MARTIE 2014 – INCREDEREA IN INSTITUTII

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP martie 2014. – incredere institutii

ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

• Majoritatea instituțiilor măsurate suferă pierderi de încredere sau stagnează, cu excepția DNA și a Jandarmeriei care cresc. Fenomenul se produce pe fondul tensiunilor politice prilejuite de ruperea USL care a amplificat nemulțumirile populației față de spațiul public-politic, provocând o exigență sporită în evaluarea instituțiilor și personalităților publice/politice.
• Instituțiile  politice, în ceva mai mică măsură Consiliile județene și primăriile, își continuă trendul descendent, inclusiv față de măsurătoarea anterioară, din februarie. Instituții care suferă pierderi sunt cele tipic politice, Guvernul, Parlamentul, partidele, dar și Curtea Constituțională. În acest context, este important de precizat că ultima zi de culegere a datelor pentru această cercetare a fost 4 martie, înainte de depunerea jurământului de către miniștrii Guvernului Ponta 3 care a avut loc pe 5 martie. Prin urmare, sondajul nu surprinde eventualele efecte ale acestui moment asupra credibilității Guvernului, dar și a instituțiilor asociate.
• Accelerarea scăderii se produce nu doar pe fondul erodării naturale a guvernării, ci mai ales pe fondul conflictelor politice din jurul destrămării USL, punct culminant al crizei interne. Actorii instituționali percepuți de populație a avea cel mai mult legătură cu fenomenul au fost și cei mai „sancționați” în termeni de încredere. Ierarhiile de încredere ale instituţiilor rămân aproximativ aceleasi din ultimele luni.
• Cifrele încrederii pentru martie 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 42,1% (44% în februarie 2014), Consiliile judeţene – 32,1% (32,1% în februarie), Guvernul – 30,6% (32,4% în februarie), Curtea Constituţională – 28,7% (31,6% în februarie), Preşedinţia – 22,6% (23,8% în februarie), Parlamentul – 19,5% (21% în februarie), partidele politice – 11,7% (13,2% în februarie). Consiliile județene și primăriile sunt cele mai stabile instituții politice, tocmai pentru că nu au fost foarte expuse în criza guvernamentală și din interiorul alianței de la București.
• Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Partidele politice continuă să se afle în zona de jos a clasamentului încrederii în instituţii politice, dar şi a clasamentului general al încrederii în instituţii de orice tip. Criza din interiorul USL nu le-a ajutat nici ea. Tripleta politică guvern-parlament-partide, aflată în centrul episodului, a avut categoric de suferit”.

INSTITUŢII EXECUTIVE

• Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 65% (faţă de 65,8% în februarie), Jandarmeria 59% (57,6% în februarie), BNR 47,3% (faţă de 50,7% în februarie), Poliţia 47% (faţă de 47,7% în februarie), SRI 46,4% (faţă de 47,5%), DNA 45,3% (faţă de 43,8%), SIE 42,7% (faţă de 44,6%).
• Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări majore faţă de lunile trecute, cu excepţia unui schimb de locuri între DNA – care crește la capitolul încredere – şi SIE. Jandarmeria şi DNA sunt pe un ușor plus față de luna anterioară, în rest manifestându-se o tendință de scădere a încrederii. Explicația poate fi legată de faptul că, față de măsurătoarea anterioară, am traversat două episoade dificile, unul cu trimitere directă la percepția instituțiilor executive („accidentul din Apuseni”) și criza din interiorul USL, care a iradiat neîncredere la nivelul întregului spațiu instituțional al statului român. 

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

• Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna martie este dominat în continuare de Biserică cu 62,3% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 62% în februarie.
• Biserica este urmată de Universităţi cu 46% faţă de 47,5% în februarie 2014, presă 32,5% (faţă de 36,3% în februarie), organizaţiile societăţii civile 30,6% (faţă de 33,8%), Sindicate 20,6% (faţă de 23,5% în februarie), Patronate 20,4% (faţă de 19,9% în februarie 2014) şi Bănci, 14,2% (faţă de 17%).
• Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Și la acest tip de instituții constatăm accelerarea trendului de scădere a încrederii, cele mai afectate deocamdată părând a fi băncile, ONG-urile și sindicatele. Ne aflăm în fața unei combinații de nemulțumiri cotidiene socio-economice, suprapuse peste eșecul proiectului USL față de care o parte mare a votanților își arătase susținerea în 2012.”

