47,9% dintre români declară că s-au vaccinat.

36,9% din populația nevaccinată este de acord să se vaccineze.

Aproape 80% dintre respondenții nevaccinați apreciază că nu au încă destule informații și nu înțeleg ce conține vaccinul.

Dintre cei care vorbesc despre COVID19 și vaccinare, persoanele vaccinate au cea mai mare încredere în medici, iar persoanele nevaccinate au cea mai mare încredere în oamenii care au avut COVID19.

Sondajul de opinie realizat în perioada 17 – 25 octombrie 2021 de către INSCOP Research  la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică a fost realizat pe un eșantion de 2830 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Cercetarea prezintă date privind intenția de vaccinare a populației nevaccinate, motivele ezitării față de imunizarea prin vaccinare anti COVID-19 și testează mesaje de încurajare a vaccinării pornind de la un chestionar dezvoltat pe modelul Health Belief Model, un instrument consacrat folosit la nivel internațional pentru studierea comportamentelor legate de sănătate. Potrivit acestui model, credințele personale privind sănătatea și starea personală de sănătate joacă un rol determinat în ceea ce privește formarea comportamentelor legate de sănătate.

Studiul sociologic a fost realizat în contextul lansării Caravanei Naționale a Vaccinării #OAMENICAMINE, prima caravană dedicată educației despre sănătatea publică, în context pandemic, organizată și susținută de mediul privat din România.

Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Datele sugerează că între 30% și 40% din populația nevaccinată poate fi convinsă să se vaccineze cu eforturi rezonabile. Prin acțiuni suplimentare, administrative, logistice și de comunicare ar mai putea fi convinse să se vaccineze și alte categorii mai sceptice de populația nevaccinată. Cu excepția unui segment radical anti-vaccinist de aproximativ 20%-25% din populația nevaccinată, restul de trei pătrimi dintre românii care nu s-au vaccinat nu au o atitudine ostilă dogmatică față de vaccinare. Explicația atitudinii circumspecte a acestora are însă legătură cu o evaluare personală, fie obiectivă, fie influențată de dezinformări, a riscurilor proprii pentru sănătate ori se datorează impresiei că nu au suficiente informații credibile despre vaccin.  Percepția vulnerabilității în fața Covid-19 se situează totuși la un nivel ridicat, aceasta fiind mai puternică atunci când este vorba despre evaluarea riscului asupra propriei persoane decât despre impactul epidemiei la nivelul societății”.

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Vaccinare anti-Covid

Sub jumătate din totalul eșantionului (47,9%) declară că s-a vaccinat anti-Covid, dintre care 9,2% cu o singură doză, iar 38,7% cu schema completă. 51,9% din totalul respondenților declară că nu s-au vaccinat, iar 0,2% nu știu sau nu răspund.

Acord vaccinare

36,9% dintre persoanele nevaccinate declară că ar fi de acord să se vaccineze anti-Covid (13,7% – total de acord, 23,2% – oarecum de acord), în timp ce 60,3% se poziționează împotrivă (12,3% -oarecum împotrivă, 48% – total împotrivă). Nu știu sau nu răspund 2,7%.

Sursele de informare

Întrebați de unde obișnuiesc să se informeze cel mai des, 50,2% dintre persoanele nevaccinate și 53,7% dintre persoanele vaccinate menționează posturile TV. 24,4% dintre cei nevaccinați și 14,2% dintre persoanele vaccinate spun că se informează cel mai des de pe rețelele sociale, iar  15,8% dintre persoanele nevaccinate și 22,2% dintre persoanele vaccinate spun că se informează cel mai des din ziare, revistele și publicațiile online. Posturile radio sunt indicate drept cea mai folosită sursă de informare de 4,9% dintre persoanele nevaccinate și de 6,1% dintre cele vaccinate, în timp ce 4,7% dintre persoanele nevaccinate și 3,7% dintre cele vaccinate indică o altă sursă de informare.

Încredere multă și foarte multă în categorii profesionale/ categorii de populație

Întrebați ”Câtă încredere aveți în următoarele categorii de populație atunci când vorbesc despre COVID19 și vaccinare?”, 83% dintre românii vaccinați au încredere multă și foarte multă în medici, 77,5% în persoanele care s-au vaccinat, 71,7% în persoanele care au avut COVID – 19, 54,1% în profesori/ educatori, 32,4% în jurnaliști, 31,8% în preoți, 22,4% în oameni de afaceri și 7,5% în politicieni.

Dintre persoanele nevaccinate, 52,5% au încredere multă și foarte multă în persoanele care au avut COVID, 49% în medici, 35,9% în preoți, 35,7% în persoane care s-au vaccinat, 33,8% în profesori/educatori, 18,3% în jurnaliști, 12,7% în oameni de afaceri și 3,2% în politicieni.

Vulnerabilitate percepută (Percieved Suceptibility)

Rugați să-și exprime acordul sau dezacordul față de afirmația ”Sunt îngrijorat de faptul că numărul morților de Covid crește necontrolat”, 47% dintre cei nevaccinați declară că sunt total de acord, iar 18,5% sunt oarecum de acord. De cealaltă parte, 7,3% sunt oarecum împotrivă, iar 24,9% total împotrivă. Procentul non-răspunsurilor este de 2,3%.

36,2% dintre respondenții nevaccinați sunt total de acord cu afirmația ”Valul 4 al pandemiei este mult mai agresiv decât valurile precedente”, 22,6% oarecum de acord, 9,8% oarecum împotrivă, iar 26,3% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 5,1% din total subeșantion.

Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația ”Sunt îngrijorat că mă pot îmbolnăvi de Covid19 în următoarea perioadă”, 28,5% dintre cei nevaccinați sunt total de acord, 23,3% că sunt oarecum de acord, 10,1% sunt oarecum împotrivă, iar 37,2% total împotrivă. Procentul non-răspunsurilor este de 1%.

Severitate percepută (Percieved Severity)

Aproximativ două treimi (67,7%) dintre respondenții nevaccinați recunosc că boala Covid-19 poate conduce la deces. Astfel, 42,2% dintre aceștia declară că sunt total de acord cu afirmația ”Boala Covid-19 poate fi mortală”, iar 25,5% sunt oarecum de acord. 7,4% sunt oarecum împotrivă, iar 21,8% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 3,2% din total subeșantion.

34% dintre persoanele nevaccinate sunt total de acord cu afirmația ”Noile forme de coronavirus sunt mult mai periculoase și agresive”, 24,6% oarecum de acord, 9,9% oarecum împotrivă, iar 23,4% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este 8% din total subeșantion.

Peste jumătate dintre persoanele nevaccinate (57,3%) nu neagă existența virusului, în timp ce aproximativ 40% cred că totul este doar propagandă. Astfel, 25,1% sunt total de acord cu afirmația ”Virusul nu există, este doar propagandă”, 15% sunt oarecum de acord, 13% oarecum împotrivă, iar 44,3% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 2,5% din total subeșantion.

Beneficii percepute (Percieved Benefits)

Aproape 80% dintre respondenții nevaccinați apreciază că nu au încă destule informații și nu înțeleg ce conține vaccinul. Astfel, 62,4% sunt total de acord cu afirmația ”Nu am încă destule informații și nu înțeleg ce conține vaccinul”, 16.8% sunt oarecum de acord, 4,5% oarecum împotrivă, iar 15,3% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 0,9% din total subeșantion.

Chestionați în ce măsură sunt de acord cu afirmația ”Nu suport acele și vaccinurile, aș prefera o pastilă sau un tratament cu spray nazal”, 37,3% dintre cei nevaccinați sunt total de acord, 18,8% sunt oarecum de acord, 6,7% oarecum împotrivă, iar 34,8% total împotrivă. Ponderea non-răspunsurilor este 2,4% din total subeșantion.

 Motive de acțiune (Cues to action)

Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația ”Vreau sa aflu mai multe date medicale despre vaccin”, 67,1% dintre cei nevaccinați sunt total de acord, 12,8% sunt oarecum de acord, 2,9% sunt oarecum împotrivă și 16,6% sunt total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 0,6%.

Chestionați dacă sunt de acord cu afirmația ”Aș merge la un consult solicitat de medicul de familie pentru a-mi evalua riscurile unei infectări”, 61,2% dintre cei nevaccinați sunt total de acord, 16,9% sunt oarecum de acord, 3,2% sunt oarecum împotrivă și 18,2% sunt total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 0,3%.

49,6% dintre persoanele nevaccinate își exprimă acordul total cu afirmația ”Mă voi vaccina atunci când voi avea mai multe informații despre vaccin”, în timp ce 22,3% sunt oarecum de acord, 4% oarecum împotrivă și 23,7% total împotrivă. 0,5% este procentul non-răspunsurilor.

