MARTIE 2014 – SITUATIA DIN UCRAINA

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Martie.2014. UCRAINA

UCRAINA

  • Ca precizare metodologică, de la stabilirea indicatorilor pentru prezentul pachet de întrebări și de la aplicarea chestionarelor, situația pe teren din Ucraina a trecut prin modificări succesive, protestele încheindu-se cu debarcarea regimului Ianukovici, tensiunile localizându-se acum în Crimeea, fapt care a aplificat fațeta militară și internațională a crizei.
  • Răspunsurile la întrebările din acest pachet au fost culese între 27 februarie și 4 martie, iar analiza lor trebuie să fie făcută și în acest context. Ce rămâne însă constant este variabila conflict/tensiune în țara vecină, deci ipoteza percepției de către populație a unui anumit grad de risc în raport cu situația respectivă, care a ghidat din start introducerea unui asemenea pachet de indicatori, “stă în picioare”.
  • 6,9% din populația României se consideră foarte bine informată cu privire la “situația din Ucraina” și 27,4% bine informată. Puțin informați se declară 37,7% dintre concetățenii noștri, în timp ce foarte puțin informați sunt 15,3%. Există și un procent de 8% care se consideră “deloc informați” în chestiune.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: “Numărul de alegeri nu știu/nu răspund se localizează la 4,8%, deci un procent destul de mic, ceea ce atestă o notorietate mare a subiectului dar, coroborat cu datele de mai sus, o cunoaștere efectivă slabă a lui. Efect, probabil, al unei anumite lipse de interes pentru probleme geopolitice și internationale și pentru spațiul răsăritean în genere. Dezavantajul este că se constata o cultură geopolitică relativ redusă a romanilor. Pe de altă parte, avantajul constă în faptul că încă este departe posibilitatea vreunei panici publice cu privire la situația de la granița de est a țării noastre”.
  • În ceea ce privește protestele care au dus la prăbusirea regimului Ianucovici, 27,7% dintre respondenți spun că au fost provocate de refuzul acestuia de a semna acordul de asociere a țării sale la UE, 25,9% cred că de implicarea Rusiei în relația Ucraina-UE, 15,3% de problemele interne ale Ucrainei, doar 5,2% de implicarea UE si 1,7% de implicarea SUA.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Practic, în pragul transformării crizei politice interne într-una ruso-ucraineană, peste 50% dintre români asociau încercarea Ucrainei de a se îndrepta spre Uniunea Europeană cu probleme pe linia relației cu Rusia, oferta occidentală de a coopta Ucraina în asociere fiind percepută mai degrabă ca legitimă.”
  • Românii nu sunt însă în mare măsură adepții soluțiilor radicale. Desi 35,5% consideră că în cazul protestelor de la Kiev contestatarii regimului aveau dreptate și doar 12,2% cred că dreptatea era de partea președintelui Ianukovici, 27,4% dintre respondenți consideră că vina aparține ambelor tabere.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”În acest context, procentul celor care au dat dreptate protestatarilor poate fi interpretat nu pur și simplu ca o susținere a manierei de protest a acestora, cât a direcției proeuropene a protestului. Numărul de nonraspunsuri este  foarte mare (24,8%), efect probabil și al lipsei de informatii mai in detaliu privind situația expusă în întrebare.”
  • Întrebați despre cum cred că influențează protestele de la Kiev viitorul ipotetic parcurs european al Ucrainei, 31,5% dintre români considerau că ajută, pentru că demonstrează o direcție proeuropeană a populației, 22,4% consideră că nici nu va ajuta, nici nu va împiedica relația cu UE, în timp ce 20,9% considerau că mai degrabă dăunează pentru ca lasă impresia de instabilitate a Ucrainei, lucru nu foarte ofertant pentru europeni. Este de presupus că opțiunea pentru această variantă se va accentua o dată cu evoluția situației de la protestele din Kiev la tensiunile internationale din jurul chestiunii din Crimeea. Numărul de optiuni nu știu/nu răspund este și aici semnificativ – 25,2%.
  • 59,2% dintre respondenți cred ca Ucraina “este o țară europeană și ar trebui să se integreze în Uniunea Europeana”.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Se pare ca românii sunt mai sensibili la propriile obstacole imagologice pe care le-au avut de depășit pentru integrarea României ca fostă țară comunistă în UE, decât la stereotipul care privește lumea ex-sovietică drept o zonă neintegrabilă a Europei. Aceasta explică simpatia pentru cauza europeana a unei mari părți a populației din țara vecină. Doar 12,4% consideră că “Ucraina nu este o țară europeană și ar trebui să rămână în afara UE”. Numărul de nonrăspunsuri este iarăși foarte mare, aproape de 30%, explicabil în contextul interesului general scăzut al românilor de după 90 față de spațiul ex-sovietic.”
  • În ceea ce privește măsura în care securitatea României ar putea fi afectată de o prelungire a conflictelor din Ucraina, 29,2% dintre români aleg opțiunea ”mult și foarte mult”, 18,5% aleg ”nici mult nici puțin”, 37,9% ”puțin și foarte puțin”, 14,5% nu știu/nu răspund. Răspunsul vine, desigur, și în contextul declarațiilor liniștitoare în acest sens ale președintelui, de după consultarea cu CSAT, și ale altor oficiali români de la debutul episodului din Crimeea al crizei, moment surprins de perioada de culegere a datelor de către Inscop.

