[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Feb.2015. Femeia in politica
FEMEILE ÎN POLITICĂ
- Românii au opinii împărțite cu privire la ipoteza ca partidele să fie obligate prin lege să crească numărul de femei promovate în posturi alese. Astfel, 44,5% dintre români sunt de acord cu o asemenea idee, în timp ce 37% se opun, iar un număr destul de ridicat de respondenți (18,5%) aleg să nu se pronunțe.
- Nivelul ridicat de non-răspunsuri poate fi explicat pe de o parte ca un efect al conformismului social existent în jurul subiectului, iar pe de altă parte o rezultantă a faptului că tema promovării femeilor în politică printr-o modificare legislativă a fost dezbătută doar marginal.
- Întrebați care ar fi influența unei implicări mai mari a femeilor în viața politică, 40,3% dintre respondenți consideră că lucrurile ar rămâne la fel. Acest rezultat demonstrează că un procent important dintre români nu consideră genul ca fiind o variabilă definitorie pentru prestația oamenilor politici.
- 25% dintre respondenți consideră însă că lucrurile ar merge mai bine în România dacă implicarea femeilor în politică ar fi mai ridicată, în timp ce 17,2% sunt de părerea contrarie. Faptul că sunt sensibil mai mulți cei care valorizează pozitiv efectul pe care l-ar avea creșterea implicării femeilor în politică este de remarcat. Procentul de non-răspunsuri (17,5%) este și în acest caz influențat de conformismul social.
- Răspunsurile la întrebarea ”ce părere aveți despre posibilitatea ca o femeie să devină primul-ministru al României” se suprapun parțial cu cele de la întrebarea anterioară. Astfel, 47,4% dintre respondenți consideră că o femeie prim-ministru nu ar schimba cu nimic lucrurile, 24,3% sunt de părere că situația actuală s-ar îmbunătăți, poate și ca o reflexie a percepției că femeile sunt mai responsabile și mai pricepute în sfera ”bunei gospodăriri”, iar 12,5% afirmă contrariul. Numărul non-răspunsurilor este ceva mai mic în acest caz (15,8%).
- Răspunsurile la această întrebare sunt până la un punct comparabile cu cele obținute în luna septembrie 2014, când Inscop a testat modul în care românii se raportau la ipoteza alegerii unei femei în funcția de președinte al României. La acel moment 39,9% dintre respondenți considerau că o femeie președinte nu ar schimba cu nimic mersul lucrurilor, 23,1% erau de părere că ar produce o modificare în bine, 15,4% credeau că ar aduce o schimbare în rău, iar 21,6% evitau să răspundă. Orice comparație trebuie însă să țină cont de contextul electoral în care ne găseam la acel moment, precum și de faptul că, deși în mentalul colectiv cele două funcții sunt percepute parțial ca suprapunându-se din punctul de vedere al atribuțiilor, totuși există așteptări diferite de la un președinte, respectiv de la un premier.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
- Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP Feb.2015. Femeia in politica[:en]FEMEILE ÎN POLITICĂ
- Românii au opinii împărțite cu privire la ipoteza ca partidele să fie obligate prin lege să crească numărul de femei promovate în posturi alese. Astfel, 44,5% dintre români sunt de acord cu o asemenea idee, în timp ce 37% se opun, iar un număr destul de ridicat de respondenți (18,5%) aleg să nu se pronunțe.
- Nivelul ridicat de non-răspunsuri poate fi explicat pe de o parte ca un efect al conformismului social existent în jurul subiectului, iar pe de altă parte o rezultantă a faptului că tema promovării femeilor în politică printr-o modificare legislativă a fost dezbătută doar marginal.
- Întrebați care ar fi influența unei implicări mai mari a femeilor în viața politică, 40,3% dintre respondenți consideră că lucrurile ar rămâne la fel. Acest rezultat demonstrează că un procent important dintre români nu consideră genul ca fiind o variabilă definitorie pentru prestația oamenilor politici.
- 25% dintre respondenți consideră însă că lucrurile ar merge mai bine în România dacă implicarea femeilor în politică ar fi mai ridicată, în timp ce 17,2% sunt de părerea contrarie. Faptul că sunt sensibil mai mulți cei care valorizează pozitiv efectul pe care l-ar avea creșterea implicării femeilor în politică este de remarcat. Procentul de non-răspunsuri (17,5%) este și în acest caz influențat de conformismul social.
- Răspunsurile la întrebarea ”ce părere aveți despre posibilitatea ca o femeie să devină primul-ministru al României” se suprapun parțial cu cele de la întrebarea anterioară. Astfel, 47,4% dintre respondenți consideră că o femeie prim-ministru nu ar schimba cu nimic lucrurile, 24,3% sunt de părere că situația actuală s-ar îmbunătăți, poate și ca o reflexie a percepției că femeile sunt mai responsabile și mai pricepute în sfera ”bunei gospodăriri”, iar 12,5% afirmă contrariul. Numărul non-răspunsurilor este ceva mai mic în acest caz (15,8%).
- Răspunsurile la această întrebare sunt până la un punct comparabile cu cele obținute în luna septembrie 2014, când Inscop a testat modul în care românii se raportau la ipoteza alegerii unei femei în funcția de președinte al României. La acel moment 39,9% dintre respondenți considerau că o femeie președinte nu ar schimba cu nimic mersul lucrurilor, 23,1% erau de părere că ar produce o modificare în bine, 15,4% credeau că ar aduce o schimbare în rău, iar 21,6% evitau să răspundă. Orice comparație trebuie însă să țină cont de contextul electoral în care ne găseam la acel moment, precum și de faptul că, deși în mentalul colectiv cele două funcții sunt percepute parțial ca suprapunându-se din punctul de vedere al atribuțiilor, totuși există așteptări diferite de la un președinte, respectiv de la un premier.
METODOLOGIE
- ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
- Sondajul a fost realizat în perioada 5-10 februarie 2015
- Volumul eșantionului a fost de 1065 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 79 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