56,8% dintre persoanele nevaccinate sunt complet de acord cu afirmația ”Dacă ar exista posibilitatea de a face testul COVID19 în mod gratuit la supermarket, aș face acest lucru”, în timp ce 13,3% sunt oarecum de acord, 3,1% oarecum împotrivă și 26,2% total împotrivă. 0,6% este procentul non-răspunsurilor.

49,1% dintre persoanele nevaccinate sunt total de acord cu afirmația ”M-aș vaccina dacă aș vedea mai mulți medici care să explice detaliat efectele vaccinului”. Sunt oarecum de acord cu această afirmație 19,4%, în timp ce 4,5% sunt oarecum împotrivă și 25,5% total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 1,4%.

Întrebați în ce măsură sunt de acord cu afirmația ”Dacă aș fi sigur că efortul meu ajută medicii din spitale și ATI, m-aș vaccina și eu ”, 42,5% dintre cei nevaccinați sunt total de acord, 19,7% sunt oarecum de acord, 6,9% sunt oarecum împotrivă și 29,1% sunt total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 1,8%.

32,2% dintre persoanele nevaccinate își exprimă acordul total cu afirmația ”Românii care lucrează în străinătate au făcut bine că s-au vaccinat”, în timp ce 27,2% sunt oarecum de acord, 9% oarecum împotrivă și 21,8% total împotrivă. 9,7% este procentul non-răspunsurilor.

26,8% dintre persoanele nevaccinate sunt complet de acord cu afirmația ”Statele dezvoltate au făcut bine că și-au vaccinat populația în proporție majoritară”, în timp ce 31,4% sunt oarecum de acord, 10,8% oarecum împotrivă și 23,3% total împotrivă. 7,6% este procentul non-răspunsurilor.

Chestionați dacă sunt de acord cu afirmația ”Cei din jurul meu sunt împotriva vaccinării și nu aș vrea să fiu eu cel care îi contrazice”, 37,3% dintre cei nevaccinați sunt total de acord, 19,5% sunt oarecum de acord, 9,8% sunt oarecum împotrivă și 29,2% sunt total împotrivă. Nu știu sau nu răspund 4,2%.

31,4% dintre persoanele nevaccinate își exprimă acordul total cu afirmația ”Mă voi vaccina dacă doctorul de familie îmi va spune că este sigur pentru mine”, în timp ce 18,2% sunt oarecum de acord, 9,2% oarecum împotrivă și 39,4% total împotrivă. 1,8% este procentul non-răspunsurilor.

Studiul sociologic a fost realizat în contextul lansării Caravanei Naționale a Vaccinării #OAMENICAMINE.

Prima caravană dedicată educației despre sănătatea publică, în context pandemic, organizată și susținută de mediul privat din România, a plecat din București, joi, 11 noiembrie, de la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. Craiova, Slatina și Pitești vor găzdui timp de câte două zile caravana #OAMENICAMINE. Locuitorii din Dolj, Olt și Argeș au ocazia de a participa la sesiuni informaționale, cu caracter educativ, despre importanța, necesitatea și beneficiile vaccinării împotriva virusului COVID -19.

Persoanele care doresc să se vaccineze vor putea face acest lucru în centrele din proximitate, deschise special pe timpul caravanei de către Direcțiile de Sănătate Publice județene. Orice persoană care are nelămuriri, întrebări despre vaccinare și dorește să se informeze, este invitată să ia parte la caravana #OAMENICAMINE, care vine special în Craiova (13, 14 noiembrie), Slatina (16,17 noiembrie) si Pitești (20, 21 noiembrie). Publicul va putea astfel interacționa cu reprezentanți ai lumii medicale, profesioniști, medici din comunitățile locale.

Acest demers face parte dintr-o amplă campanie de comunicare intitulată sugestiv, Oameni ca Mine, care este inițiată de mediul de business din România. Inițiativa vine în completarea tuturor eforturilor depuse de către autoritățile naționale și locale, cu scopul de a responsabiliza și conștientiza asupra vaccinării împotriva virusului COVID – 19.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Percepția publică asupra vaccinării: populația vaccinată vs. populația nevaccinată” a fost realizat de către INSCOP Research (www.inscop.ro) la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).

Datele au fost culese  în perioada 17–25 octombrie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului simplu stratificat a fost de 2830 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 1,84% la un grad de încredere de 95%. Pentru analiza percepției populației nevaccinate împotriva COVID19 a fost determinat un subeșantion de 900 de persoane care au declarat că nu s-au vaccinat. Eroarea maximă admisă a datelor pentru acest subeșantion este de ± 3.27 %, la un grad de încredere de 95%.

Descarcă prezentarea grafică: 12.11.2021 Prezentare grafica INSCOP-STG -Vaccinare

Sondajul de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a arată că peste jumătate dintre români obișnuiesc să se informeze cel mai des de la TV. Totodată aproape jumătate dintre ei consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, ultimul capitol fiind dedicat percepției românilor cu privire la dezinformări și știri false.

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): “Percepția expunerii la știri false de către societate este mai ridicată acum în raport cu măsurătorile trecute, însă este mai scăzută, desigur, în rândul segmentelor sociodemografice vulnerabile, ceea ce accentuează necesitatea introducerii unor unelte de evaluare critică a informațiilor atât în cadrul sistemului formal de educație cât și structurarea unui sistem  informal online/offline, care să se adreseze întregii societăți. Responsabilitatea concepției și diseminării soluțiilor aparține în primul rând statului, ce își clatină stabilitatea menținând abordarea pasivă curentă, cât și a societății civile, organizațiilor profesionale și patronale, sau a marilor branduri ce folosesc marketingul, media online/offline într-o cheie cost-eficiență de natură cantitativă ce favorizează inflamarea fenomenului infodemic și menținerea la cote scăzute a calității conținutului media”.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Observăm o creștere a ponderii românilor care cred că au fost expuși la știri false sau dezinformări, mai mult de jumătate din populație declarând acest lucru. Percepția publică identifică în mod corect pandemia de știri false care contaminează spațiul public. În lipsa unor anticorpi eficienți cum ar fi educarea și antrenarea capacității de a discerne rapid între știri false și știri adevărate, efectul automat este o diminuare a încrederii în toate sursele de informare, inclusiv in cele serioase care sunt concurate cu succes de furnizorii de știri false, subversive”.

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Sursele de informare ale populației

Întrebați de unde obișnuiesc să se informeze cel mai des, 53,1% dintre români au indicat posturile TV, 21% rețelele sociale, 15,5% ziarele, revistele și publicațiile online și 7,7% posturile de radio. Nu știu sau nu răspund 2,7%.

Analiza socio-demografică: Obișnuiesc să se informeze cel mai des de la TV mai ales cei cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi pasivi, locuitorii din rural sau urbanul mic, cei care nu utilizează rețelele sociale și angajații la stat. Tinerii, locuitorii din București, persoanele care au cont de Tik-Tok și Instagram se informează de pe rețelele sociale într-o măsură mai mare decât celelalte categorii de populație.

 Canale media expuse dezinformării

49% dintre respondenți consideră că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformări și propagarea de știri false (față de 52,6% în iunie), 35,3% consideră că în această situație se află rețelele sociale (față de 34,9% în iunie), 7,9% ziarele și revistele (față de 4,4% în iunie), 1,8% posturile de radio (față de 2,3% în iunie), 6% nu știu sau nu răspund (față de 5,8% în iunie).

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că rețelele sociale sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales cei din următoarele categorii: tineri până în 30 de ani, persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Sunt de părere că posturile TV sunt cele mai expuse la dezinformare mai ales bărbații, persoanele cu vârsta peste 60 de ani, persoane care locuiesc în urbanul mare, locuitorii regiunilor Nord Est si Sud Est.

 Expunerea personală la știri false

55,6% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 50,1% în iunie și 55% în martie), iar 40,8% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 45,6% în iunie și 42,6% în martie). 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 4,3% în iunie și 2,5% în martie).

Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul următoarelor categorii socio-demografice: persoane între 18 și 29 de ani, persoane cu studii superioare, gulere albe, persoane care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe. Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special gulerele gri, persoanele care nu folosesc rețele sociale.

 Țări care susțin acțiuni de propagandă

În viziunea a 18,5% dintre români, Uniunea Europeană este principala sursă a acțiunilor de propagandă, dezinformărilor și știrilor false în România (față de 13,8% în iunie), urmată la mică distanță de Rusia cu 18,1% (față de 25,2% în iunie). Urmează China cu 14,3% (12,2% în iunie ), SUA cu 7,3% (față de 7,9% în iunie), Ungaria  cu 6,9% (față de 8% în iunie) și Germania cu 2,2% (față de 3,5% în iunie). 2,7% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România (față de 2,1% în iunie), iar 30% nu știu sau nu răspund (față de 27,3% în iunie).

