[:ro]Descarcă PDF: Comparative Report Romania – SUA
Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale „Ion I. C. Brătianu” al Academiei Române și Laboratorul de Analiză a Războiului Informațional și Comunicare Strategică (LARICS), sub patronajul Academiei Române, au prezentat rezultatele unui studiu sociologic bazat pe două sondaje de opinie realizate simultan în societatea românească și în societatea americană.
Studiul intitulat „Valori, percepţii şi reprezentări ale populaţiei din România şi Statele Unite ale Americii”realizat la comanda LARICS reprezintă o contribuție științifică pentru consolidarea parteneriatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii, prin cunoașterea mai aprofundată, într-o abordare comparativă, a celor două societăţi. Studiul relevă valorile, atitudinile, stările de spirit ale celor două societăți în anul 2018 şi particularitățile fiecăreia.
Sondajul de opinie desfășurat în România a fost realizat de Inscop Research (www.inscop.ro)în perioada 12 – 23 octombrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi reprezentativ pentru populația României, neinstituționalizată, cu vârsta de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95% pe un tipul de eșantion multi-stratificat, probabilistic. Metoda de culegere a datelor a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.
Sondajul de opinie desfăşurat în Statele Unite ale Americii a fost realizat de The Polling Company (www.pollingcompany.com) în perioada 19-22 octombrie 2018 pe un eşantion de 1050 subiecţi, reprezentativ pentru populaţia Statelor Unite ale Americii în vârstă de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Datele au fost culese pe baza unui chestionar aplicat telefonic, 70% dintre respondenţi fiind contactaţi pe telefoane fixe, iar 30% pe telefoane mobile.
Inscop Research – România şi The Polling Company – SUA au încheiat un parteneriat de colaborare prin intermediul căruia își oferă sprijin reciproc în efectuarea de studii sociologice atât în România și în alte țări din regiune, cât și în Statele Unite ale Americii. Totodată, cele două companiicolaborează pentru dezvoltarea unui set de metodologii inovative dezvoltate în SUA care pot fi aplicate pe piața românească și regională.
Studiul cuprinde trei secțiuni: prima conține întrebări similare aplicate atât în SUA cât și în România (I), a doua curpinde întrebări care au fost incluse exclusiv în sondajul aplicat în SUA (II) și cea de-a treia întrebări care au fost aplicate exclusiv în sondajul din România (III).
Secțiunea I – Întrebări comune România – SUA
Direcția țării
- 19% dintre români consideră că direcția în care se îndreaptă România este bună, în timp ce 46% dintre americani au aceeași percepție în ceea ce privește țara lor.
- 74% dintre respondenții români sunt pesimiști în ceea ce privește direcția țării lor, comparativ cu sub jumătate dintre cei de peste Ocean.
Direcția Europei
- 43% dintre români sunt de părere că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită în Europa. Un procent similar – 40% – consideră că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună în plan european, în timp ce 17% nu știu sau nu răspund.
- Procentul non-răspunsurilor la această întrebare înregistrat în rândul respondenților din SUA este de 40%. 35% dintre intervievații americani sunt de părere că lucrurile se îndreaptă într-o direcție greșită în Europa, în timp ce un sfert sunt optimiști cu privire la viitorul bătrânului continent.
Situația actuală generală din țară
- 72% dintre români apreciază că situația actuală generală din România este proastă sau foarte proastă, în timp ce aproape un sfert sunt de părere că situația actuală este bună sau foarte bună.
- Puțin sub jumătate dintre americani (47%) sunt de părere că situația actuală din țara lor este bună sau foarte bună. 44% apreciază că situația actuală generală din SUA este proastă sau foarte proastă.
Situația economică actuală a țării
- Peste 70% dintre respondenții din România consideră că situația economică actuală a țării lor este proastă (57%) sau foarte proastă (16%). Sub un sfert dintre cei chestionați evaluează pozitiv situația economică a României.
- Peste jumătate dintre americani apreciază că situația economică actuală a țării lor este bună (38%) sau foarte bună (18%). 35% evaluează negativ situația economică a SUA – 26% ca fiind proastă și 9% ca fiind foarte proastă.
Situația financiară a familiei
- Peste jumătate dintre români evaluează situația financiară a familiei lor ca fiind bună (57%) sau foarte bună (4%). 35% apreciază ca familia lor se află într-o situație financiară proastă (30%) sau foarte proastă (5%).
