Martie 2013: CUM VĂD ROMÂNII ACTIVITATEA GUVERNULUI PONTA

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP. Raport de cercetare – Ministere

 

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

• Ministerul Apărării Naționale obține cea mai ridicată notă dintre ministerele Cabinetului Ponta, acestă evaluare fiind o reflexie a încrederii mari de care se bucură Armata.
• Situarea pe pozițiile imediat următoare a Ministerului Tineretului și Sportului, precum și a Ministerului Culturii nu este întâmplătoare. Cele două ministere nu au fost implicate în scandaluri: în plus, Ministerul Tineretului şi Sportului a beneficiat şi de asocierea pozitivă prilejuită de organizarea Festivalului Olimplic al Tineretului European (FOTE).
• Ministerul Transporturilor obţine o notare mai slabă, poziție explicabilă prin insatisfacția românilor față de starea infrastructurii si incapacitatea autorităților, indiferent de guvernare, de a gestiona eficient fondurile alocate acestui domeniu.
• Tot note sub cinci au obținut și Ministerul Muncii, respectiv cel al Fondurilor Europene. Evaluarea este o expresie a insatisfacţiei acumulate în timp de populaţie cu privire la gestionarea banilor europeni, respectiv a problemelor legate de absenţa locurilor de muncă şi comprimarea programelor de asistenţă şi protecţie socială.
• Totuși, distribuția mediilor nu relevă diferențieri majore între ministere, nota generală fiind aceea de nemulțumire.
• Ministerele de nota 5 se împart în cele care au de gestionat domenii clare și au avut în ultima vreme și câteva posibilități de afirmare publică (Tineret, Cultură, Externe, Justiție) și cele care nu au fost foarte prezente în dezbaterea publică recentă.
• Ministerele de nota 4 sunt cele în cazul cărora nemulțumirile sunt deja tradiționale: Fonduri europene, Muncă și protecție socială, Transporturi. De notat că vorbim aici de trei dintre ministerele a căror prestație din timpul Guvernului Boc a fost foarte criticată în campania electorală a USL. Probabil există și așteptări mai mari de la aceste ministere în formula de după alegeri (teme publice corelate cu ministerele respective: absorbția fondurilor europene, codul muncii, legea pensiilor, autostrăzile și marile contractele de construcții aferente).

 