Analiza socio-demografică: Gulerele albastre sau gri cred într-o măsură mai mare decât restul populației că UE este principala entitate care susține acțiuni de propagandă. Rusia este văzută drept principala țara care susține acțiuni de propagandă cu precădere de către persoanele cu studii superioare și gulerele albe. Cei cu vârsta sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi și persoanele cu studii primare cred într-o măsură mai mare decât restul populației că principala țara care susține acțiuni de propagandă este China.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

 Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

––

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

Descarcă prezentarea grafică: 18.10.2021 Prezentare grafica Sondaj STG-GMF Cap. 5

Potrivit sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, peste 60% dintre români preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. Totodată, peste două treimi din populație ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, al patrulea capitol fiind dedicat preferinței românilor privind valorile tradiționale și intenția de vot pentru un partid naționalist [1].

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Creșterea procentului populației care ar vota un partid naționalist ce promovează valorile familiei tradiționale și valorile religioase este cauzată în opinia noastră de infodemia exacerbată în ultimele luni, de guvernarea în derivă și de contextul emoțional al crizelor existente ce induc nevoia socială de stabilitate, care în mentalul colectiv este asigurată în special pe linie paternalistă / autocrată. Chestiunea pierderii interesului pentru tradiționalism nu este o noutate la nivel transgenerațional, însă trendul conservator în creștere din rândul tinerilor se situează în aceeași zonă socio-demografică de fragilitate în fața curentului infodemic actual. Ca semnal de alarmă – problematici precum educația, infrastructura în vederea distribuirii investițiilor și accesului către venituri mai mari, lupta anticorupție, reformarea și flexibilizarea aparatului administrativ central și teritorial – toate declarate formal, dar nerezolvate în ultimele decenii – pot genera în timp mișcări sociale, ce pot deschide, asa cum istoria recentă europeană a demonstrat prin Brexit, acțiuni care pot afecta stabilitatea, securitatea geopolitică și economică a României”.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Majoritatea populației preferă valorile tradiționale și identifică în mod rațional faptul că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului tinerilor. Totuși, aproape o treime dintre români crede că valorile tradiționale se pierd din cauza străinilor, ceea ce arată consolidarea în societatea românească a unui filon ultra-conservator. Pe acest fond, nu mai reprezintă o surpriză creșterea intenției ipotetice de vot pentru un partid naționalist care promovează valorile religioase și susține familia tradițională. În acest sens, nu trebuie uitat însă faptul că aceste opțiuni își găsesc de mult timp o reprezentare și în marile partide politice românești unde există curente puternice care promovează narative asociate curentului tradiționalist-religios. Prin urmare, intenția de vot pentru o linie conservatoare este astăzi fragmentată între mai multe partide politice mai vechi sau mai noi.”

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Valori tradiționale vs. Drepturi și libertăți moderne
63,1% dintre respondenți preferă valorile tradiționale în locul drepturilor și libertăților moderne. 31,3% declară că preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5,6%.
Analiza socio-demografică: Locuitorii din regiunea de Nord-Est, persoanele cu vârsta peste 45 de ani preferă într-o proporție mai mare decât celelalte categorii valorile tradiționale. Preferă drepturile și libertățile moderne în locul valorilor tradiționale în special tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație superioară.

Cauza pierderii valorilor tradiționale
63,6% dintre cei intervievați consideră că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Sunt de părere că străinii sunt de vină pentru faptul că se pierd valorile tradiționale românești 30,8%. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,6%.
Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și cei care declară că reușesc sa cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii sunt de părere într-o proporție mai ridicată decât alte categorii că valorile tradiționale românești se pierd din cauza modernizării și a dezinteresului generațiilor mai tinere. Varianta ”valorile tradiționale românești se pierd din cauză că sunt atacate de străini” este aleasă în special de persoanele cu educație primară.

Intenția de vot ipotetic pentru un partid naționalist
68,7% dintre români ar vota un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională (față de 59,5% în iunie și 66,4% în martie). 28,2% declară că nu ar vota un astfel de partid (față de 34,8% în iunie și 31,3% în martie). Nu știu sau nu răspund 3%.
Analiza socio-demografică: Ar fi înclinați, într-o proporție mai mare decât media, să voteze pentru un partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională în special femeile, persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și rezidenții din rural. Cei care declară că nu ar vota cu un astfel de partid sunt cu precădere persoanele cu educație superioară și gulerele albe.

DATE METODOLOGICE
Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

––
STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro) reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

[1] Capitolul 5: Percepția populației cu privire la dezinformări și știri false va fi publicat în data de 18 octombrie 2021.

Descarcă prezentarea grafică: 14.10.2021 Prezentare grafica Sondaj STG-GMF Cap. 4

Aproximativ două treimi dintre români consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE. Aproape 60% din populație este însă de părere că, în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în interiorul Uniunii Europene. Sunt două dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a III-a.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, al treilea capitol fiind dedicat opiniei românilor privind apartenența la UE și apărarea intereselor naționale ^[1].

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Lipsa de orizont a populației afectată de crizele interne multiple care se suprapun în România, precum și o intensificare puternică a vizibilității  narativelor subversive eurosceptice vehiculate tot mai mult în special în mediul online au determinat o scădere accentuată a optimismului cu privire la avantajele integrării europene. Chiar dacă evaluările negative ale populației din luna septembrie pot fi și conjuncturale – o reacție emoțională la criza guvernamentală – atrage atenția faptul că ponderea populației care susține că aderarea la Uniunea Europeană a adus țării mai degrabă avantaje a devenit similară cu ponderea populației care declară că aderarea a adus dezavantaje. Comparativ cu începutul anului, regresul este evident în condițiile în care în martie 2021, românii care susțineau că aderarea a adus mai degrabă avantaje erau de aproape două ori mai mulți decât cei care credeau că aderarea a adus dezavantaje. Cu toate că majoritatea populației României rămâne rațională și consideră că țara s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar rămâne în UE, creșterea curentului eurosceptic, fie ea și conjuncturală, reprezintă cel mai serios semnal de alarmă pentru clasa politică, pentru mediul de afaceri, pentru elitele intelectuale, pentru societatea noastră în ansamblu. Sursele acestei evoluții sunt multiple, de la sancționarea de către populație incapacității administrative a autorităților române de a valorifica eficient statutul stat de membru, la influențele eurosceptice venite chiar dinspre țări vestice sau din Europa Centrală și de Est, și până la acțiuni de dezinformare și propagandă antieuropeană susținute agresiv din spații geopolitice ostile care au găsit și în România vectori subversivi de transmitere. Aderarea la Uniunea Europeană, un câștig uriaș și o realizare istorică în interes național pentru întreaga națiunea română, este pusă acum sub semnul întrebării din cauza indolenței și a unui discurs iresponsabil, cu adevărat anti-național.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Trendul ultimului an de evidentă scădere a sentimentului de apartenență la Uniunea Europeană este explicat de factori precum: contextul pandemic restrictiv la nivel european, inflația generalizată și în ultima perioadă, criza politică generată atât de iresponsabil pe fondul crizei economico-sanitare. Dar, deloc de neglijat, acest sentiment este augmentat de fluxul de informații false, trunchiate pe linia curentului antivaxer  intern și extern și de lacunele culturii economico-financiare.  În mod îngrijorător, această scădere a încrederii populației în UE nu pune pe gânduri niciunul din vectorii politici mioritici, în condițiile în care, pe termen lung, acest trend poate clătina stabilitatea socială, apartenența și opțiunile geopolitice ale României” .

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

 Avantaje vs. Dezavantaje ale aderării la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 47,2% dintre cei chestionați (față de 56,2% în iunie și 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 46,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,1% în iunie și 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 6,7%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special cei cu vârsta sub 45 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Cei cu un nivel de educație mai scăzut, gulerele gri și albastre consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

 Reguli europene vs. interese naționale

27,3% dintre români sunt de părere că, în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale (față de 28% în iunie). 68,5% consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE (față de 64,8% în iunie). 4,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că în calitate de stat membru, România trebuie să respecte regulile Uniunii Europene, chiar și atunci când îi sunt afectate interesele naționale în special bărbații, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Sunt de părere că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE în special femeile, persoanele cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani, gulerele gri și persoanele care locuiesc în orașe sub 90 de mii de locuitori.

Potențiala ieșire din UE a României

Din totalul celor care consideră că România trebuie să își apere interesele naționale atunci când sunt în dezacord cu regulile Uniunii Europene, chiar dacă riscă să își piardă poziția de stat membru al UE, 59% cred că ieșirea din UE ar afecta interesele naționale ale țării noastre, ceea ce reprezintă aproximativ 40% din totalul eșantionului/populației. 34,2% (23% din total eșantion) sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară și locuitorii din urban consideră într-o proporție mai mare decât media că ieșirea din UE ar afecta interesele țării noastre. Sunt de părere că ieșirea din UE nu ar afecta interesele țării noastre cu precădere bărbații și gulerele albastre.