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

• Ierarhia este următoarea: NATO – 48,5% (50,4% în februarie 2014), ONU – 46,9% (50,2% în februarie), UE – 45% (47% în februarie), Parlamentul European – 41,8% (faţă de 43,7%), Comisia Europeană – 41,5% (42,9% în februarie), Banca Mondială – 31% (30,7% în februarie), FMI – 22,8% (22,7% în februarie). Cifrele nu sunt schimbate semnificativ faţă de măsurătoarea din februarie.
• Darie Cristea, coordonator programe Inscop: „Paradoxal, singurele care nu au mai înregistrat o tendință negativă sunt Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, tradiționale „oi negre” ale clasamentului, care probabil au atins un minim posibil de popularitate lunile trecute”.

 

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

Descarcă PDF: INSCOP martie 2014. – incredere institutii[:en]ÎNCREDERE ÎN INSTITUŢII

INSTITUŢII POLITICE

• Majoritatea instituțiilor măsurate suferă pierderi de încredere sau stagnează, cu excepția DNA și a Jandarmeriei care cresc. Fenomenul se produce pe fondul tensiunilor politice prilejuite de ruperea USL care a amplificat nemulțumirile populației față de spațiul public-politic, provocând o exigență sporită în evaluarea instituțiilor și personalităților publice/politice.
• Instituțiile  politice, în ceva mai mică măsură Consiliile județene și primăriile, își continuă trendul descendent, inclusiv față de măsurătoarea anterioară, din februarie. Instituții care suferă pierderi sunt cele tipic politice, Guvernul, Parlamentul, partidele, dar și Curtea Constituțională. În acest context, este important de precizat că ultima zi de culegere a datelor pentru această cercetare a fost 4 martie, înainte de depunerea jurământului de către miniștrii Guvernului Ponta 3 care a avut loc pe 5 martie. Prin urmare, sondajul nu surprinde eventualele efecte ale acestui moment asupra credibilității Guvernului, dar și a instituțiilor asociate.
• Accelerarea scăderii se produce nu doar pe fondul erodării naturale a guvernării, ci mai ales pe fondul conflictelor politice din jurul destrămării USL, punct culminant al crizei interne. Actorii instituționali percepuți de populație a avea cel mai mult legătură cu fenomenul au fost și cei mai „sancționați” în termeni de încredere. Ierarhiile de încredere ale instituţiilor rămân aproximativ aceleasi din ultimele luni.
• Cifrele încrederii pentru martie 2014 sunt următoarele (procentele cumulează încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Primăriile – 42,1% (44% în februarie 2014), Consiliile judeţene – 32,1% (32,1% în februarie), Guvernul – 30,6% (32,4% în februarie), Curtea Constituţională – 28,7% (31,6% în februarie), Preşedinţia – 22,6% (23,8% în februarie), Parlamentul – 19,5% (21% în februarie), partidele politice – 11,7% (13,2% în februarie). Consiliile județene și primăriile sunt cele mai stabile instituții politice, tocmai pentru că nu au fost foarte expuse în criza guvernamentală și din interiorul alianței de la București.
• Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: „Partidele politice continuă să se afle în zona de jos a clasamentului încrederii în instituţii politice, dar şi a clasamentului general al încrederii în instituţii de orice tip. Criza din interiorul USL nu le-a ajutat nici ea. Tripleta politică guvern-parlament-partide, aflată în centrul episodului, a avut categoric de suferit”.

