MARTIE 2014: RUPTURA USL

[:ro]

Descarcă PDF:INSCOP mar.2014 RUPTURA USL

RUPTURA USL

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Ruptura USL a fost cel mai important eveniment al începutului de an. Criza politică provocată de ruptura Uniunii Social Liberale a afectat încrederea populației în factorii politici, o mare parte dintre aceștia – și oameni politici, și partide și instituții – pierzând puncte importante ca urmare a prelungirii conflictului și instalării unui sentiment de instabilitate și deresponsabilizare față de actul de guvernare. De modul în care au gestionat și vor gestiona acest moment va depinde în bună măsură atât rezultatul alegerilor europarlamentare, cât și poziționarea principalilor competitori în perspectiva alegerilor prezidențiale.”
• Majoritatea populației (57,6%) crede că principala cauză care a dus la ruptura USL este lupta partidelor politice pentru mai multă putere (pentru funcții). Doar 24% cred că Uniunea Social Liberală s-a rupt ca urmare a conflictului în jurul  soluțiilor pentru guvernare ale partidelor componente. 18,4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Faptul că românii au perceput disputele din USL drept rezultatul unei lupte pentru funcții explică în bună măsură reacția severă a populației față de factorii politici, măsurată într-o scădere a încrederii în vectorii politici.”

• O parte însemnată a românilor (47%) crede cu USL a făcut și lucruri bune și lucruri rele pentru guvernarea țării. 21,1% cred că USL a făcut mai degrabă lucruri rele, în timp ce 17,3% consideră că USL a făcut mai degrabă lucruri bune pentru guvernarea țării. 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Faptul că opiniile populației față de activitatea USL sunt relativ echilibrate, cu o pondere ușor mai mare a celor care cred că USL a făcut lucruri rele pentru guvernarea țării explică proporția foarte mare (64,9%) a celor care sunt de acord cu ideea că ”Decât să se certe tot timpul, este mai bine că USL s-a rupt”. 16,2% își arată dezacordul cu această idee, în timp ce 18,8% nu știu sau nu răspund.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Marea majoritate a populației pare să nu mai tolereze situațiile de criză politică, chiar și atunci când este vorba despre păstrarea unui brand politic de mare succes așa cum a fost USL. Doar 16,2% ar fi preferat păstrarea USL fie și în condiții de conflict politic, mult mai puțin decât ponderea electoratului USL raportată la totalul populației”.

• Ipoteza organizării de alegeri anticipate după ruperea USL nu se bucură de sprijinul românilor, 43,2% pronunțându-se împotriva acestei idei. 27,8% sunt de acord cu organizarea alegerilor anticipate în timp ce 29% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• 39% dintre respondenți cred că ”USL trebuia să rămână împreună chiar dacă PSD și PNL vor prezenta candidați diferiți la alegerile prezidențiale”, în timp ce 35,4% se declară împotriva acestei idei. 25,6% nu știu sa nu răspund la această întrebare.
• În ceea ce privește modul în care a fost perceput comportamentul partidelor politice principale care formau USL, opiniile populației se distribuie în funcție de volumul bazinelor electorale extinse ale PSD și PNL.
• Românii cred într-o proporție ceva mai mare că ieșirea PNL de la guvernare a fost mai degrabă o decizie voluntară, impusă din rațiuni politice și mai puțin o decizie forțată de PSD. 41,6% cred că PNL a dorit să iasă de la guvernare pentru a intra în opoziție. 28,8% nu sunt de acord cu această idee în timp ce 29,6% nu știu sau nu răspund. Pe de altă parte, 40,6% nu cred că PNL a fost dat afară de la guvernare de PSD. Doar 27,5% sunt de acord cu această idee, în timp ce 31,9% nu știu sau nu răspund.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Ruptura USL este un eveniment care aduce pierderi actorilor politici principali, miza principală fiind gestiunea corectă a acestor pierderi și capitalizarea greșelilor de parcurs”. 33,2% dintre români cred că de pe urma rupturii USL au de pierdut ambele partide. 27,1% afirmă că PNL este partidul care are cel mai mult de pierdut, un răspuns ușor de așteptat în condițiile în care liberalii au pierdut practic guvernarea, în timp ce doar 14,3% cred că de pe urma rupturii PSD este partidul care are de pierdut. 10,8% cred că niciunul dintre cele două partide nu are de pierdut, în timp ce 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

• În ceea ce privește vinovăția pentru ruptura USL, aceasta este atribuită în egală măsură lui Crin Antonescu și Victor Ponta de către 33,4% dintre respondenți. 23,4% dintre români cred că de ruptura USL se face vinovat doar Crin Antonescu, în timp ce 17,1% cred că vinovatul pentru ruperea Uniunii Social Liberale este Victor Ponta. 7,7% identifică vinovatul în persoana lui Traian Băsescu, iar 1,3% cred că vinovat este altcineva. 17,1% nu știu sau nu răspund.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Culpa pentru ruptura USL este relativ egal distribuită cu un ușor plus de vinovăție atribuită liderului PNL Crin Antonescu, probabil și în contextul în care decizia finală de ieșire a PNL de la guvernare a aparținut liberalilor, ostilitățile fiind conduse de președintele Partidului Național Liberal.”

