MAI 2015 – VALORI DEMOCRATICE

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 05.2015 Valori democratice

VALORI DEMOCRATICE

  • În percepţia publică, instituţiile cele mai importante ale democraţiei sunt: Justiţia (30,1%), Preşedinţia (22,6%), Guvernul (19,1%), Parlamentul (15,6%). Ierarhia aproximează cumva încrederea acordată instituţiilor din societatea românească. De remarcat că instituţia democratică prin definiţie, Parlamentul, este pe ultimul loc în enumerarea în cauză (ca şi în indicatorii de încredere, de altfel).
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Cultura civică este dominată de o evaluare defavorabilă Parlamentului, având în schimb speranţe în funcţionarea justiţiei (evoluţiile din ultima vreme sunt vizibile şi percepute în acest sens). Dintre instituţiile politice, Preşedinţia are încă beneficiul încrederii acordate unui nou titular la Cotroceni. Guvernul, spre deosebire de Parlament, are, tot în percepţia publică, o „utilitate” mai mare, fiind o instituţie executivă.” 
  • 71,3% dintre români ar semna o petiţie pentru susţinerea unei cauze de interes public (22,5% nu ar semna, 6,1% nonrăspunsuri). 49,9% ar fi dispuşi să trimită parlamentarului de colegiu o scrisoare pentru susţinerea unei cauze (41,2% nu, 8,9% nonrăspunsuri).
  • Dacă mergem mai departe pe scala participării civice, 43% ar fi dispuşi să participe la manifestaţii de protest, 38,1% declară că ar fi dispuşi să se înscrie într-un ONG care militează pentru o cauză care îi interesează, 37,6% ar fi dispuşi să se implice permanent în activităţi de promovare a unor cauze semnificative.
  • Doar 13,2% dintre români ar fi dispuşi să facă greva foamei pentru a susţine o cauză (79,1% nu, 7,7% nonrăspunsuri).
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Per total, evoluţia răspunsurilor pe această scală a participării civice democratice este conformă cu aşteptările. Formele mai simple de participare democratică sunt, în opinia publică, mai frecventabile. Cu cât participarea presupune acţiuni mai concrete şi, eventual, o concentrare de mai lungă durată, cu atât gradul ei de atractivitate scade. Practic, singurele forme de participare care ar fi agreate de peste jumătate dintre respondenţi ar fi primele două (71,3% semnarea unei petiţii şi, la limită, 49,9% disponibilitatea de a trimite o scrisoare parlamentarului de colegiu).”
  • Segmentul de vâstă 18-34 de ani ar avea o aplecare peste medie spre participare civică (70,6% ar semna o petiţie, 49,7% ar scrie parlamentarului de colegiu, 54,1% ar participa la o manifestaţie, 49,7% s-ar înscrie într-un ONG, 44,9% s-ar implica permanent în activităţi publice de susţinere a unor cauze). Cei între 18 şi 35 de ani sunt dispuşi să participe în mai mare măsură decât celelalte categorii la toate punctele de pe scală. (Doar 14,5% însă ar aborda greva foamei.) Acest segment de vârstă este cel mai mobil şi cel mai dispus la a contesta establishmentul politic şi social.
  • Segmentul 35-49 de ani are de asemenea o participare peste medie: 76,6% ar semna o petiţie, 59% ar trimite o scrisoare către parlamentarul de colegiu (la aceste două categorii se înregistrează chiar o disponibilitate de participare superioară celei a categoriei 18-34 de ani), 40,9% ar participa la proteste, 40,6% s-ar înscrie într-un ONG, 43,4% s-ar implica  permanent în activităţi de susţinere a unei cauze. Şi segmentul acesta de vârstă are deci, o disponibilitate spre participare, dar mai degrabă la aspecte „rezonabile” (primele două puncte din scală), decât la mobilizări contestatare.
  • În general, toate categoriile de vârstă indică o eventuală paticipare mare la prima treaptă a scalei (cel mai mic procent apare la cei de 65 de ani şi peste – 63,2%). De la 49 de ani încolo scade în general disponibilitatea de a participa civic, cu cât trecem de la un segment de vâstă la altul. Este un lucru ştiut că apetenţa pentru proteste, dar şi pentru participare civică, scade o dată cu maturizarea/îmbătrânirea, inclusiv din motive de statut social asociat vârstei, cât şi din reducerea disponibilităţii pentu mobilizare socială.

