MARTIE 2014 – PERSONALITĂȚI ȘI POZIȚII ADMINISTRATIVE

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP martie.2014. Pozitii in administratie

PERSONALITĂȚI ȘI POZIȚII ADMINISTRATIVE

• La întrebarea privind în ce măsură personalităţile politice din listă ar fi potrivite pentru conducerea sau coordonarea “unor instituţii guvernamentale (ministere, direcţii etc.) din domeniul administraţiei publice”, Klaus Iohannis a fost indicat drept “potrivit” de 58% dintre români. 29% îl văd “nepotrivit”, 6,8% “nu îl cunosc”, 6,3% aleg nu ştiu/nu răspund. Liviu Dragnea a fost apreciat ca “potrivit” pentru domeniu de 30,5% dintre respondenţi, 55,4% “nepotrivit”. Vasile Blaga este considerat “potrivit” de 24%, “nepotrivit” de 64,4%, iar Elena Udrea este avizată pozitiv de 18,3% dintre români şi negativ de 73,2% în contextul propus de întrebare.
• O altă întrebare a vizat un indicator identic, dar referitor la domeniul economiei sau finantelor publice. Românii consideră, în proporţie de 42,4%, că Theodor Stolojan ar fi “potrivit” pentru o funcţie ministerială cu acest profil (49,3% “nepotrivit”). Mihai Tănăsescu ar fi potrivit în acelaşi context în opinia a 27,3% dintre respondenţi (46,6% îl consideră nepotrivit dar 18,4% declară că nu au auzit de el). Scorul pentru Florin Georgescu este 24,7% pozitiv, 46,8% negativ (necunoscut pentru 20,8% dintre respondenţi), iar pentru Daniel Dăianu 21,1% “potrivit”, 49,9% “nepotrivit”, necunoscut pentru un surprinzător 20,7% din populaţie, în condiţiile în care Daniel Dăianu a avut constant o expunere publică mai mare decât cele două nume menţionate anterior în grila întrebării.
• Pentru domeniul sănătăţii, Raed Arafat este vazut drept “potrivit” pentru o funcţie ministerială de 84,1% dintre români, Irinel Popescu de 25,6% (dar necunoscut pentru 20,5%), Eugen Nicolăescu este declarat “potrivit” de 19,8% dintre respondenți,  “nepotrivit” pentru o funcţie de acest tip în sănătate de 65,5% dintre respondenţi (cu doar 8,7% care declară că nu îl cunosc), iar Tudor Ciuhodaru este considerat potrivit de 12,7%, nepotrivit de 59%, dar necunoscut de 22%.
• Pentru domeniul educaţiei, Ecaterina Andronescu întruneşte cele mai multe opţiuni favorabile (49,7%), urmată de Andrei Marga (24,8%), Remus Pricopie (17%) şi Daniel Funeriu (16,1%). În cazul ultimilor doi avem şi rate mici de notorietate: Remus Pricopie este necunoscut pentru 20,3% dintre respondenţi, iar Daniel Funeriu pentru 14%.
• Pentru domeniul securităţii naţionale, apărării şi ordinii publice avem următoarele scoruri: vicepremierul Gabriel Oprea se situează pe prima poziție, fiind văzut drept ”potrivit” de 33,2%. Actualul  ministru-titular de la Apărare, Mircea Duşa, este considerat ”potrivit” de 25,3%, Corneliu Dobriţoiu de 17,4%,  iar Traian Igaş  de 16,8%.
• În domeniul politicii externe şi afacerilor europene, cel mai potrivit titular de funcţie în domeniu este văzut a fi Mircea Geoană (44,3%), urmat de  Titus Corlăţean (42,4%), Cristian Diaconescu (22,2%), Theodor Baconschi (17,7%). Ultimii doi au şi o notorietate mai redusă decât primii.
• Câteva concluzii: Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: ”Per total, avem două personalităţi care sunt considerate potrivite pentru domeniul lor de activitate de mai mult de 50% dintre români: Raed Arafat la sănătate şi, cumva neaşteptat, având în vedere o notorietate încă nu atât de mare ca a altor politicieni, Klaus Iohannis pentru administraţie publică. Desigur, îi putem calcula aici şi pe cei care întrunesc între 40 şi 50% din aprecierile pozitive ale publicului pentru domeniile în care s-au consacrat.”
• Tehnocraţii din economie şi finanţe, dar şi reprezentanţii domeniului securitate naţională şi ordine publică au notorietăţi ceva mai reduse. În general, când vorbim despre persoane cu notorietăţi mai reduse, este foarte posibil ca şi unele dintre evaluările nefavorabile să fie legate mai degrabă de insuficienta prezenţă publică decât de evaluarea efectiv negativă a activităţii respectivului. Scorurile obţinute de Mihai Tănăsescu, Daniel Dăianu, Florin Georgescu, Irinel Popescu, Remus Pricopie, Tudor Ciuhodaru, Gabriel Opresa sau celelalte personalități publice nominalizate la sectorul securitate naţională şi ordine publică, dar şi ultimii doi clasați pe domeniul externe şi afaceri europene (Diaconescu şi Baconschi), pot fi citite şi în acest fel.
• Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: “Desigur, nominalizarea unui ministru, secretar de stat sau director în minister nu are o legătură directă cu preferinţele publicului, dar o notorietate pozitivă ajută întotdeauna în “digerarea” guvernului de către populaţie, mai ales în sensul sporirii gradului de încredere în formula guvernamentală, încredere atât de necesară în perioade mai dificile”.

