Martie 2013: ÎNCREDEREA ROMÂNILOR ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE

de | mart. 11, 2013 | -2013-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP-ADEVARUL. Raport de cercetare. Institutii

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Biserica și Armata rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere.O observație însă de impune. Biserica și Armata nu sunt instituții în sensul în care sunt celelalte în privința cărora am cerut subiecților să își exprime gradul de încredere. Biserica și Armata, ca denumiri, trimit mai degrabă la instituții sociale generale decât la organizațiile corespondente. Cele două denumiri au, de asemenea, o încărcătură simbolică și istorică mai puternică decât Parlamentul, INSCOP-ADEVARUL. Raport de cercetare. InstitutiiINSCOP-ADEVARUL. Raport de cercetare. InstitutiiGuvernul, DNA sau primăriile. Când își exprimă încrederea în Armată, o bună parte a respondenților au probabil în minte armata în semnificația ei istorică și simbolică, nu doar organizația militară gestionată de Ministerul Apărării. În cazul Bisericii, situația este si mai complicată. Unii respondenți nu fac probabil diferența între Biserică și Dumnezeu, deci nici diferența necesară dintre exprimarea încrederii în Biserică, respectiv  a credinței în Dumnezeu. În plus, deși marea majoritate a subiecților sunt creștin-ortodocși, este de discutat în ce Biserică (ce organizație) își exprimă încrederea persoanele de alte confesiuni: în cultul de care aparțin, în Biserica națională (ortodoxă), aceasta fiind și cea mai vizibilă, inclusiv în media sau în ideea generală a bisericii creștine?
  • Pe fondul dezamăgirii generate de clasa politică și de instituțiile statului, Biserica este percepută de majoritatea românilor drept un refugiu. În ceea ce privește Armata, cota ridicată de încredere se explică prin rolul social pe care și l-a asumat – intervenții în cazul inundațiilor, deszăpeziri și alte calamități naturale. Pe de altă parte, Biserica şi Armata sunt deja în mod tradiţional instituţii care beneficiază de încrederea publicului şi sunt instituţii cu care cetăţenii nu au interacţiuni deranjante în mod curent.
  • Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm faptul că, în comparaţie cu anii precedenţi, încrederea în Biserică şi Armată s-a diminuat de la cote de 75-80%, la un nivel de sub 70%. Fenomenul are legătură cu o exigenţă sporită a populaţiei în legătură cu întreg ansamblul instituţional din România. În ceea ce priveşte încrederea în Biserică, dezbaterile tot mai frecvente din ultima perioadă cu privire la rolul social al Bisericii, predarea religiei în şcoli, diverse situaţii tensionate în care au fost implicaţi preoţi pot fi explicaţii conjuncturale ale scăderii încrederii în Biserică. Episodul înmormântării lui Sergiu Nicolaescu, informaţii privind faptul că Biserica Ortodoxă Română nu mai acceptă să facă slujbe în cimitirele private, declaraţiile ferme împotriva botezurilor şi nunţilor în aer liber este posibil să fi redus din capitalul de simpatie al Bisericii. Aceasta deşi reprezentanţii acesteia au ieşit de fiecare dată public pentru a explica din punct de vedere al instituţiei situaţiile respective. Practic, intrarea Bisericii în „cotidian” i-a scăzut, cel puţin conjunctural, cota de încredere.
  • De remarcat că imediat după Biserică, respondenții creditează cu încredere trei instituții din zona securității și siguranței cetățeanului (Armata, SRI și Poliția).
  • Cu un procent important de încredere sunt evaluate şi instituţiile din zona justiţiei apreciate mai frecvent în rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene. Este vorba despre Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională pentru Integritate.
  • Dintre instituțiile administrației centrale și locale, primăriile (43%) se bucură de cota cea mai ridicată de încredere, urmate de Guvern cu 38%. La polul opus se situează Președinția, faţă de care doar 31% dintre respondenți declară că au multă şi foarte multă încredere.
  • Procentul scăzut de încredere în majoritatea instituțiilor admininistrației centrale și locale poate fi explicat prin percepția negativă asupra modului în care este guvernată țara, dar și asupra clasei politice.

