[:ro]
Descarcă PDF: INSCOP NOV.2013 ZIUA NATIONALA
1 Decembrie
- 83% dintre respondenţi se declară mândri de a fi români, în timp ce 12,8% nu văd un motiv de mândrie în a fi români.
- Pe categorii socio-demografice, segmentul de vârstă 35-49 de ani înregistrează un procent uşor mai scăzut decât celelalte de persoane care se declară mândre de a fi români.Faptul nu este neapărat neobişnuit – unii sociologi numesc acest segment de vârstă „generaţia sandwich” – categoria de vârstă prinsă între copii şi părinţi, cea pe care apasă cele mai multe obligaţii de familie, de întreţinere a unei gospodării şi de ajutorare a celorlalţi membri ai familiei. Aici sunt localizate cele mai multe aşteptări şi tot aici avem segmentul cel mai afectat de probleme economice şi sociale, şomaj, scăderi salariale etc. Deci este normal ca aici să se localizeze şi o serie de nemulţumiri care se pot reflecta simbolic şi în indicatorul despre care discutăm.
- Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt mândri de originea naţională peste medie. Mândria de a fi român este ceva mai slabă în Transilvania decât în celelalte zone, lucru explicabil prin diversitata etnică a regiunii şi posibilitatea ca unii respondenţi să fi dat un sens etnic răspunsurilor la această întrebare. De altfel, în această regiune avem un număr mai mare de non-răpunsuri la această întrebare decât în celelalte.
- Doar 26,3% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională. 71,5% nu au acest obicei, numărul de non-răspunsuri este mic (2,1%). Românii nu par a avea un cult al tricolorului foarte dezvoltat– faptul în sine nu trebuie interpretat ca o lipsă de interes faţă de simbolurile naţionale. Este posibil un obicei dezvoltat după 1989, ca reacţie la festivismul excesiv din perioada comunistă.
- O proporţie mai mare de respondenţi care arborează tricolorul de 1 Decembrie găsim în Transilvania, fapt explicabil în contextul deja descris mai sus. Într-o zonă în care există un procent semnificativ de populaţie de altă etnie, afişarea într-o mai mare măsură decât în alte zone a tricolorului ca marker identitar de ziua naţională este de aşteptat.
- 29,6% dintre români ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros. 55,3% nu sunt de acord, iar 15,2% nu au o opinie în acest sens. În ciuda dezavantajelor legate de iarnă, cei mai mulţi români care sunt interesaţi de problema zilei naţionale consideră probabil 1 Decembrie – ziua Marii Uniri din 1918- drept data cea mai potrivită din punct de vedere simbolic pentru a celebra ziua naţională.
TOPUL EVENIMENTELOR ISTORICE
- Topul evenimentelor cu consecințele cele mai importante pentru istoria românilor este dominat la distanţă de Marea Unire de la 1918, eveniment valorizat în clasament de 43,1% dintre români (mai mult decât dublul următorului eveniment indicat de români).
- Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07 – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
- Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător pentru regimul democratic. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.
Descarcă PDF: INSCOP NOV.2013 ZIUA NATIONALA
[:en]
1 Decembrie
- 83% dintre respondenţi se declară mândri de a fi români, în timp ce 12,8% nu văd un motiv de mândrie în a fi români.
- Pe categorii socio-demografice, segmentul de vârstă 35-49 de ani înregistrează un procent uşor mai scăzut decât celelalte de persoane care se declară mândre de a fi români.Faptul nu este neapărat neobişnuit – unii sociologi numesc acest segment de vârstă „generaţia sandwich” – categoria de vârstă prinsă între copii şi părinţi, cea pe care apasă cele mai multe obligaţii de familie, de întreţinere a unei gospodării şi de ajutorare a celorlalţi membri ai familiei. Aici sunt localizate cele mai multe aşteptări şi tot aici avem segmentul cel mai afectat de probleme economice şi sociale, şomaj, scăderi salariale etc. Deci este normal ca aici să se localizeze şi o serie de nemulţumiri care se pot reflecta simbolic şi în indicatorul despre care discutăm.
- Locuitorii din Muntenia-Oltenia-Dobrogea sunt mândri de originea naţională peste medie. Mândria de a fi român este ceva mai slabă în Transilvania decât în celelalte zone, lucru explicabil prin diversitata etnică a regiunii şi posibilitatea ca unii respondenţi să fi dat un sens etnic răspunsurilor la această întrebare. De altfel, în această regiune avem un număr mai mare de non-răpunsuri la această întrebare decât în celelalte.
- Doar 26,3% dintre români obişnuiesc să arboreze tricolorul acasă de ziua naţională. 71,5% nu au acest obicei, numărul de non-răspunsuri este mic (2,1%). Românii nu par a avea un cult al tricolorului foarte dezvoltat– faptul în sine nu trebuie interpretat ca o lipsă de interes faţă de simbolurile naţionale. Este posibil un obicei dezvoltat după 1989, ca reacţie la festivismul excesiv din perioada comunistă.
- O proporţie mai mare de respondenţi care arborează tricolorul de 1 Decembrie găsim în Transilvania, fapt explicabil în contextul deja descris mai sus. Într-o zonă în care există un procent semnificativ de populaţie de altă etnie, afişarea într-o mai mare măsură decât în alte zone a tricolorului ca marker identitar de ziua naţională este de aşteptat.
- 29,6% dintre români ar fi de acord cu mutarea zilei naţionale într-un anotimp mai călduros. 55,3% nu sunt de acord, iar 15,2% nu au o opinie în acest sens. În ciuda dezavantajelor legate de iarnă, cei mai mulţi români care sunt interesaţi de problema zilei naţionale consideră probabil 1 Decembrie – ziua Marii Uniri din 1918- drept data cea mai potrivită din punct de vedere simbolic pentru a celebra ziua naţională.
TOPUL EVENIMENTELOR ISTORICE
- Topul evenimentelor cu consecințele cele mai importante pentru istoria românilor este dominat la distanţă de Marea Unire de la 1918, eveniment valorizat în clasament de 43,1% dintre români (mai mult decât dublul următorului eveniment indicat de români).
- Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 07 – 14 noiembrie 2013. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 37 de județe și Municipiul București, într-un total de 80 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
- Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător pentru regimul democratic. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.
[:]
