MAI 2014 – SURSELE DE INGRIJORARE SI INCREDEREA IN INSTITUTII

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Mai2014. Ingrijorari si Institutii

SURSELE DE ÎNGRIJORARE ALE ROMÂNILOR

Ordinea surselor de îngrijorare ale românilor rămâne neschimbată însă, comparativ cu datele din urmă cu aproape 1 an, constatăm diminuarea îngrijorărilor provocate de creșterea prețurilor sau de pierderea locului de muncă; în schimb, crește puternic îngrijorarea provocată de posibilitatea unui conflict/război în zonă.
Continuă tendința de scădere a încrederii în instituțiile politice. Faptul e vizibil în cazul tuturor instituțiilor de la acest capitol, la o simplă comparație cu cifrele înregistrate la măsurătoarea din martie. Fenomenul este interesant pentru că în mai, spre deosebire de lunile anterioare, politicul a fost actualizat puternic în contextul campaniei electorale.
24,5% dintre români sunt îngrijorați de creșterea prețurilor (29,5% erau îngrijorați în iulie 2013), 22,7% de pierderea locului de muncă (comparativ cu 28,6% în iulie 2013), 16% de diminuarea veniturilor (comparativ cu 17,5% în iulie 2013), 17% de înrăutățirea stării de sănătate (comparativ cu 15,3% în iulie 2013), 9,9% de posibilitatea unui conflict/război în zonă (comparativ cu 1,4% în iulie), 2,6% de producerea unor calamități naturale (comparativ cu 2,8% în iulie 2013), 2,4% de deteriorarea mediului înconjurător, 3,7% de alte probleme (comparativ cu 1,4% în iulie 2013). 1,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

Continuă tendința de scădere a încrederii în instituțiile politice. Faptul e vizibil în cazul tuturor instituțiilor de la acest capitol, la o simplă comparație cu cifrele înregistrate la măsurătoarea din martie. Fenomenul este interesant pentru că în mai, spre deosebire de lunile anterioare, politicul a fost actualizat puternic în contextul campaniei electorale.
Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: “Contextul electoral în care ne-am aflat – și oricine a putut observa că am traversat mai degrabă o campanie electorală pe teme politice decât una pe teme de politică publică europeană – nu a adus niciun plus de încredere instituțiilor politice. Dezamăgirea în raport cu politicul este structurală. Paradoxal cumva, românii încă arată interes pentru vot dacă e să luăm în calcul de câte ori au fost chemați la urne în ultimii ani și cât de scăzută e încrederea în politic.”
Singura dintre instituțiile politice din listă care nu înregistrează și în această lună o scădere este Curtea Constituțională. Este de precizat că perioada de culegere a datelor nu a prins episodul pronunțării CCR pe sesizarea făcută de primul ministru privind tricoul PMP purtat de președintele Băsescu. Posibil ca respectiva situație, tocmai datorită mediatizării și polarizării puternice, să genereze și în cazul CCR efecte măsurabile.
Cifrele încrederii pentru mai 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 39,6% (42,1% în martie 2014), Curtea Constituţională – 29,8% (28,7% în martie), Guvernul – 29,2% (30,6% în martie), Consiliile judeţene – 28,8% (32,1% martie), Preşedinţia – 21,8% (22,6% în martie), Parlamentul – 17,6% (19,5% în martie), partidele politice – 10,5% (11,7% în martie). Consiliile județene și primăriile se aliniază și ele tendinței de scădere, nemaiavând relativa stabilitate din lunile trecute. Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Dacă primăriile și consiliile județene în general pot fi decuplate imagologic de obicei de „marea politică” de la televizor, în perioada campaniei electorale este clar că și aceste două instituții capătă și funcționalitatea de a produce voturi și ajung să se confunde cu celelalte instituții politice”.
Partidele rămân cele mai prost văzute instituții politice la începutul lui mai, ceea ce explică în parte și dificultățile de mobilizare a electoratului pe care toate formaţiunile le-au întâmpinat în ziua alegerilor europarlamentare.