• După gen nu există diferențe majore între notele acordate de respondenți ministerelor. La 6 ministere din 14 menționate în listă diferențele de medie dintre bărbați și femei sunt sub 0,1 puncte. La 8 din 14 diferențele sunt de peste 0,1, dar nu sunt nici pe departe spectaculoase. În concluzie nu există o diviziune de gen la nivelul populației în aprecierea competenței ministerelor.
• Din punct de vedere al vârstei, persoanele cu vârsta peste 50 de ani (categoriile demografice 51-65 și peste 65 de ani) par a avea tendința de a da constant scoruri mai mici ministerelor decât persoanele din categoriile 18-34 și  35-5 de ani. În cazul unora dintre ministere (Dezvoltare regională, Finanțe, Agricultură, Educație, Fonduri Europene, Transporturi, se petrece chiar un fenomen interesant: persoanele din categoria 51-65 de ani sunt chiar mai nemulțumite, pe medie, decât cele peste 65 de ani, deci decât pensionarii. Diferențele nu sunt, per total, mari, dar există o tendință a persoanelor între 51-65 de ani, deci a celor trecute de mijlocul carierei și eventual apropiate de pensionare, de a se simți o vulnerabilitate socio-economică suplimentară în condiții de criză. De aici și o apreciere ușor mai critică a activității guvernului, în condițiile în care am stabilit că populația este deosebit de critică în raport cu guvernul în general.
• De asemenea, în funcție de studii sau de status ocupațional (activ/inactiv) nu se constată pattern-uri diferențiate de notare a activității ministerelor. Interesant este că, în cazul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, media notelor acordate de persoane active pe piața muncii este de 4,89. Media notelor date de persoanele inactive este de 4,87, deci o similaritate nesperată, având în vedere diferența de fond dintre categoriile respective de respondenți. Evaluarea aproape identică ne arată nu doar nemulțumirea generalizată faţă de rezultatul politicilor promovate de minister (nu doar în mandatul Guvernului Ponta). Avem mai degrabă de-a face cu un public care decuplează ministerul în cauză de situația reală a categoriilor respective de cetățeni (angajați/neangajați).
• După mediul de rezidență, diferențele de medii acordate ministerelor sunt sensibil mai mari decât pe criteriile anterioare. Chiar și în acest caz, rareori depășesc 1 punct. Ca regulă, mediul urban este ceva mai indulgent decât mediul rural, ceea ce explică mediile mai mari pentru fiecare minister din listă. De la subiecții aparținând de mediul urban s-au obținut doar medii de trecere, de la cei din rural în majoritate medii sub 5. Cea mai mare diferență, de peste 1 punct, se înregistrează la aprecierea activității Ministerului Afacerilor Externe. Toate acestea ne indică faptul că, probabil, nemulțumirea ceva mai puternică a celor din mediul rural este întemeiată un nivel de trai mai redus, pe o mai slabă informare și, sigur, pe un gard mai scăzut de cultură politică.
• Cele mai mari diferențe se înregistrează la mediile culese pe regiuni. Cele mai proaste medii le obțin ministerele în Moldova. Cele mai bune în Transilvania. În mod uzual, explicațiile din sondaje asociază Transilvania cu un nivel de trai mai crescut, educație mai multă, antreprenoriat etc., în comparație cu Moldova, de exemplu. În cazul nostru este interesant cum diferența dintre mediile culese pe Moldova și cele pe Transilvania este destul de mare și cam în cazul tuturor ministerelor: de la 4 la 6, de la 5 la 7 etc. Educația, statusul ocupațional, venitul nu diferențiază, după cum am văzut anterior, între mediile acordate ministerelor. O explicație posibilă ar fi gradul de urbanizare mai mare în Transilvania decât în Moldova, deși diferențele pe regiuni sunt mult mai mari decât cele pe mediile de rezidență. De asemenea, dacă ne uităm la faptul că, în perioada alegerilor, Transilvania a livrat în general mai puține voturi USL decât celelalte regiuni, nu există nici pe departe vreo simpatie ideologică mai mare în Transilvania decât în Moldova pentru guvernul actual. S-ar putea argumenta mai degrabă situația contrară. Probabil, în realitate, ne confruntăm în Transilvania cu o cultură mai tolerantă în raport cu instituțiile statului (chiar și cu diferențele menționate, nemulțumirea transilvănenilor este la rândul ei evidentă).

Descarcă PDF: INSCOP. Raport de cercetare – Ministere

 

 [:en]

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda AdevărulSondajul a fost realizat în perioada 20-27 februarie 2013, pe un eșantion de 1066 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

 

• Ministerul Apărării Naționale obține cea mai ridicată notă dintre ministerele Cabinetului Ponta, acestă evaluare fiind o reflexie a încrederii mari de care se bucură Armata.
• Situarea pe pozițiile imediat următoare a Ministerului Tineretului și Sportului, precum și a Ministerului Culturii nu este întâmplătoare. Cele două ministere nu au fost implicate în scandaluri: în plus, Ministerul Tineretului şi Sportului a beneficiat şi de asocierea pozitivă prilejuită de organizarea Festivalului Olimplic al Tineretului European (FOTE).
• Ministerul Transporturilor obţine o notare mai slabă, poziție explicabilă prin insatisfacția românilor față de starea infrastructurii si incapacitatea autorităților, indiferent de guvernare, de a gestiona eficient fondurile alocate acestui domeniu.
• Tot note sub cinci au obținut și Ministerul Muncii, respectiv cel al Fondurilor Europene. Evaluarea este o expresie a insatisfacţiei acumulate în timp de populaţie cu privire la gestionarea banilor europeni, respectiv a problemelor legate de absenţa locurilor de muncă şi comprimarea programelor de asistenţă şi protecţie socială.
• Totuși, distribuția mediilor nu relevă diferențieri majore între ministere, nota generală fiind aceea de nemulțumire.
• Ministerele de nota 5 se împart în cele care au de gestionat domenii clare și au avut în ultima vreme și câteva posibilități de afirmare publică (Tineret, Cultură, Externe, Justiție) și cele care nu au fost foarte prezente în dezbaterea publică recentă.
• Ministerele de nota 4 sunt cele în cazul cărora nemulțumirile sunt deja tradiționale: Fonduri europene, Muncă și protecție socială, Transporturi. De notat că vorbim aici de trei dintre ministerele a căror prestație din timpul Guvernului Boc a fost foarte criticată în campania electorală a USL. Probabil există și așteptări mai mari de la aceste ministere în formula de după alegeri (teme publice corelate cu ministerele respective: absorbția fondurilor europene, codul muncii, legea pensiilor, autostrăzile și marile contractele de construcții aferente).