- Aproximativ 60% din cei chestionați SUA consideră că situația financiară a familiei lor este bună (47%) sau foarte bună (14%). Aproape o treime apreciază ca familia lor se află într-o situație financiară proastă (22%) sau foarte proastă (10%).
Principalele 3 probleme ale țării
- Printre principalele probleme ale tării menționate de români se numără: inflatia/costul vieții de zi cu zi (aleasă ca variantă de răspuns din cele trei posibile de către 69% dintre cei chestionați), situația economiei (59%) și costul energiei (53%). Topul problemelor cu care se confruntă, în viziunea respondenților, România este completat de: nivelul taxelor si impozitelor, respectiv lipsa locurilor de munca. Schimbările climatice, imigrația și terorismul se numără printre problemele cel mai rar menționate de români.
- În viziunea respondenților din SUA principalele probleme cu care se confruntă țara lor sunt: accesul la servicii medicale (menționat de 38% dintre cei chestionați), imigrația (38%) și inflația/ costul vieții de zi cu zi (36%). Topul problemelor este completat de: terorism (28%), schimbările climatice (28%), situația economiei (23%), nivelul taxelor (20%). Costul energiei și lipsa locurilor de muncă se printre problemele cel mai rar menționate de americani.
Încredere în instituţii
- Încrederea în instituţii a fost măsurată pe o scală specială, cu acordarea de note de la 1 la 5 în care 1 înseamnă şi 5 foarte putină.
- Instituția în care au cea mai multă încredere atât românii, cât americanii este Armata. Și Poliția beneficiază de un grad de încredere destul de ridicat în rândul celor două populații studiate.
- Dintre instituțiile politice românești enumerate, Președintele și autoritățile locale se bucură de cea mai mare încredere. Partidele politice și celelalte instituții centrale, Guvernul și Parlamentul, sunt privite mai degrabă cu neîncredere de către români.
- În cazul SUA, autoritățile locale se bucură, de asemenea, de cea mai mare încredere dintre instituțiile enumerate. Americanii au mai degrabă puțină încredere în Guvern, Congres și partidele politice.
- Încrederea românilor si americanilor în justiție este mai mare decat încrederea în alte institutii fundamentale precum Parlamentul/Congresul sau Guvernul central/federal. Si in Romania si in SUA, un numar semnificativ de respondeti aleg raspunsul moderat, acordand nota 3 pe scala de la 1 la 5 în ceea ce priveste increderea.
- Increderea romanilor în presă este usor mai mare decat cea a americanilor, în timp ce evaluarile negative sunt mai accentuate în cazul americanilor.
Interes politică
- Per ansamblu, românii sunt mai degrabă dezinteresați de politică. 19% dintre respondenții români se declară deloc interesați de politică, 31% nu prea interesați, iar 28% oarecum interesați. Doar 7% sunt foarte interesați de politică, respectiv 14% – destul de interesați.
- La polul opus, populația SUA este mai degrabă interesată de politică. 26% dintre respondenții americani se declară foarte interesați de politică, respectiv 24% – destul de interesați.
Importanța democrației
- Pentru romani si americani este foarte important sa traiasca intr-un regim democratic, americanii raspunzand ceva mai ferm in aceasta privinta. Pentru jumătate dintre români este foarte important să trăiască într-o țară guvernată în mod democratic. Puțin peste 10% au ales variantele de răspuns 1 și 2, ce corespund unei importanțe scăzute.
- Peste trei sferturi dintre americani consideră că este foarte important să trăiască într-o țară în care există un sistem de alegeri libere. Doar 2% au apeciat că acest lucru are o importanță scăzută.
Libertatea presei
- Americanii apreciază într-o proporție mult mai mare decât românii că presa din țara lor este liberă. Aproximativ 30% dintre români consideră că presa națională este foarte puțin sau puțin liberă. Spre comparație, 10% dintre respondenții din SUA sunt de părere că presa din țara lor este puțin sau deloc liberă.
Stiluri de conducere politică
- O pondere semnificativă atât a românilor, cât și a americanilor și-au exprimat acordul pentru un stil de conducere care presupune un lider/ președinte care să gestioneze problemele țării cu o mână de fier. Astfel, 49% dintre români, respectiv 42% dintre americani consideră că ar fi util pentru țara lor un asemenea stil de conducere politică.