INSTITUŢII EXECUTIVE

Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 66,1% (faţă de 65% în martie), Jandarmeria 57,7% (59% în martie), SRI 48,1% (faţă de 46,4%), DNA 47,1% (faţă de 45,3%), BNR 46,3% (faţă de 47,3% în martie), Poliţia 45,7% (faţă de 47% în martie), SIE 43,5% (faţă de 42,7%), Agenția de Integritate (ANI), 31,1%.
Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări majore faţă de lunile trecute, cu excepţia promovării în ierarhia de încrederii pentru SRI și DNA, care dețin acum locurile 3 și 4, fără modificări mari ale procentelor. De observat că încrederea în instituții ca SRI și DNA crește de multe ori concomitent cu scăderea încrederii în instituții politice. Publicul percepe politicul ca fiind afectat de corupție și activitatea anticorupție constantă a celor două instituții menționate le asigură permanent un procentaj bun de încredere.

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna mai este dominat în continuare de Biserică cu 63,1% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 62,3% în martie.
Biserica este urmată de Universităţi cu 44,4% faţă de 46% în martie 2014, presă 33,9% (faţă de 32,5% în martie), organizaţiile societăţii civile 29,8% (faţă de 30,6%), Sindicate 22,2% (faţă de 20,6% în martie), Patronate 17,7% (faţă de 20,4% în martie 2014) şi Bănci, 14,6% (faţă de 14,2% în martie). Ierarhia nu este schimbată față de măsurătoarea anterioară.
Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Prezența patronatelor și a băncilor la coada clasamentului ne arată că, în ciuda statisticilor optimiste, încă nu se simte o schimbare pozitivă în buzunarul cetățenilor. Ușoara creștere a procentului de încredere din dreptul presei se leagă probabil de campania electorală, aceasta oferind subiecte atractive de dezbatere”.

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

Ierarhia este următoarea: NATO – 50,1% (48,5% în martie 2014), UE – 44,8% (45% în martie), ONU – 44,4% (46,9% în martie), Parlamentul European – 40,2% (faţă de 41,8%), Comisia Europeană – 39,7% (41,5% în martie), Banca Mondială – 29,2% (31% în martie), FMI – 23,9% (22,8% în martie).
Deși în perioada de culegere a datelor constatam o creștere a îngrijorării românilor privind situația din Ucraina și în ciuda campaniei pentru alegerile europarlamentare, nu înregistrăm mari schimbări în procentele de încredere în principalele instituții internaționale.
Remarcăm o ușoară creștere a încrederii în NATO, organizație văzută în acest context ca garant al securității. În schimb, cu toate că ne pregăteam de niște alegeri europene care anunțau schimbări majore în compoziția Parlamentului European, nici încrederea în această instituție, nici în Comisia Europeană nu înregistrează evoluții semnificative.

METODOLOGIE

Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP Mai2014. Ingrijorari si Institutii

[:en]SURSELE DE ÎNGRIJORARE ALE ROMÂNILOR

Ordinea surselor de îngrijorare ale românilor rămâne neschimbată însă, comparativ cu datele din urmă cu aproape 1 an, constatăm diminuarea îngrijorărilor provocate de creșterea prețurilor sau de pierderea locului de muncă; în schimb, crește puternic îngrijorarea provocată de posibilitatea unui conflict/război în zonă.
Continuă tendința de scădere a încrederii în instituțiile politice. Faptul e vizibil în cazul tuturor instituțiilor de la acest capitol, la o simplă comparație cu cifrele înregistrate la măsurătoarea din martie. Fenomenul este interesant pentru că în mai, spre deosebire de lunile anterioare, politicul a fost actualizat puternic în contextul campaniei electorale.
24,5% dintre români sunt îngrijorați de creșterea prețurilor (29,5% erau îngrijorați în iulie 2013), 22,7% de pierderea locului de muncă (comparativ cu 28,6% în iulie 2013), 16% de diminuarea veniturilor (comparativ cu 17,5% în iulie 2013), 17% de înrăutățirea stării de sănătate (comparativ cu 15,3% în iulie 2013), 9,9% de posibilitatea unui conflict/război în zonă (comparativ cu 1,4% în iulie), 2,6% de producerea unor calamități naturale (comparativ cu 2,8% în iulie 2013), 2,4% de deteriorarea mediului înconjurător, 3,7% de alte probleme (comparativ cu 1,4% în iulie 2013). 1,1% nu știu sau nu răspund la această întrebare.