NOIEMBRIE 2013 – Opţiunile politice ale românilor: Alegeri europarlamentare, alegeri parlamentare şi ipoteza rupturii USL

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP noiembrie 2013 OPTIUNI POLITICE

ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• Aşa cum am procedat şi în cazul măsurătorilor anterioare, INSCOP Research a pus o întrebare separată pentru măsurarea opţiunilor de vot la alegerile europarlamentare unde partidele principale care compun USL au anunţat că vor candida separat.
• Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, 38,8% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar alege PSD-UNPR (comparativ cu 39,1% care exprimaseră această opţiune în luna luna septembrie).
• PNL-PC ar fi votat de 20,1% dintre votanţi (20,6% luna trecută). În ceea ce priveşte opţiunea de vot înregistrată pentru alianţa dintre PNL şi PC, precizăm că operaţiunea de culegere a datelor s-a închetat pe 14 noiembrie, înainte de deteriorarea relaţiilor dintre cele două partide cu ocazia Consiliului Naţional al Partidului Conservator care a stabilit oficial că va candida pe liste propri la alegerile europene.
• Partidul Democrat Liberal ar fi votat de 15% dintre votanţi (14,8% în septembrie),
• Partidul Mişcarea Populară ar fi votat de 5,4% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot (5,1% luna anterioară),
• Partidul Poporului Dan Diaconescu ar întruni 5,3% dintre opţiuni (6,6% în septembrie).
• Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar obţine tot 5% (5,1% la măsurătoarea din septembrie).
• Forţa Civică este preferată de 3,9% dintre cei care exprimă o opţiune de vot, în timp ce PNŢCD ar obţine 2,1%. Faţă de lunile trecute, am optat pentru măsurarea separată a opţiunilor pentru cele două partide care compuneau Alianţa Dreptate şi Adevăr în condiţiile în care ambele formaţiuni au emis mesaje publice care sugerează concentrarea pe alte proiecte politice.
• PRM este preferat de 3% în timp ce 1,4% indică opţiunea „alt partid”.
• Un procent mare de respondenţi (18,7%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13,6% declară că nu merg la vot, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

 

ALEGERILE PARLAMENTARE

• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, Uniunea Social Liberală ar obţine 57,1% dintre opţiunile de vot (57,5% la măsurătoarea din luna în septembrie).
• USL este urmată de Partidul Democrat Liberal cu 15,6% din opţiunile de vot (15,5% în septembrie) şi Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 5,9% dintre opţiuni (comparativ cu 6,8% în luna anterioară)
• Clasamentul opţiunilor de vot pentru alegerile parlamentare este completat de Partidul Mişcarea Populară (5,2% în noiembrie, comparativ cu 5,3% în septembrie) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5%.
• Forţa Civică adună 4,1% dintre opţiunile de vot, în timp ce PNŢCD ar fi votat de 2,4%.
• PRM ar fi votat de 3,5% din respondenţii care au exprimat o opţiune (3,9% în septembrie).
• 1,2% au ales „alt partid”, opţiune inclusă în cadrul întrebării închise cu variante predefinite.
• Un procent mare de respondenţi (19,2%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13% declară că nu merg la vot şi 6,2% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

 

IPOTEZA RUPTURII USL

• În cadrul cercetării din noiembrie, INSCOP a repetat întrebarea din chestionarul aplicat în urmă cu 6 luni referitoare la ipoteza rupturii USL.
• Conform datelor din noiembrie, 29% dintre români cred că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, pondere în creştere faţă de cei 21% care exprimau acest punct de vedere în urmă cu şase luni.
• 18,3% declară cu USL se va rupe imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, comparativ cu cei 12,4% care exprimau acest punct de vedere în cadrul barometrului publicat în luna mai.
• 4,6% dintre respondenţi afirmă că USL se va rupe la alegerile parlamentare din 2016 (4,2% apreciau acest lucru în luna mai).
• Conform datelor culese în luna noiembrie, 22,8% dintre respondenţi cred că USL nu se va rupe. În urmă cu 6 luni, 26% credeau acest lucru.
• O modificare importantă se înregistrează în cazul persoanelor care nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Dacă în luna mai, 36,4% dintre români nu ştiau sau nu răspundeau la întrebarea legată de ipoteza ruperii USL, în noiembrie, ponderea celor care nu au o opţiune formată pe subiect s-a diminuat simţitor ajungând la 25,3%.

 

CONCLUZII

• În cele 6 luni scurse de la măsurătoarea precedentă pe subiectul ipotezei rupturii USL, relaţiile dintre cele două partide politice mari care compun Uniunea Social Liberală s-au deteriorat vizibil, până la situaţia exprimării unor divergenţe publice explicite. În aceste condiţii, o parte importantă a publicului care nu avea o opinie clar exprimată pare să fi ajuns la concluzia că USL se va rupe mai devreme sau mai târziu.
• Din cumularea opiniilor care indică ruperea USL rezultă un procent de 51,9%, semnificativ mai mult faţă de cei 37,6% care credeau că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale, după prezidenţiale sau la alegerile parlamentare din 2016. Practic, de la ceva mai mult de o treime public sceptic faţă de coeziunea USL am ajuns în situaţia în care puţin peste jumătate din populaţie crede că USL se va rupe.