- Totodată, aproape 60% dintre români ar prefera ca țara să aibă un conducător/ președinte care să își asume rolul de mediator în societate. 60% dintre respondenții din SUA și-au exprimat preferința pentru menținerea echilibrului între puterile statului.
- 42% dintre români consideră că ar fi bine ca o echipă de specialiști (tehnocrați) să se ocupe de guvernarea țării, spre deosebire de 32% dintre americani.
- Atât respondenții din România, cât și cei din SUA sunt rezervați în ceea ce privește sporirea puterii forului legislativ din țara lor.
Bunăstare individuală
- Românii consideră, într-o proporție mai mare decât americanii, că statul ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia (68% versus 46%). În același timp, 75% dintre români, respectiv 64% dintre americani sunt de părere că fiecare individ ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru propria bunăstare.
- Românii sunt mai încrezători decât americanii că oamenii pot, în timp, prin muncă, să își sporească bunăstarea (67% versus 57%).
- Pe de altă parte, peste jumătate dintre respondenții din România (60%) consideră este foarte greu să te îmbogățești doar prin muncă cinstită, spre deosebire de 46% dintre cei chestionați în Statele Unite.
Intervenționismul statului
- Românii sunt de acord, într-o proporție mai mare decât americanii, cu un intervenționism sporit al statului în economie. Astfel, 70% din populația României este de părere că statul ar trebui să intervină mai mult în economie, în timp ce doar 30% din cea a SUA împărtășește această opinie.
- De asemenea, românii sunt de părere, într-o măsură mai mare decât americanii, că statul ar trebui să taxeze mai mult bogații (63% versus 52%), respectiv că diferenţele între veniturile oamenilor ar trebui să se micșoreze (65% versus 39%).
- Aproximativ o treime atât dintre respondenții din România, cât și dintre cei din SUA sunt de acord cu limitarea anumitor drepturi și libertăți individuale în cazul unor amenințări puternice la adresa securității naționale. Așadar, acordul este unul destul de redus.
Rolul organizațiilor internaționale în soluționarea conflictelor globale
- Românii apreciază, într-o proporție mai mare decât americanii, necesitatea existenței organizațiilor internaționale, în general (51% versus 40%), și eficiența acestora în rezolvarea unor probleme globale (47% versus 31%).
- De asemenea, românii evaluează pozitiv, într-o proporție mai mare decât americanii, eforturile ONU pentru menținerea păcii (44% versus 27%) și garanția de securitate oferită de NATO țărilor membre (48% versus 31%).
Rolul statelor în soluționarea conflictelor globale
- 46% dintre români, respectiv 40% dintre americani consideră că, în calitate de mare putere a lumii, SUA au o mare responsabilitate pentru soluționarea conflictelor globale.
- Peste jumătate din respondenți atât din România, cât și din SUA consideră că toate statele, indiferent dacă sunt mici sau mari, poartă o anumită responsabilitate pentru soluționarea conflictelor globale.
- Românii sunt de părere, într-o proporție mult mai mare decât americanii, că țara lor ar trebui să se preocupe strict de problemele sale interne (48% versus 23%).
- Respondenții români consideră, într-o măsură mai mare decât cei de peste Ocean, că este important ca țara lor să își respecte angajamentele internaționale, chiar și atunci când acestea sunt contrare politicilor stabilite la nivel național (50% versus 40%).
Creșterea fondurilor alocate de țările NATO pentru apărare
- Americanii sunt de părere, într-o măsură mai mare decât românii, că majorarea fondurilor alocate de țările membre NATO pentru apărare este necesară pentru a contracara amenințarea Rusiei (47% versus 34%), respectiv țara lor ar trebui să crească suma de bani cheltuită pentru apărare (32% versus 23%).
- Sub un sfert dintre respondenții români și dintre cei de peste Ocean consideră că țările membre NATO care nu își majorează cheltuielile pentru apărare ar trebui excluse din Alianță.
- 40% dintre români, respectiv 36% dintre americani sunt de părere că fiecare țară ar trebui să decidă singură cât alocă pentru apărare, indiferent de deciziile luate la nivelul NATO.
Menținerea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei
- Părerile românilor privind menținerea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei sunt împărțite. O pondere similară (aproape 30%) dintre cei chestionați este de părere că menținerea acestor sancțiuni ar fi în avantajul României, respectiv că nu ar fi un lucru bun pentru țară. 26% consideră că menținerea acestor sancțiuni nu este nici în avantajul, nici dezavantajul României. De asemenea, se remarcă un procent ridicat al nonrăspunsurilor -18%, ceea ce indică o slabă cunoaștere a subiectului.
