cont de faptul că 9,2% spun că nu vor vota, în timp ce 4,2% nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.”

 

LISTE COMUNE vs. CANDIATURI SEPARATE

• Întrebaţi dacă în viziunea lor, USL ar trebui să candideze pe liste comune la alegerile europene sau partidele principale componente ar trebui să meargă pe liste proprii, 42,5% dintre români cred PSD şi PNL ar trebui să candideze separat, în timp ce 28,7% dintre români preferă varianta listei comune. 28,8% dintre respondenţi nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.
• Remus Ştefureac, director INSCOP: „Decizia politică a USL pare a corespunde opţiunilor exprimate de români care ar prefera, în majoritatea lor, ca PSD şi PNL să candideze pe liste proprii. Având în vedere că PSD, UNPR şi PC au anunţat că vor candida pe aceeaşi listă, putem spune că soluţia politică aleasă atinge ambele ipostaze. PSD şi PNL vor candida separat, dar 3 partide (PSD, UNPR şi PC) din cele 4 care compun USL vor candida pe aceeaşi listă”.

 

PROFILUL DEZIRABIL AL EUROPARLAMENTARILOR

• În viziunea respondenţilor, cele mai importante calităţi ale europarlamentarilor sunt „să cunoască limbi străine” (93,7% consideră acest lucru important şi foarte important), „să aibă studii potrivite” (92,4%) şi „să aibă experienţă politică” (86,5% cred că acest lucru este important şi foarte important).
• Pentru 67,1% dintre respondenți este important şi foarte important ca viitorii europarlamentari „să fie cunoscuţi în Europa”, în timp ce doar 44,4% consideră că este important şi foarte important ca europarlamentarii „să fie noi în politică”. 51,5% consideră că acest lucru este puţin şi foarte puţin important.
• Remus Ştefureac, director INSCOP: „Românii par a valoriza mai mult experienţa viitorilor europarlamentari plecând probabil de la premisa că Parlamentul European este un loc al excelenţei, al confirmării şi maturităţii politice în care trebuie valorificate cunoştinţele şi abilităţile adunate într-o perioadă de activitate politică mai îndelungată. Contrar modelului oferit de partidele politice româneşti care s-au bazat mult pe tineri şi chiar pe oameni relativ noi în politică pentru completarea listelor electorale dedicate alegerilor europene, românii pun mai mult preţ, alături de cunoştinţele efective (limbi străine, studii adecvate), pe experienţa politică a viitorilor europarlamentari.”

 

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 16  – 21 ianuarie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1054 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

 

 [:]