 

• După gen nu există diferențe majore între notele acordate de respondenți ministerelor. La 6 ministere din 14 menționate în listă diferențele de medie dintre bărbați și femei sunt sub 0,1 puncte. La 8 din 14 diferențele sunt de peste 0,1, dar nu sunt nici pe departe spectaculoase. În concluzie nu există o diviziune de gen la nivelul populației în aprecierea competenței ministerelor.
• Din punct de vedere al vârstei, persoanele cu vârsta peste 50 de ani (categoriile demografice 51-65 și peste 65 de ani) par a avea tendința de a da constant scoruri mai mici ministerelor decât persoanele din categoriile 18-34 și  35-5 de ani. În cazul unora dintre ministere (Dezvoltare regională, Finanțe, Agricultură, Educație, Fonduri Europene, Transporturi, se petrece chiar un fenomen interesant: persoanele din categoria 51-65 de ani sunt chiar mai nemulțumite, pe medie, decât cele peste 65 de ani, deci decât pensionarii. Diferențele nu sunt, per total, mari, dar există o tendință a persoanelor între 51-65 de ani, deci a celor trecute de mijlocul carierei și eventual apropiate de pensionare, de a se simți o vulnerabilitate socio-economică suplimentară în condiții de criză. De aici și o apreciere ușor mai critică a activității guvernului, în condițiile în care am stabilit că populația este deosebit de critică în raport cu guvernul în general.
• De asemenea, în funcție de studii sau de status ocupațional (activ/inactiv) nu se constată pattern-uri diferențiate de notare a activității ministerelor. Interesant este că, în cazul Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, media notelor acordate de persoane active pe piața muncii este de 4,89. Media notelor date de persoanele inactive este de 4,87, deci o similaritate nesperată, având în vedere diferența de fond dintre categoriile respective de respondenți. Evaluarea aproape identică ne arată nu doar nemulțumirea generalizată faţă de rezultatul politicilor promovate de minister (nu doar în mandatul Guvernului Ponta). Avem mai degrabă de-a face cu un public care decuplează ministerul în cauză de situația reală a categoriilor respective de cetățeni (angajați/neangajați).
• După mediul de rezidență, diferențele de medii acordate ministerelor sunt sensibil mai mari decât pe criteriile anterioare. Chiar și în acest caz, rareori depășesc 1 punct. Ca regulă, mediul urban este ceva mai indulgent decât mediul rural, ceea ce explică mediile mai mari pentru fiecare minister din listă. De la subiecții aparținând de mediul urban s-au obținut doar medii de trecere, de la cei din rural în majoritate medii sub 5. Cea mai mare diferență, de peste 1 punct, se înregistrează la aprecierea activității Ministerului Afacerilor Externe. Toate acestea ne indică faptul că, probabil, nemulțumirea ceva mai puternică a celor din mediul rural este întemeiată un nivel de trai mai redus, pe o mai slabă informare și, sigur, pe un gard mai scăzut de cultură politică.
• Cele mai mari diferențe se înregistrează la mediile culese pe regiuni. Cele mai proaste medii le obțin ministerele în Moldova. Cele mai bune în Transilvania. În mod uzual, explicațiile din sondaje asociază Transilvania cu un nivel de trai mai crescut, educație mai multă, antreprenoriat etc., în comparație cu Moldova, de exemplu. În cazul nostru este interesant cum diferența dintre mediile culese pe Moldova și cele pe Transilvania este destul de mare și cam în cazul tuturor ministerelor: de la 4 la 6, de la 5 la 7 etc. Educația, statusul ocupațional, venitul nu diferențiază, după cum am văzut anterior, între mediile acordate ministerelor. O explicație posibilă ar fi gradul de urbanizare mai mare în Transilvania decât în Moldova, deși diferențele pe regiuni sunt mult mai mari decât cele pe mediile de rezidență. De asemenea, dacă ne uităm la faptul că, în perioada alegerilor, Transilvania a livrat în general mai puține voturi USL decât celelalte regiuni, nu există nici pe departe vreo simpatie ideologică mai mare în Transilvania decât în Moldova pentru guvernul actual. S-ar putea argumenta mai degrabă situația contrară. Probabil, în realitate, ne confruntăm în Transilvania cu o cultură mai tolerantă în raport cu instituțiile statului (chiar și cu diferențele menționate, nemulțumirea transilvănenilor este la rândul ei evidentă).

 

 [:]