- Aproape jumătate dintre respondenții americani consideră că menținerea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei este benefică pentru țara lor. Ponderea nonrăspunsurilor este, de asemenea, ridicată în cazul respondenților din SUA.
Fenomenul știrilor false
- Majoritatea respondenților atât din România (56%), cât și din SUA (52%) apreciază că știrile false sunt mai răspândite în mediul online decât pe canalele tradiționale.
- Jumătate dintre americani, respectiv puțin peste jumătate dintre români consideră că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, politicienii și partidele din țara lor. De altfel, distribuția răspunsurilor arată că politicienii și partidele sunt percepuți cel mai puternic ca fiind inițiatorii știrilor false.
- Sub 50% atât dintre români, cât și dintre americani apreciază că în spatele răspândirii știrilor false se află, de cele mai multe ori, alte state.
- Respondenții din România sunt de părere într-o măsură mai mare decât cei de peste Ocean că media răspândește știri false pentru a obține o audiență mai mare (56% versus 42%).
- Oamenii obișnuiți sunt percepuți ca fiind propagatori ai știrilor false de către o pondere redusă a intervievaților, atât a celor din România, cât și a celor din SUA (puțin peste un sfert).
- Românii sunt de părere, într-o proporție mai mare decât americanii, că amploarea problemei legate de știrile false este exagerată (48% versus 38%), că aproape toată presa manipulează cum îi convine informația pe care o transmite (54% versus 45%) sau că este tot mai greu să faci diferența între știri adevărate și știri false (59% versus 49%).
- De remarcat că ponderea non-răspunsurilor pentru acest set de întrebări este destul ridicată în cazul respondenților din SUA.
Disponibilitatea de a sesiza autoritățile în legătură cu o situație de pericol la adresa siguranței și ordinii publice
- 47% dintre români, respectiv 55% dintre americani declară că ar fi dispuși să sesizeze poliția sau alte autorități în cazul unei situații care constituie un pericol la adresa siguranței și ordinii publice.
- Românii sunt mai reticenți în a sesiza autoritățile decât americanii. 16% dintre respondenții români (comparativ cu 4% dintre americani) declară că mai degrabă nu ar sesiza autoritățile pentru a nu-și crea complicații inutile, respectiv 6% (comparativ cu 1% dintre americani) pentru a nu fi văzut de cei din jur ca un turnător.
Echitatea societății
- Doar aproximativ o optime dintre cei chestionați atât în România, cât și în SUA sunt de părere că trăim într-o societate dreaptă, care nu îi dezavantajează pe cei care nu au putere și respectă regulile.
- Cei mai mulți respondenți (peste 50% dintre români, respectiv puțin sub jumătate dintre americani – 47%) consideră că societatea în care trăiesc este profund nedreaptă și îi avantajează pe cei care au putere și nu respectă regulile.
- Puțin peste un sfert atât dintre români, cât și dintre americani apreciază că lumea nu e nici dreaptă, nici nedreaptă.
Religiozitate
- Românii se declară credincioși (cred în Dumnezeu) într-o proporție mai mare decât americanii (92% versus 76%).
- 85% dintre români, comparativ cu 60% dintre americani se consideră persoane religioase. 10% dintre respondenții din România se văd pe ei înșiși ca fiind nereligioși, și doar 1% ca fiind atei convinși. În SUA, 26% dintre cei chestionați se consideră nereligioși, în timp ce 5% se declară atei convinși.
Imaginea SUA în lume
- Peste jumătate dintre români consideră că SUA au o imagine mai degrabă pozitivă în lume, în timp ce doar puțin peste o treime (36%) dintre americani au aceeași percepție despre țara lor. Aproape jumătate dintre intervievații de peste Ocean sunt de părere că țara lor are mai degrabă o imagine negativă în lume.
Imaginea României în lume
- Două treimi dintre români (66%) apreciază că România are imagine mai degrabă negativă în lume, în timp ce doar aproximativ un sfert (24%) consideră țara lor se bucură de o imagine pozitivă în lume.
Secțiunea a II-a – Întrebări care au fost incluse exclusiv in sondajul de opinie efectuat în SUA
Despre România
- 67% dintre americani declară că au auzit despre România, 20% că nu au auzit, în timp ce 12% nu știu sau nu răspund.