 Rolul UE în dezvoltarea economică a României

Afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene” întrunește acordul a 57,8% dintre cei intervievați (față de 62,9% în iunie). 32,9% consideră că ”în viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” (față de 27% în iunie), iar 9,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, locuitorii din regiunea Centru, sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în interiorul Uniunii Europene”. Sunt de acord cu afirmația ”În viitor, România s-ar dezvolta mai bine economic dacă ar fi în afara Uniunii Europene” mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și gulerele gri.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

 Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

 Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

 Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

––

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

[1] Capitolul 4: Valori tradiționale vs. modernitate. Intenția de vot pentru un partid naționalist va fi publicat în data de 14 octombrie 2021.

Descarcă prezentarea grafică: 12.10.2021 Prezentare grafica Sondaj STG-GMF Capitolul 3

Conform sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, aproximativ 60% dintre români apreciază că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Pe de altă parte, încrederea în lideri, țări și organizații internaționale scade semnificativ.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, cel de al doilea capitol fiind dedicat încrederii românilor în țări, organizații și lideri internaționali^[1].

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Starea de nemulțumire profundă instalată în societatea românească contaminează  și încrederea în țări, organizații sau lideri internaționali. Românii rămân pro-occidentali convinși, marea majoritate apreciind că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Totuși, diminuarea încrederii în repere precum Uniunea Europeană sau NATO reflectă în primul rând un fundal emoțional intens, marcat de anxietate și lipsa de orizont provocate de cele trei crize interne care afectează societatea românească – criza sanitară, criza social-economică și criza politică. În acest context, devine remarcabil faptul că dintre liderii altor țări măsurați, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află pe primul loc în topul popularității. Tendința de scădere a încrederii atât în entități interne, cât și externe subliniază o dată în plus nevoia critică de calmarea scenei politice și reconectarea actului de guvernare de agenda cetățenilor.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Retragerea pripită si dezordonată a forțelor SUA din Afganistan, percepută în general ca un abandon, regresia societală românească pe fondul crizei de guvernare și a decuplării agendei acestuia de la agenda societății, comunicarea externă susținută pentru menținerea imaginii de lider puternic a președintelui de la Kremlin determină aceste percepții ce reflectă nevoia societății de securitate și echilibru.”

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Încrederea în țări și organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (47,1% față de 59,3% în iunie și 49,4% în martie). 45,8% dintre români au încredere multă și foarte multă în Germania (față de 49,2% în iunie și 57,6% în martie) și 42,5% în Uniunea Europeană (față de 55% în iunie și 51,6% în martie). Dintre cei intervievați 40,3% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,8% în iunie și 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 16,2% declară că au încredere în Rusia (față de 17,9% în iunie și 16% în martie) și 13,5% în China (față de 16,8% în iunie și 19% în martie).

Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul persoanelor care nu au cont pe rețelele sociale și al celor care declară că venitul lunar le permite să aibă tot ce le trebuie fără să se restrângă de la ceva. Tind să aibă o încredere mai mare în Germania gulerele albe și persoanele cu studii superioare. Locuitorii din regiunea Vest și gulerele gri au un nivel de încredere mare și foarte mare în Rusia semnificativ mai ridicat decât media. Persoanele cu studii superioare și gulerele albe au încredere în NATO, respectiv UE într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încrederea în personalități internaționale

În Maia Sandu, președinta Republicii Moldova,  au  încredere multă și foarte multă 28,8% dintre români. 25,9% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 36,4% în iunie și 41,6% în martie). În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 21% dintre respondenți (față de 23,9% în iunie și 19% în martie). 16,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Victor Orban, premierul Ungariei, iar 10,1% în Xi Jinping, președintele Chinei.

 Influența pozitivă a UE și a SUA asupra României

61,8% consideră că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. 16,5% din totalul eșantionului/populației este de părere că Rusia și China au mai degrabă o influență pozitivă asupra României. Ponderea non-răspunsurilor este de 21,8%.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori și persoanele care declară că reușesc să cumpere si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii consideră într-o proporție mai mare decât media că SUA și UE au mai degrabă o influență pozitivă asupra României.

 Politica externă

Întrebați de care dintre următoarele țări ar trebui România să se apropie mai mult în politica sa externă, 30,2% dintre cei intervievați au ales Germania, 18,5% SUA, 7,4% Rusia, 6,5% Franța și 3,8% China. 26% au indicat varianta ”niciuna”, iar 7,5% aleg să nu răspundă.

Analiza socio-demografică: Sunt în favoarea unei apropieri de Germania mai ales persoanele cu educație superioară, gulerele albastre și gulerele albe,  locuitorii din urbanul peste 90 de mii de locuitori și din regiunile Centru și București Ilfov. Sunt de părere că ar trebui România să se apropie mai mult de SUA cu precădere tinerii sub 30 de ani și persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, cei care reușesc să aibă tot ce le trebuie. Femeile, persoanele cu o educație scăzută, gulerele gri și cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât celelalte categorii România nu ar trebui să se apropie de nicio altă țară.

 Baze militare americane

68,1% dintre cei intervievați (față de 73,8% în iunie și 75,4% în martie)  își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 24,9% își exprimă dezacordul (față de 20,3% în iunie și 20% în martie). 7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales tinerii sub 30 de ani și persoanele cu un nivel de educație mai ridicat, în timp ce părerea contrarie se regăsește mai ales în rândul celor cu vârsta cuprinsă între 45 și 59 de ani și al gulerelor gri.

NATO și apărarea României

55,7% dintre români sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România (față de 66,6% în martie), în timp ce 37,9% consideră că, într-un astfel de scenariu, țara noastră va fi nevoită să se apere singură (față de 29,3% în martie). Ponderea non-răspunsurilor este de 4%.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că, în cazul unei agresiuni, NATO va apăra România se regăsesc cu precădere bărbații, persoanele peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat. Sunt de părere că, în cazul unei agresiuni, România va fi nevoită să se apere singură în special femeile, persoanele până în 45 de ani, cei inactivi potențiali activi, gulerele gri și rezidenții din mediul rural.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului.

Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

 Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

 ––

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

[1] Capitolul 3: European versus național  din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 11 octombrie 2021.

Descarcă prezentarea grafică: 7.10.2021 Prezentare grafica Sondaj STG-GMF Capitolul 2

Potrivit sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a, pesimismul populației privind viitorul țării este accentuat, aproximativ  80% dintre români fiind de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită. Totodată, cercetarea sociologică relevă că aproape jumătate dintre români se opun primirii de refugiați, în timp ce două treimi sunt de părere că aducerea de imigranți ar putea genera probleme grave în societatea românească.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 15 – 27 septembrie 2021, este împărțit în cinci capitole, primul capitol fiind dedicat opiniei românilor privind direcția țării, tăierile ilegale ale pădurilor, primirea de imigranți și refugiați [1].

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Suprapunerea a trei crize majore pe o perioadă scurtă de timp – criza pandemică, criza economico-socială și o criza politică neașteptată și inexplicabilă pentru populație a determinat o stare de pesimism accentuată și o prăbușire a percepției cu privire la direcția în care se îndreptă țara. În acest moment, cred că înregistrăm unul dintre cel mai scăzute niveluri ale indicatorului ”direcție bună” din ultimul deceniu, cu perspectiva chiar de înrăutățire în contextul apropierii sezonului rece și a impactului exploziei prețurilor la energie asupra costului vieții. Consecințele ignorării faptului că 80% din români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită riscă să fie dramatice, mai ales că o parte semnificativă a populației va fi împinsă în plasa unor opțiuni politice radicale care în orice caz nu vor vindeca, ci doar vor înrăutăți problemele din societate.”

Dan Andronache, vice-președinte True Story Project (TSP): ”Observăm cum un complex de factori externi și interni determină fenomenul de percepție a îndreptării României într-o direcție greșită. Valul 4, ce vine cu o intensitate mult mai mare decât în alte state, inflația și mai ales creșterile de preturi la utilități, taxările anunțate sau sugerate pe care nici guvernările cu orientare de stânga nu le-au efectuat, confuzia reglementarilor publice pe linie de sănătate, cresc gradul de insecuritate și nemulțumire al populației.  Această creștere se reflecta în mișcări de radicalizare accentuată pe fondul creșterii fenomenului de diseminare a informațiilor false sau denaturate. Actualele rezultate ale măsurătorilor noastre, comparabile cu cele efectuate in 2010 în contextul crizei globale, reflectă decuplarea politicului de la realitățile societății.”

