[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 09.2015 – Directia tarii si sursele de ingrijorare

DIRECȚIA ȚĂRII ȘI SURSELE DE ÎNGRIJORARE

  • Pentru prima dată în acest an procentul românilor care consideră că țara se îndreptă într-o direcție greșită îl depășește pe acela al respondenților care sunt de părere că România merge într-o direcție bună. Astfel, 48,5% dintre respondenți consideră în luna septembrie că România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 41,8% în iulie), 42,3% sunt de părere că direcția este bună (față de 46,7% în iulie), iar 9,2% nu știu sau nu răspund (față de 11,5% în iulie).
  • Practic, această evoluție marchează ieșirea completă din perioada de ”grație” post-alegeri prezidențiale, fiind totodată o consecință a  reactivarii unui climat politic dominat de conflictualitate, în contradicție cu așteptările populației.
  • Topul surselor de îngrijorare suferă o serie de modificări față de luna iulie, pe fondul evenimentelor politice interne și externe care au avut loc între timp. Astfel, luna aceasta, principala sursă de îngrijorare pentru români este legată de diminuarea veniturilor, cu 18,6% dintre opțiuni (față de 15,1% în iulie).
  • Posibilitatea unui conflict/război în zonă urcă luna aceasta până pe locul al doilea în clasamentul surselor de anxietate, înregistrând 18,4% dintre opțiuni (față de 13,2% în iulie). Creșterea procentului celor care se tem de o asemenea perspectivă trebuie pusă pe seama crizei refugiaților sirieni, dar și a permanentizării crizei din Ucraina.
  • Față de luna iulie, procentul celor care se tem de înrăutățirea stării de sănătate scade cu 8,5 procente, ajungând la 18,4%. Pierderea locului de muncă îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenți, față de 14,6% în iulie.
  • În topul îngrijorărilor urmează instabilitatea politică, cu 10,5% dintre opțiuni, în creștere de la 6,8%, cât s-a înregistrat în iulie. Această evoluție trebuie privită atât ca un rezultat al speculațiilor din ultima perioadă legate de o posibilă demitere/demisie a premierului Victor Ponta, cât și ca un efect al accentuării conflictualității generale de pe scena politică.
  • Teama de creșterea prețurilor se menține practic la același nivel ca și în luna iulie, cu 9,7% dintre opțiuni.
  • Creșterea prețurilor este urmată în clasamentul surselor de anxietate de producerea unor calamități naturale, care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 5% dintre respondenți (față de 5,6% în iulie).
  • 2,6% dintre români sunt îngrijorați de deteriorarea mediului înconjurător (față de 1,9% în iulie). 1,8% dintre respondenți se declară îngrijorați de alte probleme, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 1,6%.

METODOLOGIE

  • Sondajul ”Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 10-15 septembrie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 85 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP 09.2015 – Directia tarii si sursele de ingrijorare[:en]DIRECȚIA ȚĂRII ȘI SURSELE DE ÎNGRIJORARE

  • Pentru prima dată în acest an procentul românilor care consideră că țara se îndreptă într-o direcție greșită îl depășește pe acela al respondenților care sunt de părere că România merge într-o direcție bună. Astfel, 48,5% dintre respondenți consideră în luna septembrie că România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 41,8% în iulie), 42,3% sunt de părere că direcția este bună (față de 46,7% în iulie), iar 9,2% nu știu sau nu răspund (față de 11,5% în iulie).
  • Practic, această evoluție marchează ieșirea completă din perioada de ”grație” post-alegeri prezidențiale, fiind totodată o consecință a  reactivarii unui climat politic dominat de conflictualitate, în contradicție cu așteptările populației.
  • Topul surselor de îngrijorare suferă o serie de modificări față de luna iulie, pe fondul evenimentelor politice interne și externe care au avut loc între timp. Astfel, luna aceasta, principala sursă de îngrijorare pentru români este legată de diminuarea veniturilor, cu 18,6% dintre opțiuni (față de 15,1% în iulie).
  • Posibilitatea unui conflict/război în zonă urcă luna aceasta până pe locul al doilea în clasamentul surselor de anxietate, înregistrând 18,4% dintre opțiuni (față de 13,2% în iulie). Creșterea procentului celor care se tem de o asemenea perspectivă trebuie pusă pe seama crizei refugiaților sirieni, dar și a permanentizării crizei din Ucraina.
  • Față de luna iulie, procentul celor care se tem de înrăutățirea stării de sănătate scade cu 8,5 procente, ajungând la 18,4%. Pierderea locului de muncă îi îngrijorează pe 13,2% dintre respondenți, față de 14,6% în iulie.
  • În topul îngrijorărilor urmează instabilitatea politică, cu 10,5% dintre opțiuni, în creștere de la 6,8%, cât s-a înregistrat în iulie. Această evoluție trebuie privită atât ca un rezultat al speculațiilor din ultima perioadă legate de o posibilă demitere/demisie a premierului Victor Ponta, cât și ca un efect al accentuării conflictualității generale de pe scena politică.
  • Teama de creșterea prețurilor se menține practic la același nivel ca și în luna iulie, cu 9,7% dintre opțiuni.
  • Creșterea prețurilor este urmată în clasamentul surselor de anxietate de producerea unor calamități naturale, care reprezintă un motiv de îngrijorare pentru 5% dintre respondenți (față de 5,6% în iulie).
  • 2,6% dintre români sunt îngrijorați de deteriorarea mediului înconjurător (față de 1,9% în iulie). 1,8% dintre respondenți se declară îngrijorați de alte probleme, în timp ce procentul non-răspunsurilor este de 1,6%.

METODOLOGIE

  • Sondajul ”Barometrul INSCOP– Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 10-15 septembrie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 85 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]