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF:INSCOP mar.2014 RUPTURA USL

 

 

 [:en]

RUPTURA USL

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Ruptura USL a fost cel mai important eveniment al începutului de an. Criza politică provocată de ruptura Uniunii Social Liberale a afectat încrederea populației în factorii politici, o mare parte dintre aceștia – și oameni politici, și partide și instituții – pierzând puncte importante ca urmare a prelungirii conflictului și instalării unui sentiment de instabilitate și deresponsabilizare față de actul de guvernare. De modul în care au gestionat și vor gestiona acest moment va depinde în bună măsură atât rezultatul alegerilor europarlamentare, cât și poziționarea principalilor competitori în perspectiva alegerilor prezidențiale.”
• Majoritatea populației (57,6%) crede că principala cauză care a dus la ruptura USL este lupta partidelor politice pentru mai multă putere (pentru funcții). Doar 24% cred că Uniunea Social Liberală s-a rupt ca urmare a conflictului în jurul  soluțiilor pentru guvernare ale partidelor componente. 18,4% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Faptul că românii au perceput disputele din USL drept rezultatul unei lupte pentru funcții explică în bună măsură reacția severă a populației față de factorii politici, măsurată într-o scădere a încrederii în vectorii politici.”

• O parte însemnată a românilor (47%) crede cu USL a făcut și lucruri bune și lucruri rele pentru guvernarea țării. 21,1% cred că USL a făcut mai degrabă lucruri rele, în timp ce 17,3% consideră că USL a făcut mai degrabă lucruri bune pentru guvernarea țării. 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• Faptul că opiniile populației față de activitatea USL sunt relativ echilibrate, cu o pondere ușor mai mare a celor care cred că USL a făcut lucruri rele pentru guvernarea țării explică proporția foarte mare (64,9%) a celor care sunt de acord cu ideea că ”Decât să se certe tot timpul, este mai bine că USL s-a rupt”. 16,2% își arată dezacordul cu această idee, în timp ce 18,8% nu știu sau nu răspund.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Marea majoritate a populației pare să nu mai tolereze situațiile de criză politică, chiar și atunci când este vorba despre păstrarea unui brand politic de mare succes așa cum a fost USL. Doar 16,2% ar fi preferat păstrarea USL fie și în condiții de conflict politic, mult mai puțin decât ponderea electoratului USL raportată la totalul populației”.

• Ipoteza organizării de alegeri anticipate după ruperea USL nu se bucură de sprijinul românilor, 43,2% pronunțându-se împotriva acestei idei. 27,8% sunt de acord cu organizarea alegerilor anticipate în timp ce 29% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
• 39% dintre respondenți cred că ”USL trebuia să rămână împreună chiar dacă PSD și PNL vor prezenta candidați diferiți la alegerile prezidențiale”, în timp ce 35,4% se declară împotriva acestei idei. 25,6% nu știu sa nu răspund la această întrebare.
• În ceea ce privește modul în care a fost perceput comportamentul partidelor politice principale care formau USL, opiniile populației se distribuie în funcție de volumul bazinelor electorale extinse ale PSD și PNL.
• Românii cred într-o proporție ceva mai mare că ieșirea PNL de la guvernare a fost mai degrabă o decizie voluntară, impusă din rațiuni politice și mai puțin o decizie forțată de PSD. 41,6% cred că PNL a dorit să iasă de la guvernare pentru a intra în opoziție. 28,8% nu sunt de acord cu această idee în timp ce 29,6% nu știu sau nu răspund. Pe de altă parte, 40,6% nu cred că PNL a fost dat afară de la guvernare de PSD. Doar 27,5% sunt de acord cu această idee, în timp ce 31,9% nu știu sau nu răspund.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Ruptura USL este un eveniment care aduce pierderi actorilor politici principali, miza principală fiind gestiunea corectă a acestor pierderi și capitalizarea greșelilor de parcurs”. 33,2% dintre români cred că de pe urma rupturii USL au de pierdut ambele partide. 27,1% afirmă că PNL este partidul care are cel mai mult de pierdut, un răspuns ușor de așteptat în condițiile în care liberalii au pierdut practic guvernarea, în timp ce doar 14,3% cred că de pe urma rupturii PSD este partidul care are de pierdut. 10,8% cred că niciunul dintre cele două partide nu are de pierdut, în timp ce 14,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

• În ceea ce privește vinovăția pentru ruptura USL, aceasta este atribuită în egală măsură lui Crin Antonescu și Victor Ponta de către 33,4% dintre respondenți. 23,4% dintre români cred că de ruptura USL se face vinovat doar Crin Antonescu, în timp ce 17,1% cred că vinovatul pentru ruperea Uniunii Social Liberale este Victor Ponta. 7,7% identifică vinovatul în persoana lui Traian Băsescu, iar 1,3% cred că vinovat este altcineva. 17,1% nu știu sau nu răspund.

• Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Culpa pentru ruptura USL este relativ egal distribuită cu un ușor plus de vinovăție atribuită liderului PNL Crin Antonescu, probabil și în contextul în care decizia finală de ieșire a PNL de la guvernare a aparținut liberalilor, ostilitățile fiind conduse de președintele Partidului Național Liberal.”

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

 

 

 

 [:]