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP martie.2014. Pozitii in administratie[:en]PERSONALITĂȚI ȘI POZIȚII ADMINISTRATIVE

• La întrebarea privind în ce măsură personalităţile politice din listă ar fi potrivite pentru conducerea sau coordonarea “unor instituţii guvernamentale (ministere, direcţii etc.) din domeniul administraţiei publice”, Klaus Iohannis a fost indicat drept “potrivit” de 58% dintre români. 29% îl văd “nepotrivit”, 6,8% “nu îl cunosc”, 6,3% aleg nu ştiu/nu răspund. Liviu Dragnea a fost apreciat ca “potrivit” pentru domeniu de 30,5% dintre respondenţi, 55,4% “nepotrivit”. Vasile Blaga este considerat “potrivit” de 24%, “nepotrivit” de 64,4%, iar Elena Udrea este avizată pozitiv de 18,3% dintre români şi negativ de 73,2% în contextul propus de întrebare.
• O altă întrebare a vizat un indicator identic, dar referitor la domeniul economiei sau finantelor publice. Românii consideră, în proporţie de 42,4%, că Theodor Stolojan ar fi “potrivit” pentru o funcţie ministerială cu acest profil (49,3% “nepotrivit”). Mihai Tănăsescu ar fi potrivit în acelaşi context în opinia a 27,3% dintre respondenţi (46,6% îl consideră nepotrivit dar 18,4% declară că nu au auzit de el). Scorul pentru Florin Georgescu este 24,7% pozitiv, 46,8% negativ (necunoscut pentru 20,8% dintre respondenţi), iar pentru Daniel Dăianu 21,1% “potrivit”, 49,9% “nepotrivit”, necunoscut pentru un surprinzător 20,7% din populaţie, în condiţiile în care Daniel Dăianu a avut constant o expunere publică mai mare decât cele două nume menţionate anterior în grila întrebării.
• Pentru domeniul sănătăţii, Raed Arafat este vazut drept “potrivit” pentru o funcţie ministerială de 84,1% dintre români, Irinel Popescu de 25,6% (dar necunoscut pentru 20,5%), Eugen Nicolăescu este declarat “potrivit” de 19,8% dintre respondenți,  “nepotrivit” pentru o funcţie de acest tip în sănătate de 65,5% dintre respondenţi (cu doar 8,7% care declară că nu îl cunosc), iar Tudor Ciuhodaru este considerat potrivit de 12,7%, nepotrivit de 59%, dar necunoscut de 22%.
• Pentru domeniul educaţiei, Ecaterina Andronescu întruneşte cele mai multe opţiuni favorabile (49,7%), urmată de Andrei Marga (24,8%), Remus Pricopie (17%) şi Daniel Funeriu (16,1%). În cazul ultimilor doi avem şi rate mici de notorietate: Remus Pricopie este necunoscut pentru 20,3% dintre respondenţi, iar Daniel Funeriu pentru 14%.
• Pentru domeniul securităţii naţionale, apărării şi ordinii publice avem următoarele scoruri: vicepremierul Gabriel Oprea se situează pe prima poziție, fiind văzut drept ”potrivit” de 33,2%. Actualul  ministru-titular de la Apărare, Mircea Duşa, este considerat ”potrivit” de 25,3%, Corneliu Dobriţoiu de 17,4%,  iar Traian Igaş  de 16,8%.
• În domeniul politicii externe şi afacerilor europene, cel mai potrivit titular de funcţie în domeniu este văzut a fi Mircea Geoană (44,3%), urmat de  Titus Corlăţean (42,4%), Cristian Diaconescu (22,2%), Theodor Baconschi (17,7%). Ultimii doi au şi o notorietate mai redusă decât primii.
• Câteva concluzii: Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: ”Per total, avem două personalităţi care sunt considerate potrivite pentru domeniul lor de activitate de mai mult de 50% dintre români: Raed Arafat la sănătate şi, cumva neaşteptat, având în vedere o notorietate încă nu atât de mare ca a altor politicieni, Klaus Iohannis pentru administraţie publică. Desigur, îi putem calcula aici şi pe cei care întrunesc între 40 şi 50% din aprecierile pozitive ale publicului pentru domeniile în care s-au consacrat.”
• Tehnocraţii din economie şi finanţe, dar şi reprezentanţii domeniului securitate naţională şi ordine publică au notorietăţi ceva mai reduse. În general, când vorbim despre persoane cu notorietăţi mai reduse, este foarte posibil ca şi unele dintre evaluările nefavorabile să fie legate mai degrabă de insuficienta prezenţă publică decât de evaluarea efectiv negativă a activităţii respectivului. Scorurile obţinute de Mihai Tănăsescu, Daniel Dăianu, Florin Georgescu, Irinel Popescu, Remus Pricopie, Tudor Ciuhodaru, Gabriel Opresa sau celelalte personalități publice nominalizate la sectorul securitate naţională şi ordine publică, dar şi ultimii doi clasați pe domeniul externe şi afaceri europene (Diaconescu şi Baconschi), pot fi citite şi în acest fel.
• Darie Cristea, coordonator proiecte INSCOP: “Desigur, nominalizarea unui ministru, secretar de stat sau director în minister nu are o legătură directă cu preferinţele publicului, dar o notorietate pozitivă ajută întotdeauna în “digerarea” guvernului de către populaţie, mai ales în sensul sporirii gradului de încredere în formula guvernamentală, încredere atât de necesară în perioade mai dificile”.

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]