- Bărbații, cei cu o vârstă mai ridicată și cei din zonele urbane declară mai des decât celelalte categorii (femei, tineri, cei din zone suburbane/rurale) că au auzit despre România. De asemenea, procente mai ridicate ale celor care au auzit despre România se înregistrează în rândul respondenților din regiunile Nord-Est și Vest ale SUA, respectiv în rândul respondenților albi și asiatici.
Informații despre Romania
- 23% dintre cei intervievați declară că știu că România este o țara, 3% că este un stat fost-comunist. Tot 3% menționează că știu pe cineva din țara noastră. 4% dintre respondenți asociază numele României cu gimnastica, respectiv cu Vlad Țepeș/Dracula.
- 61% menționează că au auzit despre țara noastră într-un alt context.
Transilvania
- 71% dintre americani declară că au auzit despre Transilvania, 19% că nu au auzit, în timp ce 10% nu știu sau nu răspund.
- Dintre totalul celor intervievați 35% consideră că Transilvania este o regiune in Romania, 23% că este țara lui Dracula, 4% – o regiune în Ungaria, 3% – o regiune într-o alta tara din UE.
- 6% precizează că nu au auzit niciodată despre Transilvania, în timp ce 24% nu știu sau nu răspund.
- Bărbații, cei cu vârstă cuprinsă între 45 și 64 de ani, albii, locuitorii din regiunea Nord-Est și cei cu un nivel de educație mai ridicat identifică Transilvania ca fiind o regiune in Romania într-o măsură mai mare decât celelalte categorii.
Afirmații despre România
- Rugați să își exprime acordul cu privire la o serie de afirmații despre țara noastră, 69% dintre americani identifică România ca fiind o țară din Europa, 36% – o țară în regiunea Mării Negre, 31% – o țară membră a UE, 28% – membră a NATO. Doar 8% consideră că România este localizată în Asia.
- 28% dintre cei chestionați se arată deschiși ideii de a vizita Romania.
- Bărbații și cei cu un nivel de educație mai ridicat identifică România ca fiind membră a NATO, respectiv o țară membră a UE sau o țară în regiunea Mării Negre într-o măsură mai mare decât celelalte categorii (femei, cei cu un nivel redus de educație).
- Deschiderea față de ideea de a vizita România este mai mare în rândul tinerilor și a celor cu un venit mai ridicat.
Îmbunătățirea părerii despre Romania
- În topul informațiilor care ar putea cântări pentru îmbunătățierea părerii despre Romania se numără: faptul că soldații români lupta alături de cei americani în Afganistan (48% dintre respondenți au ales variantele 5 și 4 ale scalei, aferente unei importanțe ridicate), calitatea de membra a UE si NATO (46% au ales variantele 5 și 4 ale scalei), faptul că peste 70% dintre romani au o părere buna despre Statele Unite (44%) și lipsa unor relații apropiate cu Rusia (43%).
- De remarcat că ponderi destul de ridicate dintre cei intervievați nu știu sau nu răspund.
- Bărbații, cei peste 35 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și locuitorii din regiunea Nord-Est sunt categoriile pentru care contează cel mai mult faptul că părerea predominant bună a românilor despre Statele Unite, respectiv care apreciază că acest lucru este important pentru îmbunătățirea opiniei despre România.
Secțiunea a III-a – Întrebări care au fost incluse exclusiv in sondajul de opinie efectuat în România
Sentiment față de Statele Unite ale Americii
- Românii au, într-o majoritate covârșitoare (79%), un sentiment mai degrabă pozitiv față de SUA. Doar 14% declară că sentimentele lor față de statul american sunt mai degrabă negative.
- Tinerii și locuitorii din urban tind să aibă o orientare pro-americană într-o măsură mai mare decât vârstnicii și locuitorii din rural. În funcție de gen și de studii nu există diferențe majore în ceea ce privește sentimentele față de SUA.
- Locuitorii din regiunea de Vest a României au o orientare pro-americană mai puternică decât cei din celelalte regiuni ale țării. Locuitorii din Centru declară într-o proporție mai mare decât ceilalți români că au sentimente mai degrabă negative față de SUA.
- Liber profesioniștii și cei cu un venit ridicat (peste 3000 lei) declară într-o proporție mai mare că au sentimente mai degrabă negative față de SUA.