ANALIZA EXTINSĂ ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Direcția țării

80,9% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 68,1% în iunie și 70,3% în martie), în timp ce 12,5% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 25,1% în iunie și 23% în martie), iar 6,5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării următoarele categorii: cei cu vârsta sub 45 de ani,  persoanele cu educație superioară, gulerele albe. Gulerele albastre și locuitorii din regiunea Sud Muntenia, cei care nu utilizează rețelele sociale sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

 Tăierile ilegale ale pădurilor

În opinia a 48,8%, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români (față de 42,1% în iunie și 45,8% în martie). 44,8% dintre cei intervievați consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine (față de 48,6% în iunie și 47,3% în martie). 6,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: locuitorii din București și cei din regiunea București Ilfov. Categoriile de persoane inactive, persoanele cu studii primare și bărbații consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine.

 Impactul imigranților

”Aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” în opinia a 30% dintre cei intervievați, în timp ce 64,2% consideră că ar putea genera probleme grave în societatea românească. Nu știu sau nu răspund 5,8%.

Analiza socio-demografică: Sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația că ”aducerea de imigranți ar putea ajuta la acoperirea nevoii de forță de muncă din economia românească” tinerii, persoanele cu educație superioară, gulerele albe, angajații la privat. Consideră că aducerea de imigranți ar putea să genereze probleme grave în societatea românească mai ales inactivii pasivi, persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut și locuitorii din urbanul mic sau din mediul rural.

Atitudinea față de refugiați

Sunt de acord fără condiții ca România să primească refugiați din alte țări 12,3% dintre cei chestionați. 38,8% sunt de acord ca România să primească doar anumite categorii de refugiați și 47,3% se opun ferm acestei idei fiind de păere că în niciun caz România nu ar trebui să primească refugiați din alte țări. Nu știu sau nu răspund 1,6%.

Analiza socio-demografică: Sunt de acord ca România să primească, cu anumite condiții, refugiați în special tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și gulerele albe. Se opun primirii de refugiați mai ales cei cu un nivel de educație mai scăzut, cei cu vârsta peste 30 de ani, cei care nu folosesc rețelele sociale.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Ediția a III-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.

 Ancheta sociologică s-a derulat în perioada 15-27 septembrie 2021, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1204 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.8 %, la un grad de încredere de 95%.

 Primele două ediții au fost realizate în martie și iunie 2021, putând fi consultate pe pagina https://www.strategicthinking.ro/category/proiecte/

––

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elaborării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

[1] Capitolul 2: Încredere în țări și lideri internaționali. Vest vs. Est. NATO din cadrul studiului sociologic va fi publicat în data de 7 octombrie 2021.

Descarcă prezentarea grafică: Prezentare grafica Capitolul I SONDAJ STG-GMF-INSCOP- 4.10.2021

82,3% dintre respondenți sunt de părere că proiectele mari de investiții în energie ar trebui încurajate de statul român

A treia ediție a Barometrului Securității Energetice a fost lansată astăzi, 15 iunie 2021, în cadrul unui eveniment organizat la Clubul Diplomatic. Barometrul este structurat pe trei capitole (Cap. I: Percepții generale privind direcția în care merge România, Cap. al II-lea: Securitate energetică – Politici publice în domeniul energiei, Cap. al III-lea: Evaluări ale populației cu privire la relațiile internaționale) și include date spectaculoase despre direcția țării, încrederea în instituții, accesul și extinderea rețelei de gaze naturale, schimbarea furnizorilor, protejarea consumatorilor vulnerabili, marile investiții din energie, extinderea producției de energie nucleară, exploatarea gazelor de la Marea Neagră, taxarea în domeniul energetic, naționalismul economic asociat sectorului energetic, Acordul Verde European, relația cu Uniunea Europeană, relația cu SUA, încrederea în alte țări.

METODOLOGIE: Sondajul de opinie ”Barometrul Securității Energetice, editia a III-a, iunie 2021” a fost realizat de INSCOP Research (www.inscop.ro) la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group/Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro). Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice) în perioada 4 – 13 mai 2021, volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1056 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Dan Dungaciu, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale ”Ion I.C. Brătianu” al Academiei Române: ”Ajuns deja la a treia ediție, Barometrul Securității Energetice este o evaluare detaliată a percepțiilor românilor cu privire la politicile și evenimentele asociate sectorului energetic, în contextul regional și internațional mai larg. Mă bucur că avem posibilitatea de a furniza în mod constant decidenților, experților și tuturor celor interesați date riguroase și complexe care permit înțelegerea corectă a tendințelor principale din societatea românească pe subiecte de maxim interes.”

Remus Stefureac, director INSCOP Research și coordonator al think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group: „Epidemia de coronavirus și-a pus o amprentă puternică asupra percepției populației cu privire la vulnerabilitatea economiei românești. Acesta este unul dintre motivele principale pentru care înregistrăm o creștere puternică de aproape 10 procente a ponderii populației (82,3% în 2021 față de 73,6% în 2020) care este de părere că proiectele mari de investițiii din domeniul energiei ar trebui încurajate de statul român. Astfel, datele sociologice oferă o validare publică indubitabilă pentru una dintre direcțiile strategice de acțiune ale statului român, vitală în orice proiect de construcție și dezvoltare prezentă și viitoare a țării”.

Vă prezentăm în cele ce urmează rezultatele integrale ale cercetării sociologice, care cuprinde peste 40 de teme specifice de interes. Prezentarea grafică poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/en/wp-content/uploads/2021/06/15.06.21-Grafice-Barometrul-Securitatii-Energetice-editia-a-III-a.pdf

Capitolul I: Percepții generale privind direcția în care merge România

Direcția țării

68% dintre români cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită (în creștere față de 61,7% în iunie 2020), în timp ce 26% sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție bună (27% apreciau acest lucru în iunie 2020). 6% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Un optimism mai ridicat în ceea ce privește direcția țării se înregistrează în rândul următoarelor categorii: persoanele cu educație superioară, gulerele albe, cei din regiunea Centru, persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe.

Încrederea în instituții

Armata și Biserica rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere. Astfel, 69,7% declară că au încredere multă și foarte multă în Armată, respectiv 64% în Biserică. Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 53,7% încredere multă și foarte multă, respectiv Uniunea Europeana cu 51,1% încredere multă și foarte multă. În NATO, 49,9% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă. Poliția se bucură de încrederea a 39,9% din populație, iar Președinția de 25,3%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 17,2% dintre români, iar în Parlament 12,2%.

Capitolul al II-lea: Securitate energetică – Politici publice în domeniul energiei

Acces la gaze naturale

47,9% dintre români declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale, în timp ce 48,9% răspund negativ. 1,6% este procentul celor care răspund că nu știu, iar 1,6% nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Un procent mai ridicat al celor care declară că gospodăria lor este conectată la gaze naturale regăsim în rândul persoanelor cu studii superioare, al gulerelor albe, al locuitorilor din București și urbanul cu peste 90.000 de locuitori.

Schimbarea furnizorului gaze sau energie electrică

36,4% dintre români iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale (din totalul gospodăriilor conectate la rețeaua de gaze naturale), în timp ce 57,8% resping această posibilitate. 5,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de gaze naturale sunt cu precădere persoane cu studii superioare și gulere albe.

40,2% dintre cei chestionați iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică. 53,7% resping această posibilitate, iar 4,8% declară că nu știu. 1,2% nu sunt conectați la rețea. 0,2% nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care iau în considerare posibilitatea de a-și schimba actualul furnizor de energie electrică  sunt precădere persoane cu studii superioare, gulere albe și locuitorii regiunii Vest.

Extinderea rețelei de gaze naturale

Rugați să ia în considerare faptul că, ”în acest moment, peste jumatate din locuințele din România nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale, iar extinderea rețelei presupune costuri mari”, respondenții au fost întrebați dacă sunt ”de acord ca statul să susțină financiar extinderea rețelei de gaze naturale”. 95,8% au răspund afirmativ, 3,3% negativ, iar 0,9% nu știu sau nu răspund.

Protejarea consumatorilor vulnerabili

61,5% dintre respondenți consideră că statul ar trebui să subvenționeze cu sume adecvate doar consumatorii vulnerabili care au venituri mici (un procent similar celui din iunie 2020, 62,3%). 34,9% sunt de părere că statul ar trebui să subvenționeze cu sume mici toți consumatorii, indiferent de veniturile pe care le câștigă. 3,6% este procentul non-răspunsurilor.

Sprijinirea proiectelor mari de investiții ale companiilor private din energie

În contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenți (față de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (față de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu știu sau nu răspund.

Dezvoltarea capacității de producție a energiei nucleare

Majoritatea populației (65,9%) consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară, în timp ce doar 26,3% se opun acestei idei. Nu știu/nu răspund 7,7%.