 

 

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP noiembrie 2013 OPTIUNI POLITICE[:en]ALEGERILE EUROPARLAMENTARE

• Aşa cum am procedat şi în cazul măsurătorilor anterioare, INSCOP Research a pus o întrebare separată pentru măsurarea opţiunilor de vot la alegerile europarlamentare unde partidele principale care compun USL au anunţat că vor candida separat.
• Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri pentru Parlamentul European, 38,8% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot ar alege PSD-UNPR (comparativ cu 39,1% care exprimaseră această opţiune în luna luna septembrie).
• PNL-PC ar fi votat de 20,1% dintre votanţi (20,6% luna trecută). În ceea ce priveşte opţiunea de vot înregistrată pentru alianţa dintre PNL şi PC, precizăm că operaţiunea de culegere a datelor s-a închetat pe 14 noiembrie, înainte de deteriorarea relaţiilor dintre cele două partide cu ocazia Consiliului Naţional al Partidului Conservator care a stabilit oficial că va candida pe liste propri la alegerile europene.
• Partidul Democrat Liberal ar fi votat de 15% dintre votanţi (14,8% în septembrie),
• Partidul Mişcarea Populară ar fi votat de 5,4% dintre cei care au exprimat o opţiune de vot (5,1% luna anterioară),
• Partidul Poporului Dan Diaconescu ar întruni 5,3% dintre opţiuni (6,6% în septembrie).
• Uniunea Democrată a Maghiarilor din România ar obţine tot 5% (5,1% la măsurătoarea din septembrie).
• Forţa Civică este preferată de 3,9% dintre cei care exprimă o opţiune de vot, în timp ce PNŢCD ar obţine 2,1%. Faţă de lunile trecute, am optat pentru măsurarea separată a opţiunilor pentru cele două partide care compuneau Alianţa Dreptate şi Adevăr în condiţiile în care ambele formaţiuni au emis mesaje publice care sugerează concentrarea pe alte proiecte politice.
• PRM este preferat de 3% în timp ce 1,4% indică opţiunea „alt partid”.
• Un procent mare de respondenţi (18,7%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13,6% declară că nu merg la vot, iar 6% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

 

ALEGERILE PARLAMENTARE

• Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, Uniunea Social Liberală ar obţine 57,1% dintre opţiunile de vot (57,5% la măsurătoarea din luna în septembrie).
• USL este urmată de Partidul Democrat Liberal cu 15,6% din opţiunile de vot (15,5% în septembrie) şi Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 5,9% dintre opţiuni (comparativ cu 6,8% în luna anterioară)
• Clasamentul opţiunilor de vot pentru alegerile parlamentare este completat de Partidul Mişcarea Populară (5,2% în noiembrie, comparativ cu 5,3% în septembrie) şi Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5%.
• Forţa Civică adună 4,1% dintre opţiunile de vot, în timp ce PNŢCD ar fi votat de 2,4%.
• PRM ar fi votat de 3,5% din respondenţii care au exprimat o opţiune (3,9% în septembrie).
• 1,2% au ales „alt partid”, opţiune inclusă în cadrul întrebării închise cu variante predefinite.
• Un procent mare de respondenţi (19,2%) nu sunt hotărâţi cu cine să voteze, 13% declară că nu merg la vot şi 6,2% nu ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

 

IPOTEZA RUPTURII USL

• În cadrul cercetării din noiembrie, INSCOP a repetat întrebarea din chestionarul aplicat în urmă cu 6 luni referitoare la ipoteza rupturii USL.
• Conform datelor din noiembrie, 29% dintre români cred că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale din 2014, pondere în creştere faţă de cei 21% care exprimau acest punct de vedere în urmă cu şase luni.
• 18,3% declară cu USL se va rupe imediat după alegerile prezidenţiale din 2014, comparativ cu cei 12,4% care exprimau acest punct de vedere în cadrul barometrului publicat în luna mai.
• 4,6% dintre respondenţi afirmă că USL se va rupe la alegerile parlamentare din 2016 (4,2% apreciau acest lucru în luna mai).
• Conform datelor culese în luna noiembrie, 22,8% dintre respondenţi cred că USL nu se va rupe. În urmă cu 6 luni, 26% credeau acest lucru.
• O modificare importantă se înregistrează în cazul persoanelor care nu au ştiut sau nu au răspuns la această întrebare. Dacă în luna mai, 36,4% dintre români nu ştiau sau nu răspundeau la întrebarea legată de ipoteza ruperii USL, în noiembrie, ponderea celor care nu au o opţiune formată pe subiect s-a diminuat simţitor ajungând la 25,3%.

 

CONCLUZII

• În cele 6 luni scurse de la măsurătoarea precedentă pe subiectul ipotezei rupturii USL, relaţiile dintre cele două partide politice mari care compun Uniunea Social Liberală s-au deteriorat vizibil, până la situaţia exprimării unor divergenţe publice explicite. În aceste condiţii, o parte importantă a publicului care nu avea o opinie clar exprimată pare să fi ajuns la concluzia că USL se va rupe mai devreme sau mai târziu.
• Din cumularea opiniilor care indică ruperea USL rezultă un procent de 51,9%, semnificativ mai mult faţă de cei 37,6% care credeau că USL se va rupe înainte de alegerile prezidenţiale, după prezidenţiale sau la alegerile parlamentare din 2016. Practic, de la ceva mai mult de o treime public sceptic faţă de coeziunea USL am ajuns în situaţia în care puţin peste jumătate din populaţie crede că USL se va rupe.

 

 

• ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07  – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]