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 77 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP 05.2015 Valori democratice[:en]VALORI DEMOCRATICE

  • În percepţia publică, instituţiile cele mai importante ale democraţiei sunt: Justiţia (30,1%), Preşedinţia (22,6%), Guvernul (19,1%), Parlamentul (15,6%). Ierarhia aproximează cumva încrederea acordată instituţiilor din societatea românească. De remarcat că instituţia democratică prin definiţie, Parlamentul, este pe ultimul loc în enumerarea în cauză (ca şi în indicatorii de încredere, de altfel).
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Cultura civică este dominată de o evaluare defavorabilă Parlamentului, având în schimb speranţe în funcţionarea justiţiei (evoluţiile din ultima vreme sunt vizibile şi percepute în acest sens). Dintre instituţiile politice, Preşedinţia are încă beneficiul încrederii acordate unui nou titular la Cotroceni. Guvernul, spre deosebire de Parlament, are, tot în percepţia publică, o „utilitate” mai mare, fiind o instituţie executivă.” 
  • 71,3% dintre români ar semna o petiţie pentru susţinerea unei cauze de interes public (22,5% nu ar semna, 6,1% nonrăspunsuri). 49,9% ar fi dispuşi să trimită parlamentarului de colegiu o scrisoare pentru susţinerea unei cauze (41,2% nu, 8,9% nonrăspunsuri).
  • Dacă mergem mai departe pe scala participării civice, 43% ar fi dispuşi să participe la manifestaţii de protest, 38,1% declară că ar fi dispuşi să se înscrie într-un ONG care militează pentru o cauză care îi interesează, 37,6% ar fi dispuşi să se implice permanent în activităţi de promovare a unor cauze semnificative.
  • Doar 13,2% dintre români ar fi dispuşi să facă greva foamei pentru a susţine o cauză (79,1% nu, 7,7% nonrăspunsuri).
  • Darie Cristea, coordonator programe INSCOP: ”Per total, evoluţia răspunsurilor pe această scală a participării civice democratice este conformă cu aşteptările. Formele mai simple de participare democratică sunt, în opinia publică, mai frecventabile. Cu cât participarea presupune acţiuni mai concrete şi, eventual, o concentrare de mai lungă durată, cu atât gradul ei de atractivitate scade. Practic, singurele forme de participare care ar fi agreate de peste jumătate dintre respondenţi ar fi primele două (71,3% semnarea unei petiţii şi, la limită, 49,9% disponibilitatea de a trimite o scrisoare parlamentarului de colegiu).”
  • Segmentul de vâstă 18-34 de ani ar avea o aplecare peste medie spre participare civică (70,6% ar semna o petiţie, 49,7% ar scrie parlamentarului de colegiu, 54,1% ar participa la o manifestaţie, 49,7% s-ar înscrie într-un ONG, 44,9% s-ar implica permanent în activităţi publice de susţinere a unor cauze). Cei între 18 şi 35 de ani sunt dispuşi să participe în mai mare măsură decât celelalte categorii la toate punctele de pe scală. (Doar 14,5% însă ar aborda greva foamei.) Acest segment de vârstă este cel mai mobil şi cel mai dispus la a contesta establishmentul politic şi social.
  • Segmentul 35-49 de ani are de asemenea o participare peste medie: 76,6% ar semna o petiţie, 59% ar trimite o scrisoare către parlamentarul de colegiu (la aceste două categorii se înregistrează chiar o disponibilitate de participare superioară celei a categoriei 18-34 de ani), 40,9% ar participa la proteste, 40,6% s-ar înscrie într-un ONG, 43,4% s-ar implica  permanent în activităţi de susţinere a unei cauze. Şi segmentul acesta de vârstă are deci, o disponibilitate spre participare, dar mai degrabă la aspecte „rezonabile” (primele două puncte din scală), decât la mobilizări contestatare.
  • În general, toate categoriile de vârstă indică o eventuală paticipare mare la prima treaptă a scalei (cel mai mic procent apare la cei de 65 de ani şi peste – 63,2%). De la 49 de ani încolo scade în general disponibilitatea de a participa civic, cu cât trecem de la un segment de vâstă la altul. Este un lucru ştiut că apetenţa pentru proteste, dar şi pentru participare civică, scade o dată cu maturizarea/îmbătrânirea, inclusiv din motive de statut social asociat vârstei, cât şi din reducerea disponibilităţii pentu mobilizare socială.

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 23-30 aprilie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1085 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 40 de județe și Municipiul București, într-un total de 77 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

MAI 2015 – VALORI DEMOCRATICE
Scroll to top