 

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP Martie.2014. UCRAINA[:en]UCRAINA

  • Ca precizare metodologică, de la stabilirea indicatorilor pentru prezentul pachet de întrebări și de la aplicarea chestionarelor, situația pe teren din Ucraina a trecut prin modificări succesive, protestele încheindu-se cu debarcarea regimului Ianukovici, tensiunile localizându-se acum în Crimeea, fapt care a aplificat fațeta militară și internațională a crizei.
  • Răspunsurile la întrebările din acest pachet au fost culese între 27 februarie și 4 martie, iar analiza lor trebuie să fie făcută și în acest context. Ce rămâne însă constant este variabila conflict/tensiune în țara vecină, deci ipoteza percepției de către populație a unui anumit grad de risc în raport cu situația respectivă, care a ghidat din start introducerea unui asemenea pachet de indicatori, “stă în picioare”.
  • 6,9% din populația României se consideră foarte bine informată cu privire la “situația din Ucraina” și 27,4% bine informată. Puțin informați se declară 37,7% dintre concetățenii noștri, în timp ce foarte puțin informați sunt 15,3%. Există și un procent de 8% care se consideră “deloc informați” în chestiune.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: “Numărul de alegeri nu știu/nu răspund se localizează la 4,8%, deci un procent destul de mic, ceea ce atestă o notorietate mare a subiectului dar, coroborat cu datele de mai sus, o cunoaștere efectivă slabă a lui. Efect, probabil, al unei anumite lipse de interes pentru probleme geopolitice și internationale și pentru spațiul răsăritean în genere. Dezavantajul este că se constata o cultură geopolitică relativ redusă a romanilor. Pe de altă parte, avantajul constă în faptul că încă este departe posibilitatea vreunei panici publice cu privire la situația de la granița de est a țării noastre”.
  • În ceea ce privește protestele care au dus la prăbusirea regimului Ianucovici, 27,7% dintre respondenți spun că au fost provocate de refuzul acestuia de a semna acordul de asociere a țării sale la UE, 25,9% cred că de implicarea Rusiei în relația Ucraina-UE, 15,3% de problemele interne ale Ucrainei, doar 5,2% de implicarea UE si 1,7% de implicarea SUA.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Practic, în pragul transformării crizei politice interne într-una ruso-ucraineană, peste 50% dintre români asociau încercarea Ucrainei de a se îndrepta spre Uniunea Europeană cu probleme pe linia relației cu Rusia, oferta occidentală de a coopta Ucraina în asociere fiind percepută mai degrabă ca legitimă.”
  • Românii nu sunt însă în mare măsură adepții soluțiilor radicale. Desi 35,5% consideră că în cazul protestelor de la Kiev contestatarii regimului aveau dreptate și doar 12,2% cred că dreptatea era de partea președintelui Ianukovici, 27,4% dintre respondenți consideră că vina aparține ambelor tabere.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”În acest context, procentul celor care au dat dreptate protestatarilor poate fi interpretat nu pur și simplu ca o susținere a manierei de protest a acestora, cât a direcției proeuropene a protestului. Numărul de nonraspunsuri este  foarte mare (24,8%), efect probabil și al lipsei de informatii mai in detaliu privind situația expusă în întrebare.”
  • Întrebați despre cum cred că influențează protestele de la Kiev viitorul ipotetic parcurs european al Ucrainei, 31,5% dintre români considerau că ajută, pentru că demonstrează o direcție proeuropeană a populației, 22,4% consideră că nici nu va ajuta, nici nu va împiedica relația cu UE, în timp ce 20,9% considerau că mai degrabă dăunează pentru ca lasă impresia de instabilitate a Ucrainei, lucru nu foarte ofertant pentru europeni. Este de presupus că opțiunea pentru această variantă se va accentua o dată cu evoluția situației de la protestele din Kiev la tensiunile internationale din jurul chestiunii din Crimeea. Numărul de optiuni nu știu/nu răspund este și aici semnificativ – 25,2%.
  • 59,2% dintre respondenți cred ca Ucraina “este o țară europeană și ar trebui să se integreze în Uniunea Europeana”.
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Se pare ca românii sunt mai sensibili la propriile obstacole imagologice pe care le-au avut de depășit pentru integrarea României ca fostă țară comunistă în UE, decât la stereotipul care privește lumea ex-sovietică drept o zonă neintegrabilă a Europei. Aceasta explică simpatia pentru cauza europeana a unei mari părți a populației din țara vecină. Doar 12,4% consideră că “Ucraina nu este o țară europeană și ar trebui să rămână în afara UE”. Numărul de nonrăspunsuri este iarăși foarte mare, aproape de 30%, explicabil în contextul interesului general scăzut al românilor de după 90 față de spațiul ex-sovietic.”
  • În ceea ce privește măsura în care securitatea României ar putea fi afectată de o prelungire a conflictelor din Ucraina, 29,2% dintre români aleg opțiunea ”mult și foarte mult”, 18,5% aleg ”nici mult nici puțin”, 37,9% ”puțin și foarte puțin”, 14,5% nu știu/nu răspund. Răspunsul vine, desigur, și în contextul declarațiilor liniștitoare în acest sens ale președintelui, de după consultarea cu CSAT, și ale altor oficiali români de la debutul episodului din Crimeea al crizei, moment surprins de perioada de culegere a datelor de către Inscop.

 

 

  • Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
  • Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]

MARTIE 2014 – SITUATIA DIN UCRAINA
Scroll to top