AUGUST 2013 : AGENDA PUBLICA

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 12 – 21 iulie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

AGENDA PUBLICĂ

• 65,5% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. 22,2% cred că direcţia este bună iar 12,3% au optat pentru varianta nu ştiu-nu răspund. Există o nemulţumire tradiţională cu în legătură cu direcţia în care se îndreaptă România, atât pe fondul unei inerţii a percepţiilor negative acumulate în ultimii ani de criză economică, precum şi pe fondul întârzierii măsurilor de redresare economică şi socială pe care populaţia le aşteaptă.
• Barbatii cred mai degraba decat femeile ca directia in care se indreapta tara este buna, iar pe categorii de vârstă, segmentul 36-50 de ani este uşor mai optimist. Persoanele cu studii primare cred mai degrabă decât cele cu studii medii şi superioare că ne îndreptăm într-o direcţie greşită.
• Deşi în general credinţa că ne îndreptăm într-o direcţie greşită este relativ răspândită, o doză ceva mai mare de optimism pare a se înregistra la persoanele mai bine adaptate social: persoanele de vârstă activă, cu un nivel mai ridicat de educaţie, cu un nivel mai ridicat de venituri, mai degrabă din urban decât din rural etc.
• De asemenea, în nord-vestul şi sudul ţării (Bucureşti) este un grad mai mare de optimism privind direcţia în care merge România decât în centru sau în nord-est. Vorbim deci de zonele mai urbanizate şi mai bogate în oportunităţi.
• Pentru viitor, românii sunt îngrijoraţi de: creşterea preţurilor (29,5%), pierderea locului de muncă (28,6%), diminuarea veniturilor (17,5%), înrăutăţirea stării de sănătate (15,3%), calamităţi naturale (2,8%), posibilitatea unui conflict/război în zonă (1,4%). 2,5% declară că nu sunt îngrijoraţi de viitor. Este evident că principalele îngrijorări ale populaţiei sunt legate de situaţia socio-economică, starea de sănătate fiind abia pe locul 4, în condiţiile în care sondajele din perioada anterioară crizei indicau sănătatea drept una din primele două temeri ale concetăţenilor noştri, de abia după aceea urmând veniturile sau locul de muncă. Pe de altă parte, în 2013, din februrie până în iulie, ierarhia temerilor este stabilă, cu precizarea că temerea cu privire la pierderea locului de muncă s-a intensificat de la 22,4% în februarie, la 28,6% în iulie.
• Cei mai temători în privinţa creşterii preţurilor sunt românii între 18 şi 35 de ani şi mai ales cei peste 65. Persoanele între 36 şi 50 de ani sunt îngrijorate în mai mare măsură decât celelalte categorii de eventualitatea pierderii locului de muncă.
• Teama de înrăutăţire a stării de sănătate creşte aproape în progresie aritmetică funcţie de vârstă. Persoanele cu venit mediu sunt mai îngrijorate de pierderea locului de muncă decât celelalte. Lipsa îngrijorării faţă de viitor este invers proporţională cu vârsta: cu cât ne aflăm într-o categorie de vârstă mai mare, cu atât găsim mai puţine persoane care declară că nu sunt îngrijorate de viitor.
• 83% din populaţie apreciază că preţul energiei şi al carburanţilor a crescut faţă de anul trecut. 12% cred că preţurile sunt la fel, doar 2,5% considerând că sunt mai mici.
• Costurile energiei şi carburanţilor sunt, după 58,3% dintre români, mai mari decât în alte ţări europene. 22,5% cred că sunt la fel ca în majoritatea statelor europene, 9,2% mai mici. 10% nu au o opinie formată asupra problemei.
• Faptul că românii apreciază costurile la carburanţi, energie electrică, gaz, agent termic mai mari decât în restul ţărilor europene, deşi statisticile europene arată o situaţie inversă are legătură probabil cu raportul dintre puterea de cumpărare a românilor şi costul produselor menţionate, evident defavorabil românilor în raport cu alte categorii de populaţie.
• Acest lucru este relevat de indicatorul care măsoară ponderea cheltuielilor cu energia şi combustibilul în totalul veniturilor. În medie, românii consumă 51,4% din venitul mediu al gospodăriei pe energie şi combustibil în lunile de iarnă şi 31,3% vara.
• Iarna, 13,1% dintre români consumă cam un sfert din venitul gospodăriei pe energie şi carburanţi, 43% consumă între un sfert şi o jumătate din venitul gospodăriei, 28,5% consumă între jumătate şi trei sferturi din venit, iar 15,3% consumă peste trei sferturi din banii gospodăriei pe energie şi carburanţi.
• Cei care consumă un procent mai mic din venit (până în 25%) pe energie şi combustibili vara reprezintă 46,3% din populaţie. 42,6% consumă vara între un sfert şi o jumătate din venitul gospodăriei cu energia şi combustibilul, iar 9,9% consumă între 50 şi 75% din venit. 1,2% dintre români consumă vara peste 75% din venitul gospodăriei pe energie şi carburanţi.
• Practic, în lunile de iarnă, peste 40% dintre români consumă pe încălzire, diferite forme de energie şi combustibil peste jumătate din venitul gospodăriei. Distribuţia procentelor pe costurile consumului iarna, respectiv vara, arată cum simpla schimbare de anotimp modifică radical structura costurilor cu energia şi carburanţii la nivelul gospodăriei. Explicaţia stă în costurile mari ale energiei, vizibile, evident, mai ales în lunile de iarnă.