Analiza socio-demografică. Consideră că România ar trebui să își dezvolte capacitatea de a produce energie nucleară în special tinerii între 18 și 29 de ani, locuitorii din regiunea Sud Est și cei din Vest.

Acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei Cernavodă

63,2% dintre români au o părere bună despre acordul încheiat de România cu SUA pentru modernizarea centralei nucleare de la Cernavodă și construirea a două noi reactoare, în timp ce 26,3% au o părere proastă. Nu știu sau nu răspund 10,5%.

Analiza socio-demografică. Tind să aibă o părere bună despre acordul cu SUA în special bărbații, tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele din regiunea Sud Est și cei din Vest și angajații la stat.

Exploatarea gazelor de la Marea Neagră

86% dintre români sunt de acord cu exploatarea rezervelor de gaz natural din țărmul românesc al Mării Negre (în creștere față de 78.9% în iunie 2020), 12,7% își exprimă dezacordul, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoștință faptul că rezervele de gaze exploatate în prezent se împuținează rapid, iar România riscă să devină dependentă de importurile de gaze, 55,7% dintre cei care și-au exprimat inițial dezacordul față de exploatarea gazelor naturale de la Marea Neagră își schimbă opinia și consideră că statul ar trebui totuși să exploateze aceste resurse. 40,3% își mențin dezacordul, iar 4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică. Își schimbă opinia în special: persoanele cu vârsta între 18 și 29 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din București și regiunea Sud Vest Oltenia.

Deblocarea proiectelor de exploatare a gazelor de la Marea Neagră pentru a ajuta la relansarea economiei românești afectate de epidemia de coronavirus este apreciată de 93,8% dintre respondenți ca fiind foarte importantă (61,2%) și importantă (32,6%). Doar 2,3% dintre cei chestionați consideră deblocarea proiectelor offshore neimportantă, iar 1,6% deloc importantă.  Nu știu sau nu răspund 2,3%.

Întrebați cine ar avea de câștigat dacă gazele descoperite în Marea Neagră NU vor fi exploatate în următorii ani, 45,2% dintre respondenți menționează Rusia (față de 35.5% în iunie 2020), 18,7% Romania (nivel similar cu iunie 2020), 13,3% Europa, 7,4% SUA (similar cu iunie 2020). 15,5% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică. Cei care cred că Rusia va avea de câștigat dacă resursele offshore NU vor fi exploatate sunt mai degrabă: persoane cu studii superioare, gulere albe, locuitori ai Bucureștiului sau ai orașelor cu peste 90.000 de locuitori, respectiv regiunea Sud-Est și Sud Est Oltenia.

Avantajele exploatării gazelor de la Marea Neagră

Cât privește avantajele exploatării gazelor de la Marea Neagră, 27,5% dintre români sunt de părere că acestea ar ajuta mai mult la dezvoltarea economiei românești, 46,8% consideră că ar ajuta atât la dezvoltarea economiei românești, cât și la creșterea profiturilor companiilor implicate, 16,4% că ar ajuta doar la creșterea profitului companiilor implicate, iar 3,9% că nu ar ajuta la nimic. Procentul non-răspunsurilor este de 5,4%.

Analiza socio-demografică. Persoanele cu studii primare, din regiunea Centru și care declară că venitul lunar le ajunge doar pentru strictul necesar cred într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta la dezvoltarea economiei românești. Sunt de părere că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta atât la dezvoltarea economiei românești, cât și la creșterea profiturilor companiilor implicate în special persoanele cu studii superioare, gulere albe, cei care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe. Sunt de părere că exploatarea gazelor de la Marea Neagră ar ajuta doar la creșterea profitului companiilor implicate cu precădere persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani.

Nivelul de taxare al exploatărilor offshore

În lipsa resurselor financiare și a tehnologiei necesare, 58,5% dintre cei chestionați (față de 48.7% în iunie 2020) consideră că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană pentru a încuraja companiile private să investească în exploatarea gazelor de la Marea Neagră.  31,4% (față de 32.6% în iunie 2020) sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor, chiar dacă în acest fel companiile private nu vor mai investi în exploatarea gazelor de la Marea Neagră. Procentul non-răspunsurilor este 10%.

Analiza socio-demografică. Tinerii, cei cu educație mai ridicată, gulerele albe sau gri, cei din urbanul mare, cei care lucrează la stat și care declară că venitul lunar le permite să își cumpere și unele bunuri mai scumpe cred într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că statul român ar trebui să adopte un nivel al taxelor similar cu media europeană. Sunt de părere că statul român ar trebui să păstreze actualul nivel al taxelor mai ales: cei cu educație redusă, din regiunea de Nord Vest și Sud Vest Oltenia, respectiv persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar.

Naționalism economic asociat sectorului energetic

Statul ca administrator al activităților și companiilor din sectorul energetic

Părerile românilor în această privință sunt împărțite. 46,7% dintre cei intervievați consideră că statul este un administrator mai bun al activităților din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 47% sunt de părere că firmele private ar fi administratori mai buni ai activităților din sectorul energetic. Nu știu sau nu răspund 6,3%.

78,3% dintre români cred că statul ar trebui să păstreze controlul la companiile din energie în care deține pachetul majoritar de acțiuni. La polul opus, 17,9% consideră că statul ar trebui să privatizeze companiile din energie în care mai deține pachetul majoritar de acțiuni. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,8%.

52,1% sunt de părere că statul ar oferi servicii mai bune pentru cetățeni, dacă ar avea controlul asupra companiilor din sectorul energetic (petrol, gaze, electricitate), în timp ce 40,5% cred că firmele private din sectorul energetic oferă servicii mai bune pentru cetățeni. 7,3% nu știu sau nu răspund.

49,1% își exprimă acordul față de afirmația ”Privatizarea companiilor de stat din sectorul energetic a determinat o creștere a eficienței și eliminarea corupției din aceste companii”, în timp ce 42,9% resping această idee. Ponderea non-răspunsurilor este de 8%.

Importanță obiective naționale în domeniul energetic

Respondenților le-au fost citite patru măsuri și au fost rugați să îi acorde fiecăreia o notă de la 1 la 4, în care 1 înseamnă importanța cea mai mare și 4 importanța cea mai mică.

”Exploatarea gazului natural de la Marea Neagră pentru extinderea alimentării cu gaz a populației și dezvoltarea economiei” primește nota 1 din partea a 34,6% dintre respondenți (obținând o medie a notelor acordate de 1,81). Urmează ”dezvoltarea sectorului energiei regenerabile (panouri solare, energie eoliană/mori de vânt) cu 34,2% note de 1 acordate (și o medie de 1,75) și ”reducerea poluării generate de arderea combustibililor (cărbune, carburanți, lemne)” cu 19% note de 1 (și o medie a notelor acordate de 1,41).  ”Stoparea importurilor de gaz natural din Rusia” este cotată cu nota 1 de către 12,3% dintre cei intervievați, obținând o medie de 1,01).

Capitolul al III-lea: Evaluări ale populației cu privire la relațiile internaționale

Trump vs. Biden

În opinia a 52,2% dintre români, Joe Biden va conduce America mai bine decât Donald Trump. 15,4% sunt de părere că Biden va conduce mai prost decât predecesorul său, iar 19,9% că va conduce la fel. Nu știu sau nu răspund 12,6%.

Relația României cu SUA

67,3% dintre români (față de 64,6% în iunie 2020) sunt de părere că alianța cu Statele Unite ale Americii este cea mai bună garanție de securitate pentru România, în timp ce 27,2% își exprimă dezacordul, iar 5,5% nu știu sau nu răspund.

Pactul Verde European

66,8% dintre români au o părere bună despre Pactul Verde European propus de Comisia Europeană prin care statele membre ale UE se angajează să reducă poluarea. 18,5% au o părere nici bună, nici proastă, iar 3,5% o părere proastă. 9,9% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.

Aducându-li-se la cunoștință faptul că unul dintre obiectivele ”Pactului Verde European” este renunțarea la autovehiculele propulsate de motoare termice (benzină, motorină) pentru autovehicule propulsate de motoare electrice sau pe hidrogen, 63,6% dintre români declară că au o părere bună, 21,2% că au o părere nici bună, nici proastă, iar 11,2% o părere proastă. 1,5% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 2,4% nu știu sau nu răspund.

Ajutorul UE în contextul epidemiei de coronavirus

52,3% dintre cei intervievați consideră că Uniunea Europeană a ajutat suficient România în contextul epidemiei de coronavirus, 40,5% cred contrariul, iar 7,2% nu știu/nu răspund.

Promovarea intereselor României în Uniunii Europene

Doar 40,1% sunt de acord cu afirmația ”România își promovează bine interesele naționale în cadrul UE”, iar 53,9% își exprimă dezacordul. Procentul non-răspunsurilor este de 6%.