  • Încrederea femeilor în Biserică este puţin mai mare decât cea a bărbaţilor. Pe de altă parte, bărbaţii au încredere mai mare decât femeile, în Armată, în SRI, în DNA, SIE, Preşedinţie şi Parlamentul European.
  • Pensionarii au, de departe, cea mai mare încredere în Biserică (77%), în timp ce tinerii au o încredere ceva mai scăzută în această instituţie, comparativ cu media populaţiei.
  • Persoanele cu vârstă între 18-50 de ani declară o încredere mai mare în Serviciul Român de Informaţii, decât persoanele cu vârstă de peste 50 de ani. Explicaţia ceea mai probabilă a acestui decalaj este legată de experienţa trăită de populaţia vârstnică în perioada comunistă şi asocierea inevitabilă cu fosta Securitate.
  • Acelaşi fenomen de distribuire a unor intervale mai mari de încredere la nivelul populaţiei de 18-50 de ani se regăseşte în cazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate. Pensionarii, de exemplu, indică un nivel comparativ de încredere în DNA, semnificativ mai mic decât celelalte categorii de vârstă.
  • Parlamentul se bucură de un indice de încredere mai mare la nivelul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani.
  • Persoanele cu studii primare manifestă un indice de încredere foarte mare în Biserică (80%), în timp ce persoanele cu studii superioare evaluează această instituţie mai sever.
  • Respondenţii cu studii superioare au încredere mai mare în SRI şi SIE,decât celelalte categorii, dar mai mică în Poliţie, comparativ cu populaţia cu studii medii şi primare.
  • Consiliul Judeţean se bucură de mai multă încredere din partea celor cu studii primare şi medii, la fel ca şi Primăria.
  • Biserica se bucură de o simpatie mai mare în rândul persoanelor cu venituri mici şi a celor inactive.
  • Guvernul este mai puţin apreciat de persoanele cu venituri mici şi mari, dar înregistrează un indice de încredere comparativ mai mare în rândul categoriei de populaţie cu venit mediu.
  • Populaţia cu venituri mari are o încredere mare în Parlamentul European şi semnificativ mai redusă în Parlamentul României. De asemenea, Preşedinţia se bucură de un nivel de încredere mai mare în rândul acestei categorii.
  • După cum era de aşteptat, locuitorii oraşelor au o încredere mai mică în Biserică, în comparaţie cu locuitorii satelor.
  • Pe de altă parte, Guvernul se bucură de mai multă încredere în mediul urban, decât în cel rural.
  • Din punct de vedere al regiunilor istorice, moldovenii şi locuitorii din vestul ţării au cea mai mare încredere în Biserică, în timp ce în Transilvania se înregistrează indicele cel mai scăzut.
  • Încrederea în SRI este mai mare în Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Vest, decât în Transilvania.
  • De asemenea, Parlamentul European se bucură de un plus important de încredere în părţile de vest ale ţării (Banat, Crişana, Maramureş), dublu comparativ cu nivelul de încredere înregistrat în Moldova.
  • Cei care au încredere multă şi foarte multă în Guvernul României sunt mai înclinaţi să valorizeze stabilitatea prin opţiunea pentru un loc de muncă stabil, dar prost plătit.
  • Cei care au încredere multă şi foarte multă în Biserică declară, într-o proporţie mai mică decât media, că ar oferi o “atenţie” unui funcţionar al statului pentru a-şi rezolva problemele. De asemenea, simpatizanţii Bisericii au un comportament de economisire mai puternic decât media populaţiei.

Descarcă PDF: INSCOP-ADEVARUL. Raport de cercetare. Institutii

 [:en]

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

  • Biserica și Armata rămân instituțiile în care românii au cea mai mare încredere.O observație însă de impune. Biserica și Armata nu sunt instituții în sensul în care sunt celelalte în privința cărora am cerut subiecților să își exprime gradul de încredere. Biserica și Armata, ca denumiri, trimit mai degrabă la instituții sociale generale decât la organizațiile corespondente. Cele două denumiri au, de asemenea, o încărcătură simbolică și istorică mai puternică decât Parlamentul, INSCOP-ADEVARUL. Raport de cercetare. InstitutiiINSCOP-ADEVARUL. Raport de cercetare. InstitutiiGuvernul, DNA sau primăriile. Când își exprimă încrederea în Armată, o bună parte a respondenților au probabil în minte armata în semnificația ei istorică și simbolică, nu doar organizația militară gestionată de Ministerul Apărării. În cazul Bisericii, situația este si mai complicată. Unii respondenți nu fac probabil diferența între Biserică și Dumnezeu, deci nici diferența necesară dintre exprimarea încrederii în Biserică, respectiv  a credinței în Dumnezeu. În plus, deși marea majoritate a subiecților sunt creștin-ortodocși, este de discutat în ce Biserică (ce organizație) își exprimă încrederea persoanele de alte confesiuni: în cultul de care aparțin, în Biserica națională (ortodoxă), aceasta fiind și cea mai vizibilă, inclusiv în media sau în ideea generală a bisericii creștine?
  • Pe fondul dezamăgirii generate de clasa politică și de instituțiile statului, Biserica este percepută de majoritatea românilor drept un refugiu. În ceea ce privește Armata, cota ridicată de încredere se explică prin rolul social pe care și l-a asumat – intervenții în cazul inundațiilor, deszăpeziri și alte calamități naturale. Pe de altă parte, Biserica şi Armata sunt deja în mod tradiţional instituţii care beneficiază de încrederea publicului şi sunt instituţii cu care cetăţenii nu au interacţiuni deranjante în mod curent.
  • Pe de altă parte, nu putem să nu remarcăm faptul că, în comparaţie cu anii precedenţi, încrederea în Biserică şi Armată s-a diminuat de la cote de 75-80%, la un nivel de sub 70%. Fenomenul are legătură cu o exigenţă sporită a populaţiei în legătură cu întreg ansamblul instituţional din România. În ceea ce priveşte încrederea în Biserică, dezbaterile tot mai frecvente din ultima perioadă cu privire la rolul social al Bisericii, predarea religiei în şcoli, diverse situaţii tensionate în care au fost implicaţi preoţi pot fi explicaţii conjuncturale ale scăderii încrederii în Biserică. Episodul înmormântării lui Sergiu Nicolaescu, informaţii privind faptul că Biserica Ortodoxă Română nu mai acceptă să facă slujbe în cimitirele private, declaraţiile ferme împotriva botezurilor şi nunţilor în aer liber este posibil să fi redus din capitalul de simpatie al Bisericii. Aceasta deşi reprezentanţii acesteia au ieşit de fiecare dată public pentru a explica din punct de vedere al instituţiei situaţiile respective. Practic, intrarea Bisericii în „cotidian” i-a scăzut, cel puţin conjunctural, cota de încredere.
  • De remarcat că imediat după Biserică, respondenții creditează cu încredere trei instituții din zona securității și siguranței cetățeanului (Armata, SRI și Poliția).
  • Cu un procent important de încredere sunt evaluate şi instituţiile din zona justiţiei apreciate mai frecvent în rapoartele Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene. Este vorba despre Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională pentru Integritate.
  • Dintre instituțiile administrației centrale și locale, primăriile (43%) se bucură de cota cea mai ridicată de încredere, urmate de Guvern cu 38%. La polul opus se situează Președinția, faţă de care doar 31% dintre respondenți declară că au multă şi foarte multă încredere.
  • Procentul scăzut de încredere în majoritatea instituțiilor admininistrației centrale și locale poate fi explicat prin percepția negativă asupra modului în care este guvernată țara, dar și asupra clasei politice.

