Martie 2013: ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN POLITICIENI

Descarcă PDF: INSCOP. Raport de cercetare. Personalitati

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Topul încrederii în politicieni este dominat de lideri asociați USL. Astfel pe locurile doi, trei și patru se situează în ordine Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu și Crin Antonescu , ceea ce arată că majoritatea electoratului este în continuare dispusă să crediteze USL. De remarcat că diferența între Victor Ponta și ceilalți lideri USL prezenți în top este importantă, cu toate că primul ministru este cel mai expus erodării.
  • Totuși, prezența pe prima poziție a lui Mugur Isărescu, o personalitate din afara sferei politice, sugerează o anume reticență a românilor față de politicienii clasici și totodată o orientare către profilul specialistului. Este greu de spus, pe de altă parte, în ce măsură încrederea constant mare în Mugur Isărescu poate fi convertită în capital politic.
  • Diferenţa dintre fostul preşedinte al PNL, Călin Popescu Tăriceanu şi actualul lider Crin Antonescu este nesemnificativă statistic, cei doi aflându-se practic la egalitate. În acest sens, este important de precizat faptul că indicatorul încrederii este complet diferit de cel al intenţiei de vot, el reflectând mai degrabă un nivel de simpatie latentă fără angajamentul pe care îl presupune decizia declarată a votului. În plus, reconfirmarea foarte recentă a lui Crin Antonescu în funcţia de preşedinte PNL şi absenţa oricrei provocări din partea lui Tăriceanu la acest nivel par a fi rezolvat dilema.
  • Dintre liderii dreptei neasociați cu USL, Mihai Răzvan Ungureanu se situează pe prima poziție, ocupând locul al cincilea în clasament. El îl devansează pe Traian Băsescu.
  • Liderii PDL Vasile Blaga, Emil Boc și Elena Udrea sunt la egalitate în ceea ce privește încrederea. Cele 18 procente cu care sunt creditați sunt explicabile prin faptul că ei continuă să deconteze negativ guvernarea PDL precum și prin efectul de erodare pe care îl provoacă disputele interne de partid.
  • Dintre miniștrii cabinetului Ponta, cel mai bine situat în topul încrederii este Liviu Dragnea, urmat de Titus Corlățean. Mircea Geoană acumulează un bazin de încredere de 22 de procente.
  • De remarcat că Dan Diaconescu este cotat la 13% încredere, în timp ce fostul președinte al României, Ion Iliescu, se bucură de încrederea a 19% dintre români, pe fondul prezenței tot mai discrete în spațiul public.

 

  • Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu, Traian Băsescu sau Elena Udrea sunt preferaţi mai mult de bărbaţi decât de femei.
  • Restul liderilor politici se remarcă printr-un echilibru relativ al distribuţiei încrederii pe criteriul de gen.
  • Se poate remarca faptul că femeile sunt un evaluator mai sever al personalităţilor politice declarând un nivel de încredere mai mic în toţi politicienii, comparativ cu bărbaţii.
  • Tinerii au un indice agregat de încredere în politicieni mai mic decât cel înregistrat în cazul altor lideri politici.
  • Victor Ponta se bucură de un vârf de încredere în rândul generaţiei pe care o reprezintă (35-50 de ani), dar şi în rândul pensionarilor (peste 65 de ani), capitalizând astfel electoratul tradiţional al PSD.
  • Încrederea în Crin Antonescu este distribuită relativ echilibrat după criteriul categoriilor de vârstă, cu un plus în zona pensionarilor, fără a se apropia însă de scorul înregistrat de premierul Victor Ponta la nivelul populaţiei de peste 65 de ani.
  • Mihai Răzvan Ungureanu urmează profilul premierului Victor Ponta, obţinând cele mai mari procente de încredere tot la nivelul  generaţie pe care o reprezintă cu vârsta între 35 şi 50 de ani.
  • Preşedintele Traian Băsescu înregistrează un deficit de încredere important în rândul pensionarilor, la fel ca şi Elena Udrea, simpatizată mai degrabă de generaţia 18 – 45 de ani.
  • Acelaşi deficit în rândul populaţiei vârstnice, comparativ cu indicele de încredere mai mare la celelalte categorii, îl regăsim şi în cazul lui Mugur Isărescu.
  • În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, persoanele cu studii superioare au o afinitate mai mare pentru Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu şi Titus Corlăţean.
  • Victor Ponta şi Crin Antonescu sunt susţinuţi relativ echilibrat de respondeţii din toate categoriile de studii.
  • Elena Udrea, Vasile Blaga, Gigi Becali înregistrează un deficit de susţinere la nivelul populaţiei cu studii superioare.
  • Vicepremierul Liviu Dragnea se bucură de încredere mai multă în rândul populaţiei cu studii primare şi medii, respectiv mai scăzută în rândul celor cu studii superioare.
  • Persoanele active au mai multă încredere în Mugur Isărescu, Călin Popescu Tăriceanu, Mihai Răzvan Ungureanu, Mircea Geoană, în timp ce premierul Victor Ponta se bucură de la fel de multă încredere atât la nivelul populaţiei active, cât şi al celei inactive.
  • În schimb, Gigi Becali este mai simpatizat de populaţia inactivă.
  • Mugur Isărescu şi Mihai Răzvan Ungureanu prezintă încredere mai mare pentru persoanele cu venituri medii şi mari şi mai redusă pentru populaţia cu venituri mici. O distribuţie similară, dar nu atât de accentuată, se înregistrează în cazul premierului Victor Ponta susţinut de persoanele cu venituri medii.
  • Crin Antonescu are un handicap major în ceea ce priveşte încrederea persoanelor cu venituri mici, recuperând din credibilitate în rândul categoriei de populaţie cu venituri medii.
  • În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă, Mugur Isărescu este net mai simpatizat de populaţia oraşelor, în timp ce Victor Ponta şi Crin Antonescu sunt susţinuţi relativ echilibrat atât în mediul urban, cât şi în cel rural.
  • Din punctul de vedere al regiunii istorice, premierul Victor Ponta are polul de susţinere în zona de sud a ţării (Muntenia, Oltenia, Dobrogea), într-o distribuţie relativ similară cu cea din cazul lui Crin Antonescu. Mihai Răzvan Ungureanu este mai susţinut în partea de Vest a ţării, explicaţia pentru toate cazurile fiind legată şi de colegiile unde au candidat la alegerile parlamentare.
  • Cei care au încredere mare şi foarte mare în Victor Ponta au o încredere semnificativ mai mare decât media în Biserică, în Armată, în Guvernul României, Serviciul Român de Informaţii, Primărie şi Poliţie şi mult mai mică în Preşedinţie. Un fenomen similar poate fi observat, ca tendinţă, şi în cazul persoanelor care au o încredere mare şi foarte mare în Crin Antonescu.
  • Cei care au mare şi foarte mare încredere în Traian Băsescu au încredere mare în Preşedinţie, în Direcţia Naţională Anticorupţie, în Serviciul Român de Informaţii şi mai redusă, comparativ cu profilul lui Victor Ponta, în Biserică. Cei care au încredere mare şi foarte mare în Mihai Răzvan Ungureanu au o încredere mai redusă în Parlamentul României.
  • Foarte interesantă este distribuţia încrederii în personalităţi politice a celor care îşi declară încrederea în Biserică. Astfel, în rândul simpatizanţilor Bisericii, Victor Ponta se bucură de cea mai ridicată popularitate, depăşindu-l cu puţin pe Mugur Isărescu şi semnificativ pe Crin Antonescu.
  • Cei care au încredere mare şi foarte mare în Direcţia Naţională Anticorupţie au încredere foarte mare în Mugur Isărescu şi îl creditează suplimentar faţă de medie pe Traian Băsescu.

Descarcă PDF: INSCOP. Raport de cercetare. Personalitati

Martie 2013: ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN POLITICIENI
Derulează în sus