OCTOMBRIE 2014 – PREZENȚA ȘI INTENȚIA DE VOT

Descarcă PDF: INSCOP Oct.2014. Intentie de vot prezidentiale

PREZENȚA LA VOT

  • În chestionarul aplicat, întrebarea generică din lunile anterioare ”Dvs. intenționați să vă prezentați la alegerile prezidențiale care vor fi organizate în luna noiembrie 2014” a fost concepută mai specific sub formula ”Dvs. intenţionaţi să vă prezentaţi în turul I al alegerilor prezidențiale, care vor fi organizate pe data de 2 noiembrie 2014?”
  • Indicatorul care măsoară prezența la vot (cei care spun că se vor prezenta sigur la alegerile prezidențiale din noiembrie) sugerează că bazinul celor care declară că vor veni la urne în mod sigur crește. Comparativ cu iulie (48,6%) și septembrie (55,7%), la măsurătoarea de la începutul lunii octombrie, 59% declară că se vor prezenta în mod sigur la vot.
  • 14,1% spun că probabil vor veni la vot (14,7% în septembrie și 17,3% în iulie), 1,8% declară că probabil nu vor veni la vot (3,8% în septembrie și 7,9% în iulie), iar 5,4% spun că sigur nu vor veni la vot (6,3% în septembrie și 6,4% în iulie).
  • 17,4% spun că încă nu sunt hotărâți dacă vor vota (16% în septembrie și 15,9% în iulie), în timp ce 2,3% nu știu sau nu răspund (3,6% în septembrie și 3,8% în iulie).
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Creșterea ponderii celor care își declară intenția de a veni la vot în turul I trebuie analizată și în contextul electoral al culegerii datelor. Este prima măsurătoare efectuată în condiții reale de confruntare electorală, la începutul campaniei, cu toți candidații oficiali înscriși în cursă. În aceste condiții, este posibil ca procentul de 59% să cuprindă și răspunsuri influențate de atmosfera electorală care alimentează, în cazul unor respondenți, atitudini conformiste, dezirabile social.”

 

INTENȚIA DE VOT ÎN TURUL I

  • Datele reprezintă prima estimare a intenției de vot realizată în condiții de campanie electorală, cu măsurarea candidaților care se vor regăsi efectiv pe buletinele de vot. Din acest motiv, comparațiile cu sondaje anterioare realizate de INSCOP, în care listele de candidați conțineau mai puține nume, dar și personalități diferite, trebuie făcute cu reținere.
  • Victor Ponta conduce în topul intenției de vot a celor care declară că se vor prezenta în mod sigur la urne  în turul I (59% din totalul populației).  40,6%, declară că ar vota cu Victor Ponta în turul I, cu peste 10 procente peste următorul clasat, Klaus Iohannis care ar fi votat de 30,1% dintre alegători.
  • Cei doi cumulează împreună puțin peste 70% din voturi, fiind finaliștii cerți ai alegerilor prezidențiale.
  • Pe locul 3 se clasează Elena Udrea cu 6,7%, urmată foarte aproape de Călin Popescu Tăriceanu cu 6,2%. Locul 5 este împărțit de Teodor Meleșcanu și Monica Macovei, ambii cu 4,6%. Kelemen Hunor ar obține 2,5% dintre voturile persoanelor care au indicat o intenție sigură de a vota, fiind urmat de Dan Diaconescu (2%) și Corneliu Vadim Tudor (1,7%). Ceilalți candidați (Gheorghe Funar, Zsolt Szilagyi, Willian Brânză, Constantin Rotaru, Mirel Mircea Amariței) incluși în lista de opțiuni nu adună împreună decât 1%, fiind afectați și de lipsa de notorietate a candidaturii lor, firească la începutul campaniei electorale.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Cu rezerva limitelor comparației între sondaje, putem remarca faptul că, în ciuda campaniilor de discreditare și a acuzațiilor reciproce, primii doi clasați rămân neclintiți, la fel ca și distanța dintre ei, bazinele favorabile lui Victor Ponta și Klaus Iohannis nefiind afectate până acum de niciun atac. ”