Prezența trupelor americane pe teritoriul României
- Trei sferturi dintre români apreciază că prezenţa trupelor americane pe teritoriul României este importantă și foarte importantă, în timp ce doar 18% consideră această prezență militară puțin sau deloc importantă.
- Bărbații, cei cu vârsta între 35 și 49 de ani și cei cu studii medii sunt de părere într-o măsură mai mare decât celelalte categorii că prezenţa trupelor americane pe teritoriul României este importantă.
- Locuitorii din Sud-Vest și Centru, respectiv Transilvania apreciază într-o proporție mai mică decât români din celelalte regiuni/provincii istorice că prezența militară americană este foarte importantă.
- Cu cât crește venitul cu atât scade importanța atribuită prezenței militarilor de peste Ocean în România.
- Din punctul de vedere al ocupației, salariații la stat, pensionarii și studenții sunt de părere într-o proporție mai mică decât celelalte categorii că prezența trupelor SUA este foarte importantă.
Investițiile companiilor americane în economia României
- Aproape 80% dintre români consideră că investițiile companiilor americane în România sunt importante și foarte importante. Doar 18% văd acest investiții ca fiind puțin sau deloc importante.
Angajare in companie cu acționariat majoritar american
- Peste jumătate dintre români și-ar dori să se angajeze la o companie cu acționariat majoritar american.
- Tinerii și cei cu un nivel de educație redus sunt cei mai dornici/dispuși să lucreze într-o companie americană.
- În funcție de gen și mediul de rezidență nu există diferențe semnificative.
- Din punct de vedere geografic, locuitorii din regiunea Vest, respectiv din provincia Moldova sunt cei mai dornici/dispuși să lucreze într-o companie americană.
- Cei cu un venit ridicat sunt mai puțin dorici să se angajeze într-o astfel de companie decât cei cu venit redus.
- Excluzând categoria șomer/fără ocupație/casnică, liber profesioniștii și salariații la privat declară într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că și-ar dori să se angajeze la o firmă americană.
Rolul NATO
- Cei mai mulți respondenți (42%) sunt de părere că, în cazul unui atac, țara noastră nu se poate apăra singura, fără ajutorul celorlalte țari membre NATO, în timp ce 31% nu sunt nici de acord, nici nu resping afirmația dată. Doar 19% din cei chestionați consideră că România s-ar putea apăra singură în cazul unui atac.
Starea democrației
- 45% dintre români apreciază că în ultimii ani democrația în România nici nu s-a consolidat, nici nu s-a slabit, 35% că s-a slăbit, iar 16% că s-a consolidat.
Intervenționism economic
- 35% dintrei cei intervievați sunt de acord cu afirmația potrivit căreia statul ar trebui să favorizeze companiile autohtone chiar și atunci când sprijinul oferit încalcă principiile unei concurențe libere, 31% au o poziționare ambiguă (nici acord, nici dezacord), iar 26% declară că nu sunt de acord cu afirmația dată.
Rolul țării pe plan internațional
- Aproape 60% dintre respondenți consideră că țara noastră ar trebui să încerce să își facă vocea mai puternic auzită în plan internațional. 30% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, în timp ce doar 7% își exprimă dezacordul față de această afirmație.
- Cât privește implicarea sporită a țării noastre în soluționarea conflictelor regionale și globale, 35% se declară de acord, 40% nici de acord, nici în dezacord, iar 19% își exprimă dezacordul.
„Centenarul României”
- Fiind întrebați ce anume sărbătorim anul acesta prin ceea ce se numește „Centenarul României”, cumulat, peste 75% dintre cei intervievați au făcut referire, în răspunsul lor, în termeni mai mult sau mai puțin clari, la evenimentul Marii Unirii. Astfel, 34% au menționat că sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, 27% – Marea Unire, 12% – Unirea, 2% – crearea României Mari, 2% – Unirea României.
- De remarcat că un procent destul de ridicat – 12% dintre respondenți nu știu sau nu răspund.
Evenimentul cel mai important pentru România de la Marea Unire și până în prezent
- 45% dintre români consideră că Revoluția din 1989 este cel mai important eveniment pentru România de la Marea Unire și până în prezent. În topul evenimentelor menționate urmează, la mare distanță, aderarea României la UE (8%), al doilea razboi mondial (5%), aderarea Romaniei la NATO (3%), comunismul (3%). Restul evenimentelor de pe listă sunt menționate de 1% sau sub 1% dintre cei intervievați.