  • Încrederea femeilor în Biserică este puţin mai mare decât cea a bărbaţilor. Pe de altă parte, bărbaţii au încredere mai mare decât femeile, în Armată, în SRI, în DNA, SIE, Preşedinţie şi Parlamentul European.
  • Pensionarii au, de departe, cea mai mare încredere în Biserică (77%), în timp ce tinerii au o încredere ceva mai scăzută în această instituţie, comparativ cu media populaţiei.
  • Persoanele cu vârstă între 18-50 de ani declară o încredere mai mare în Serviciul Român de Informaţii, decât persoanele cu vârstă de peste 50 de ani. Explicaţia ceea mai probabilă a acestui decalaj este legată de experienţa trăită de populaţia vârstnică în perioada comunistă şi asocierea inevitabilă cu fosta Securitate.
  • Acelaşi fenomen de distribuire a unor intervale mai mari de încredere la nivelul populaţiei de 18-50 de ani se regăseşte în cazul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a Agenţiei Naţionale de Integritate. Pensionarii, de exemplu, indică un nivel comparativ de încredere în DNA, semnificativ mai mic decât celelalte categorii de vârstă.
  • Parlamentul se bucură de un indice de încredere mai mare la nivelul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani.
  • Persoanele cu studii primare manifestă un indice de încredere foarte mare în Biserică (80%), în timp ce persoanele cu studii superioare evaluează această instituţie mai sever.
  • Respondenţii cu studii superioare au încredere mai mare în SRI şi SIE,decât celelalte categorii, dar mai mică în Poliţie, comparativ cu populaţia cu studii medii şi primare.
  • Consiliul Judeţean se bucură de mai multă încredere din partea celor cu studii primare şi medii, la fel ca şi Primăria.
  • Biserica se bucură de o simpatie mai mare în rândul persoanelor cu venituri mici şi a celor inactive.
  • Guvernul este mai puţin apreciat de persoanele cu venituri mici şi mari, dar înregistrează un indice de încredere comparativ mai mare în rândul categoriei de populaţie cu venit mediu.
  • Populaţia cu venituri mari are o încredere mare în Parlamentul European şi semnificativ mai redusă în Parlamentul României. De asemenea, Preşedinţia se bucură de un nivel de încredere mai mare în rândul acestei categorii.
  • După cum era de aşteptat, locuitorii oraşelor au o încredere mai mică în Biserică, în comparaţie cu locuitorii satelor.
  • Pe de altă parte, Guvernul se bucură de mai multă încredere în mediul urban, decât în cel rural.
  • Din punct de vedere al regiunilor istorice, moldovenii şi locuitorii din vestul ţării au cea mai mare încredere în Biserică, în timp ce în Transilvania se înregistrează indicele cel mai scăzut.
  • Încrederea în SRI este mai mare în Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Vest, decât în Transilvania.
  • De asemenea, Parlamentul European se bucură de un plus important de încredere în părţile de vest ale ţării (Banat, Crişana, Maramureş), dublu comparativ cu nivelul de încredere înregistrat în Moldova.
  • Cei care au încredere multă şi foarte multă în Guvernul României sunt mai înclinaţi să valorizeze stabilitatea prin opţiunea pentru un loc de muncă stabil, dar prost plătit.
  • Cei care au încredere multă şi foarte multă în Biserică declară, într-o proporţie mai mică decât media, că ar oferi o “atenţie” unui funcţionar al statului pentru a-şi rezolva problemele. De asemenea, simpatizanţii Bisericii au un comportament de economisire mai puternic decât media populaţiei.

 [:]