PARTICIPAREA LA VOT ÎN TURUL AL DOILEA A CELOR CARE NU VOTEAZĂ PONTA ȘI IOHANNIS

  • Aproximativ două treimi (65,8%) dintre votanții altor candidați decât finaliștii Victor Ponta și Klaus Iohannis declară că ar veni la vot în turul al doilea al alegerilor. 16% spun ferm că nu vor veni la vot în cazul în care candidatul preferat nu se califică în turul al doilea, iar 18,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare, formulă de răspuns care camuflează mai degrabă refuzul unei acțiuni sociale așa cum este și exercițiul votului.
  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Faptul că o treime dintre votanții celor clasați pe locurile 3-14 nu ar vota sau nu-și declară o intenție clară de a se prezenta la vot sugerează o posibilă prezență la vot mai scăzută în turul doilea, comparativ cu turul I, în cazul în care nu vor apărea evenimente excepționale care să stimuleze participarea. O asemenea situație este normală pentru comportamentul de vot al românilor la alegerile prezidențiale. Din 1992 și până în prezent, în turul al doilea au votat mai puțini alegători decât în turul I. Singura excepție am înregistrat-o la alegerile prezidențiale din 2009 când în turul al doilea au venit la urne mai mulți cetățeni decât în turul I.”

INTENȚIA DE VOT ÎN TURUL  AL DOILEA

  • În ceea ce privește intenția de vot în turul al doilea, conform opțiunilor din acest moment, Victor Ponta ar câștiga alegerile prezidențiale cu 53,5% din voturi, față de Klaus Iohannis care ar obține 46,5%.  Raportarea datelor se face la un eșantion de 74,5% din populație care a indicat o opțiune.

CONCLUZIE

  • Remus Ștefureac, director INSCOP: ÎN CONCLUZIE, după prima săptămână de campanie, poza momentului pentru turul 1 arată un Victor Ponta aflat la distanță apreciabilă de ocupantul locului al doilea. 10 procente rămâne o diferență importantă, greu de compensat având în vedere că în turul al doilea se înregistrează o distanță minimă de 7 procente (raportat la un bazin de votanți mai extins), ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 3 puncte procentuale față de turul 1, insuficient însă pentru afecta avansul lui Ponta. Mai mult, în condițiile în care aproape o treime din votanții altor candidați decât Ponta și Iohannis declară că nu se vor prezenta la vot în turul al doilea, iar acest procent ar putea crește în contextul boicotului anunțat de Traian Băsescu, distanța dintre Ponta și Iohannis crește în turul 2. În mod normal, prezența mai scăzută la vot în turul al doilea, comparativ cu turul 1 îl va avantaja pe acel candidat care își mobilizează mai bine bazinul propriu și este simpatizat de alegători cu un comportament de vot mai disciplinat (ex. Zona de Sud a României, locuitorii din rural, persoanele vârstnice etc.). Dacă am raporta opțiunile de vot pentru turul 2 la votanții siguri din turul 1 diferența dintre Victor Ponta și Klaus Iohannis crește până la raportul 57% vs. 43%. Problema este că în acest moment nu putem estima clar profilul votanților de tur 2. Evoluția campaniei, votul nehotărâților în turul 2, eventuale alte evenimente cu efect mobilizator sau demobilizator asupra electoratului în turul 2 pot balansa, într-o direcție sau alta, opțiunile de vot ale românilor, modificând poza măsurată la debutul campaniei electorale în favoarea unuia sau altuia dintre candidații finaliști.” 

METODOLOGIE

  • Barometrul ”INSCOP-ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 2 – 8 octombrie 2014
  • Volumul eșantionului a fost de 1095 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de peste 74 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP Oct.2014. Intentie de vot prezidentiale

 

OCTOMBRIE 2014 – PREZENȚA ȘI INTENȚIA DE VOT
Derulează în sus