INSTITUŢII EXECUTIVE

• Ierarhia de încredere în instituţiile executive (încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri): Armata 65% (faţă de 65,8% în februarie), Jandarmeria 59% (57,6% în februarie), BNR 47,3% (faţă de 50,7% în februarie), Poliţia 47% (faţă de 47,7% în februarie), SRI 46,4% (faţă de 47,5%), DNA 45,3% (faţă de 43,8%), SIE 42,7% (faţă de 44,6%).
• Ierarhia instituţiilor executive nu înregistrează modificări majore faţă de lunile trecute, cu excepţia unui schimb de locuri între DNA – care crește la capitolul încredere – şi SIE. Jandarmeria şi DNA sunt pe un ușor plus față de luna anterioară, în rest manifestându-se o tendință de scădere a încrederii. Explicația poate fi legată de faptul că, față de măsurătoarea anterioară, am traversat două episoade dificile, unul cu trimitere directă la percepția instituțiilor executive („accidentul din Apuseni”) și criza din interiorul USL, care a iradiat neîncredere la nivelul întregului spațiu instituțional al statului român. 

INSTITUŢII SOCIALE SAU PRIVATE

• Topul încrederii în instituţiile sociale sau private din luna martie este dominat în continuare de Biserică cu 62,3% încredere multă şi foarte multă (procente din totalul populaţiei fără non-răspunsuri), faţă de 62% în februarie.
• Biserica este urmată de Universităţi cu 46% faţă de 47,5% în februarie 2014, presă 32,5% (faţă de 36,3% în februarie), organizaţiile societăţii civile 30,6% (faţă de 33,8%), Sindicate 20,6% (faţă de 23,5% în februarie), Patronate 20,4% (faţă de 19,9% în februarie 2014) şi Bănci, 14,2% (faţă de 17%).
• Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Și la acest tip de instituții constatăm accelerarea trendului de scădere a încrederii, cele mai afectate deocamdată părând a fi băncile, ONG-urile și sindicatele. Ne aflăm în fața unei combinații de nemulțumiri cotidiene socio-economice, suprapuse peste eșecul proiectului USL față de care o parte mare a votanților își arătase susținerea în 2012.”

INSTITUŢII INTERNAŢIONALE

• Ierarhia este următoarea: NATO – 48,5% (50,4% în februarie 2014), ONU – 46,9% (50,2% în februarie), UE – 45% (47% în februarie), Parlamentul European – 41,8% (faţă de 43,7%), Comisia Europeană – 41,5% (42,9% în februarie), Banca Mondială – 31% (30,7% în februarie), FMI – 22,8% (22,7% în februarie). Cifrele nu sunt schimbate semnificativ faţă de măsurătoarea din februarie.
• Darie Cristea, coordonator programe Inscop: „Paradoxal, singurele care nu au mai înregistrat o tendință negativă sunt Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, tradiționale „oi negre” ale clasamentului, care probabil au atins un minim posibil de popularitate lunile trecute”.

 

 

• Sondajul ”Barometrul – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 27 februarie – 4 martie 2014. Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%. Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic . Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor. Chestionarele au fost aplicate în 36 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate). Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

 

• Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este un proiect de cercetare sociologică periodică a opiniilor românilor cu privire la principalele aspecte ale vieţii politice, economice, sociale şi culturale. Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” este o iniţiativă a cotidianului “Adevărul” realizată cu sprijinul INSCOP Research. Procesul de elaborare a legilor, circuitul de formulare şi adoptare a politicilor publice, mecanismele de luare a deciziilor sunt insuficient bazate pe agenda publică aşa cum se regăseşte ea la nivelul opţiunilor populaţiei. Acest lucru riscă să provoace probleme funcţionale grave ale sistemului politic românesc şi un deficit de legitimitate îngrijorător  pentru regimul democratic.  Proiectul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” îşi propune să aducă în spaţiul public, într-o formulă complexă şi sistematică, opiniile populaţiei cu privire la principalele probleme de pe agenda publică reală pentru a stimula o conectare cât mai bună între aşteptările populaţiei şi rezultatele procesului decizional derulat de autorităţile publice. Barometrul “ADEVĂRUL DESPRE ROMÂNIA” are 4 direcţii mari de cercetare (Politica interna si internationala, Economie si mediu de afaceri, Social – sanatate, educatie, protectie sociala, Viaţă şi Societate) operaţionalizate printr-un set de indicatori stabili pentru a măsura tendinţe relevante şi un set variabil pentru a identificaopinii pe teme foarte specifice.

[:]