- De remarcat că 30% dintre respondenți (un procent de ridicat) nu știu sau nu răspund.
Concluzii
- 46% din publicul american crede că în SUA lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună. În România doar 19% din populaţie crede că lucrurile se îndreaptă într-o direcţie bună, în scădere dramatică faţă de anii trecuţi.
- Românii sunt mult mai optimişti în ceea ce priveşte viitorul Uniunii Europene decât americanii (40% faţă de 25%), lucru explicabil dacă ne gândim că România are o privire din interior asupra Uniunii şi suntem printre cele mai euro-optimiste popoare membre ale UE. Dezbaterea politică din SUA cu privire la relaţia cu Uniunea Europeană influenţează probabil percepţia americanilor asupra viitorului construcţiei europene.
- În mod cumva paradoxal, 61% din populaţia României şi acelaşi procent în cazul SUA apreciază situaţia financiară a propriei familii ca bună sau foarte bună (cu considerabil mai mulţi americanidecât români care merg pe varianta „foarte bună”). Desigur, fiecare public se raportează la dezvoltarea economică a propriei societăţi, subiectivismul în evaluarea propriei situaţii fiind evident.
- În ceea ce priveşte încrederea în instituţii se observă: lipsă de încredere comparabilă în partide, guvern şi Parlament/Congres. Există deci o criză a modelului democraţiei reprezentative în ambele ţări, ca de altfel în întreaga lume euroatlantică. Chiar şi în preşedite gradul de încreder este similar – şi nu foarte mare, deşi mai mare decât în cazul altor instituţii politice, sub rezerva faptului că preşedintele american este încă în prima jumătate a mandatului, în timp ce în cazul României intră în ultimul an de mandat.
- Încrederea în Aramată rămâne cea mai ridicată, atât în România, cât şi în SUA. De asemenea, încrederea în Justiţie şi în presă este mai mare în România decât în SUA.
- Americanii sunt însă mult mai interesaţi de politică decât românii (50% la 21%), ceea ce explică diferenţa de implicare în alegeri şi de absenteism dintre cele două modele, precum şi complexitatea implicării politice şi a civismului din SUA. Acest indicator subliniază diferenţa majoră de cultură politică, dincolo de cele derivate din diferenţele de sistem politic şi electoral. De asemenea, americanii par ceva mai ataşaţi decât românii de ideea de democraţie, deşi în cazul ambelor societăţi s-a înregistrat un grat ridicat de apreciere a importanţei de a trăi într-un regim democratic. Ambele culturi politice sunt ataşate de ideea unui preşedinte puternic.
- Cel puţin discursiv, raportarea la muncă şi responsabilitate nu este foarte diferită în cele două populaţii, poate doar nunaţa potrivit căreia dacă americanii pariază mai degrabă pe individ decât pe stat, românii cred că şi persoana şi statul sunt la fel de responsabile pentru bunăstarea individuală, ceea ce este cumva un răspuns foarte comod şi conform.
- Economic însă, românii sunt mai intervenţionişti decât americanii, ceea ce nu este neapărat o atitudine est-europeană, ci una europeană tipică.
- Pe de altă parte, americanii percep ca mai stringentă alocarea suplimentară de fonduri pentru NATO pentru combaterea ameninţării ruseşti decât românii.
- În chestiuni general umane – religiozitate, credinţa într-o lume dreaptă – sau mai degrabă nedreaptă – nu există diferenţe semnificative între cele două populaţii.
- Americanii sunt mult mai exigenţi cu propria ţară şi doar 36% cred că America are o imagine pozitivă în lume, în timp ce 60% dintre români cred că america are o imagine mai degrabă pozitivă.
- În ceea ce priveşte percepţia României în SUA, deşi cei mai mulţi americani ştiu că există o ţară cu acest nume, lipseşte un brand comun care să ajutea identificarea acesteia. Transilvania şi Dracula funcţionează în acest sens mai degrabă prin mecanismul recunoaşterii decât prin cel al reproducerii – ele sunt asociate cu România nu automat, ci dacă oamenii sunt întrebaţi despre ele în acest context.
- În ceea ce priveşte publicul din România, este probabil unul dintre puţinele din UE care este simultan şi într-o proporţie semnificativă şi proamerican şi proUE.