Analiza socio-demografică. Persoanele cu studii primare și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia tind să creadă într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că România își promovează bine interesele naționale în cadrul Uniunii Europene. Sunt de părere că România nu își promovează bine interesele în cadrul UE în special tinerii între 18 și 29 de ani, persoanele cu studii superioare, gulerele albe, persoanele care locuiesc în regiunea București Ilfov.

Încredere țări

SUA este țara în care românii au cea mai mare încredere, cu 54,7% încredere multă și foarte multă, urmată de Germania cu 53,9%. 34,8% dintre respondenți declară că au încredere multă și foarte multă în Austria, 32,6% în Israel și 20,2% în China. În Rusia au încredere 14,9%, iar în Ungaria doar 14,8%.

Încredere vaccinuri

Românii au cea mai mare încredere în vaccinurile anti-COVID19 produse în UE și SUA. Astfel, 48,6% spun că au încredere multă și foarte multă în vaccinurile produse în SUA, iar 44,7% în cele din UE. În serurile produse în Marea Britanie au încredere multă și foarte multă 38,5% dintre respondenți, în cele din Rusia – 19,4%, iar în cele din China – 18,3%.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

INSCOP RESEARCH (www.inscop.ro) este o companie privată de cercetări sociale și marketing înființată în 2013. Specialiștii INSCOP Research au împreună o experiență de peste douăzeci de ani în activitățile de cercetare sociologică, comunicare publică, științe politice și activități academice. Astăzi, INSCOP Research este una dintre cele mai active și mai respectate instituții de cercetare a opiniei publice din România, o companie cu standarde etice riguroase, apreciată pentru calitatea și imparțialitatea produselor sale. Studiile realizate de INSCOP Research sunt citate în mii de articole în presa românească și internațională, în rapoarte oficiale naționale și internaționale, în evaluări de specialitate ale unor think-tank-uri românești și internaționale prestigioase sau în publicații academice. INSCOP Research oferă o gamă largă de servicii cantitative și calitative, analize statistice pentru clienți corporate, instituții internaționale sau organizații politice. Produsele INSCOP Research au la bază metodologii riguroase, echipe experimentate de culegere a datelor pe teren, telefonic sau online și experți  specializați în analiza complexă a datelor. INSCOP Research dispune de o capacitate unică de diseminare masivă a rezultatelor în spațiul public, prin organizarea de evenimente și mediatizarea rezultatelor în funcție de nevoile și exclusiv la cererea clienților. INSCOP Research colaborează cu parteneri interni și internaționali cu reputație și competență demonstrate care asigură un înalt grad de acuratețe a rezultatelor cercetărilor noastre. INSCOP Research –   Bullfinch Group din SUA au încheiat un parteneriat de colaborare prin intermediul căruia își oferă sprijin reciproc în efectuarea de studii sociologice în România, în alte țări din regiuneși în Statele Unite ale Americii. Cele două companii colaborează pentru dezvoltarea unui set de metodologii inovative dezvoltate în SUA care pot fi aplicate pe piața românească și regională.

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

Descarcă prezentarea grafică:15.06.21 -Grafice – Barometrul Securitatii Energetice – editia a III-a

Institutul de Științe Politice și Relații internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI) și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS) vă invită marți, 15 iunie, ora 12.00, la Clubul Diplomatic situat pe Șoseaua București-Ploiești nr. 2B, pentru prezentarea celei de-a treia ediții a „Barometrului de securitate energetică” din România, bazat pe un sondaj realizat de către INSCOP Research în colaborare cu think-tank-ul Strategic Thinking Group.

La evenimentul moderat de academician Victor Voicu, vicepreședinte al Academiei Române, sunt preconizați să participe: domnul Ludovic Orban, președinte al Camerei Deputaților și președinte al PNL, domnul Marcel Ciolacu, președinte al PSD, domnul Virgil Daniel Popescu, ministrul Energiei, domnul Răzvan Nicolescu, președintele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, domnul Vasile Iuga, specialist în probleme de energie și membru în Consiliul de Administrație Volrem Business Advisors, profesor universitar doctor Dan Dungaciu, și domnul Remus Ioan Ștefureac, director al INSCOP Research și coordonator al think tank-ului STRATEGIC Thinking Group

Barometrul de securitate energetică este un instrument anual complex de evaluare și analiză ce își propune să măsoare percepții, atitudini și viziuni legate de politica energetică a României în contextul mai amplu al relațiilor internaționale.

În cadrul evenimentului din data de 15 iunie 2021 vor fi prezentate pe larg datele integrale ale cercetării care relevă o așteptare ridicată a populației față de creșterea investițiilor în domeniul energiei, atât pentru îmbunătățirea serviciilor, cât și în scopul relansării economiei afectate de pandemie.

Astfel, în contextul consecințelor economice ale epidemiei de coronavirus, 82,3% dintre respondenți (față de 73,6% în iunie 2020) sunt de părere că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui încurajate de statul român. 13,9% (față de 20% în iunie 2020) consideră că proiectele mari de investiții ale companiilor private din energie ar trebui amânate de statul român. 3,8% nu știu sau nu răspund.

De asemenea, 66,8% dintre români au o părere bună despre Pactul Verde European propus de Comisia Europeană prin care statele membre ale UE se angajează să reducă poluarea. 18,5% au o părere nici bună, nici proastă, iar 3,5% o părere proastă. 9,9% declară că nu au auzit despre acest pact, iar 1,3% nu știu sau nu răspund.

Rezultatele integrale ale cercetării, care cuprinde peste 40 de teme specifice de interes, vor fi prezentate marți, 15 iunie, ora 12.00, la Clubul Diplomatic situat pe Șoseaua București-Ploiești nr. 2B. Evenimentul se va derula conform normelor în vigoare, cu prezența a 50 de persoane și va beneficia de o acoperire mediatică semnificativă.

Sondajul de opinie ”Barometrul Securității Energetice, editia a III-a, mai 2021” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Laboratorului de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS – www.larics.ro) din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române (ISPRI). Analiza datelor a fost realizată de INSCOP Research cu sprijinul think-tank-ului Strategic Thinking Group / Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro).  Datele au fost culese în perioada 4 – 13 mai  2021 Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului  Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1056 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Descarcă prezentarea grafică:Raport TEASER publicare BSE3

Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații

55% dintre români sunt de părere că în ultimele luni au fost expuși la știri false și dezinformări, potrivit sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”. Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, cel de-al patrulea capitol fiind dedicat percepției populației cu privire la expunerea la știrile false, respectiv încrederii românilor în sursele de informație.

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: „O pondere importantă dintre respondenții din toate categoriile socio-demografice conștientizează faptul că sunt expuși la știri false și dezinformări. Dincolo de amploarea a acestui fenomen subversiv pentru orice societate, conștientizarea sa de către populație poate facilita procesele de contracarare a celor mai flagrante narative propagandistice disruptive, sub condiția existenței unor strategii și platforme coerente și credibile de răspuns.”

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: ”Procentul mare de persoane care nu percep natura intereselor propagării știrilor false, precum și procentul mare de tineri cu studii primare și medii, preponderent din zonele rurale, care cred că UE dezinformează, accentuează necesitatea unui plan de măsuri convergente din zona guvernamentală, a societății civile, a asociațiilor profesionale și media pentru reducerea acestei vulnerabilități societale. În lipsa unui astfel de plan, pe termen lung aceste tendințe pot regresa preferințele electorale către autocrație și distanțarea față de vest în concordanță cu trendul actual din Ungaria, Polonia sau Serbia.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

Expunerea la știri false

55% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură, iar 42,6% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc. 2,5% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Procente mai ridicate ale celor care sunt de părere că au fost expuși în mare și foarte mare măsură în ultimele luni la știri false se regăsesc în rândul persoanelor sub 44 de ani, cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent. Consideră că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc la știri false în special persoanele peste 45 de ani, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit redus, persoane care nu folosesc rețele sociale.

Acțiuni de propagandă și dezinformare susținute de alte țări

58,3% dintre cei chestionați consideră că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în  România în foarte mare și mare măsură, iar 32,2% că acest lucru se întâmplă în mică măsură sau foarte mică măsură, iar 4,8% deloc. Nu știu sau nu răspund 4,7%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că unele state susțin acțiuni de propagandă și dezinformare în  România în foarte mare și mare măsură mai ales persoanele cu vârsta sub 44 de ani, cei cu educație mai ridicată, gulerele albe, locuitorii din București sau din urbanul mare, cei care utilizează rețele sociale.

Țări care susțin propaganda

În viziunea a 24% dintre români, Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă, dezinformează și răspândește știri false în România. Uniunea Europeană se clasează pe locul doi în acest clasament cu 18,5% dintre răspunsuri, urmată de China (14,8%), Ungaria (9,2%), SUA (9,2%) și Germania (3,3%). 1,6% dintre cei chestionați consideră că altă țară susține astfel de acțiuni în România, iar 19,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Rusia este principala țara care susține acțiuni de propagandă cu precădere în opinia următoarelor categorii socio-demografice: bărbații, persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mare.

Încrederea în diverse surse de știri

Chestionați cu privire la încrederea în diverse surse de știri, 36,3% dintre români declară că sunt înclinați mai degrabă să aibă încredere în informațiile difuzate de posturile TV, 60,7% mai degrabă să nu aibă încredere în astfel de informații, iar 3% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informațiile difuzate de posturile TV sunt cu precădere persoane mai în vârstă, cu un nivel de educație mai scăzut, inactivi pasivi, care nu utilizează rețele sociale, cei care apreciază că veniturile le ajung numai pentru strictul necesar. Sunt neîncrezători în informațiile difuzate de posturile TV în special tinerii, cei cu un nivel de educație mai ridicat, activi sau potențial activi, utilizatori de rețele sociale.

În informațiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media au mai degrabă încredere 21,8% dintre cei intervievați, iar 67,6% au mai degrabă neîncredere. Ponderea non-răspunsurilor este de 10,7%.

Analiza socio-demografică: bărbații, cei cu vârsta sub 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, utilizatorii de rețele sociale au o încredere mai ridicată în paginile de internet ale canalelor mass-media decât celelalte categorii. Tind să nu aibă încredere în informațiile de pe paginile de internet ale canalelor mass-media: persoanele sub 44 de ani, locuitorii din regiunea Nord Vest.

15,8% spun că au mai degrabă încredere în informații citite sau primite pe rețele sociale (Facebook, Instagram, Youtube, TikTok), 74,1% că au mai degrabă neîncredere în astfel de informații, iar 10,1% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Încrederea în informațiile primite pe rețele sociale este, în medie, mai mare în rândul următoarelor categorii: cei cu vârsta între 45 și 59 de ani, locuitori din urbanul mic. Sunt neîncrezători în informațiile primite pe rețele sociale mai ales: tinerii, cei cu educație superioară și cu un venit mai ridicat, locuitori din București și din urbanul mare, utilizatorii de rețele sociale.

În informațiile difuzate de posturile de radio au mai degrabă încredere 40,6% dintre cei intervievați, iar 44,9% au mai degrabă neîncredere. Nu știu sau nu răspund 14,5%.

Analiza socio-demografică: Cei care au încredere în informațiile difuzate de posturile de radio sunt cu precădere: bărbați, persoane mai în vârstă, cu un nivel de educație mai scăzut, locuitori din București sau din urbanul mare, persoane care nu utilizează rețele sociale.Tind să nu aibă încredere în informațiile difuzate de posturile de radio mai ales: bărbații, tinerii, cei cu educație mai ridicată.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

—–

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

Descarcă prezentarea grafică: 31.03.21 Sondaj INSCOP-STG-TSP. Capitolul 4

Capitolul 3: Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen

Jumătate dintre români sunt de părere că România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen deoarece unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Este una dintre cele mai importante concluzii  ale sondajul de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false”.  Sondajul a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 12 martie 2021, este împărțit în patru capitole, cel de-al treilea capitol fiind dedicat măsurării atitudinii românilor față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități și față de intrarea în Spațiul Schengen.[1].

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Românii încep să evalueze cu o exigență crescută activitatea companiilor străine, ceea ce indică implicit ascensiunea în societatea românească a unor forme de patriotism/naționalism economic. Aceeași explicație alimentează frustrarea populației față de neadmiterea României în spațiul Schengen. Pe de altă parte, o dimensiune clasică a naționalismului românesc determinat de raportarea la Ungaria începe să își piardă din forță. Astfel, chiar dacă jumătate dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, subiect alimentat probabil și de unele atitudini politice neprietenoase ale regimului iliberal de la Budapesta, ponderea este mai mică decât în trecut. În plus, marea majoritate a românilor (87%) spun că România trebuie să protejeze drepturile minorităților pe teritorul național, manifestând astfel o atitudine tolerantă care delegitimează eventuale provocări și încercări de discreditare a raporturilor interetnice, ceea ce reprezintă un progres uriaș comparativ cu atmosfera toxică din urmă cu 30 de ani”.

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project: ”Peste 55% din români consideră poluarea din România ca fiind cauzată de companiile străine. Această percepție a companiilor străine în mentalul colectiv, relevată și în cauzalitatea neîndeplinirii proiectelor de infrastructură, atribuită acelorași companii străine, preponderent în segmentul social din zona rurală cu studii primare respectiv medii, indică o insuficientă cunoaștere a cadrului legislativ, a funcționării administrațiilor locale și centrale, precum și a rolului acestora în demararea și implementarea proiectelor în cauză. Acest element sociocultural se împletește cu lipsa stimei de sine (resimțită generalizat la nivel social) în comparație cu ceilalți cetățeni europeni. Rezolvarea acestor probleme de mediu, infrastructura, pe de o parte, și educația, pe de alta parte, ar contribui atât la reducerea diferențelor socio economice în cadrul granițelor naționale, la creșterea stimei de sine naționale în context european și a scăderii preferințelor pentru soluțiile politice abrupte.”

ANALIZA EXTINSĂ A DATELOR

 Poluarea: companii românești vs. străine

35% dintre români cred că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești, iar 55,9% mai ales de companii străine. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companii românești în special femeile, cei sub 30 de ani și cei peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare. Persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie consideră într-o măsură mai mare decât restul populației poluarea din România este provocată mai ales de companii străine.

Tăierile ilegale ale pădurilor: companii românești/cetățeni români vs. companii străine

În opinia a 47,3% dintre cei intervievați, tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. 45,8% consideră că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești și cetățeni români. 6,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele cu vârsta peste 60 de ani, cei cu educație medie, locuitorii din mediul urban, cei cu un venit mai redus consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii străine. Printre cei care cred că tăierile ilegale ale pădurilor din România sunt produse mai ales de companii românești se regăsesc cu precădere: persoanele cu vârsta sub 45 de ani, cei cu un venit mai ridicat.

Blocajul construcției de autostrăzi

35,4% sunt de acord cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”, în timp ce 58,2% își exprimă dezacordul. Ponderea non-răspunsurilor este de 6,4%.

Analiza socio-demografică: Respondenții cu educație medie sau primară, cei care nu utilizează rețele sociale sunt de acord într-o proporție mai mare decât media cu afirmația ”Construcția de autostrăzi în România este blocată de puteri străine care urmăresc să împiedice dezvoltarea țării”. Își exprimă dezacordul cu această afirmație cu precădere bărbații, tinerii, cei cu educație superioară, cei cu un venit mai ridicat (care le ajunge cel puțin pentru un trai decent), angajații la privat.

Românii, cetățeni europeni de „mâna a doua”?

Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 78,2% dintre respondenți. 20,4% sunt în dezacord cu afirmația, iar 1,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București și cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”.

Admiterea României în spațiul Schengen

La întrebarea ”Din ce cauză credeți că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen, zona de liberă circulație din Uniunea Europeană, fără controale la frontiere, deși majoritatea statelor europene sunt de acord cu aderarea țării noastre?” 43,5% din populație consideră că țara noastră nu a îndeplinit toate criteriile de aderare, 50,2% sunt de părere că unele state europene blochează aderarea României din motive economice. Nu știu sau nu răspund 6,2%.

Analiza socio-demografică: Consideră că România nu a fost încă admisă spațiul Schengen din cauza neîndeplinirii tuturor criteriilor de aderare în special femeile, persoanele sub 30 de ani, cei cu un venit mai ridicat. Cei cu vârsta între 45 și 59 de ani sunt de părere într-o pondere mai mare decât media că unele state europene blochează aderarea României din motive economice.

Politica Ungariei față de Transilvania

49,5% dintre români sunt de acord cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România”, în timp ce 43,2% își exprimă dezacordul, iar 7,4% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Acordul cu afirmația ”Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România” este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: bărbați, persoane cu vârsta între 30 și 44 de ani, cei cu educație medie sau superioară, locuitorii din regiunea Vest și Nord Est. Tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potențial activi, locuitorii din regiunile Nord Vest și Centru, cei cu un venit mai ridicat și angajații la privat își exprimă dezacordul cu această afirmație într-o măsură mai mare decât alte categorii.

Protejarea minorităților etnice

87,2% dintre cei chestionați cred că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său, 11% sunt de părerea contrarie, iar 1,8% nu știu sau nu răspund.

DATE METODOLOGICE

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

––

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

[1] Capitolul 4: Dezinformare, propagandă, știri false, încrederea în surse de informații din cadrul studiului sociologic va fi publicat pe 31 martie 2021.

Descarcă prezentarea grafică: 29.03.21 Sondaj INSCOP. Capitolul 3