[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Mai.2014. Anticoruptia

COMBATEREA CORUPȚIEI

  • Românii au păreri ferme în ceea ce privește combaterea corupției. 80,2% dintre respondenți apreciază că personalitățile (oamenii politici, oamenii de afaceri etc) care sunt condamnate la închisoare pentru fapte de corupție sunt vinovate și trebuie să plătească pentru faptele lor. 13,9% consideră că personalitățile condamnate pentru fapte de corupție sunt nevinovate, fiind victime ale răzbunărilor politice. 5,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • În ceea ce privește evaluarea nivelului de corupție din România, comparativ cu cel din alte țări, 62,9% consideră că în România există mai multă corupție decât în alte țări, cu 7 procente mai mult decât în urmă cu un an când 55,9% apreciau acest lucru (conform Barometrului INSCOP – ADEVĂRUL despre România din luna mai 2013). 28,8% consideră că există la fel de multă corupție în România ca și în alte țări (30,1% considerau acest lucru în mai 2013). Doar 3,1% afirmă că în România există mai puțină corupție decât în alte țări (1,5% susțineau acest lucru în mai 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5,2%. Comparativ, în urmă cu un an numărul non-răspunsurilor era semnificativ mai mare (12,4%), ceea ce sugerează că numărul mare de cauze de corupție puternic mediatizate și-au produs efectul.
  • Topul instituțiilor implicate în combaterea corupției este dominat de Direcția Națională Anticorupție cu 50,3% din populație care consideră că DNA este implicată în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției. Pe locul al doilea se clasează Serviciul Român de Informații (45,7% consideră că SRI este implicat în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției), urmat de poliție cu 44,4%.
  • Presa obține o clasare foarte bună în partea superioară a topului. Astfel, 43,9% consideră că presa are o implicare semnificativă în combatera corupției.
  • Clasamentul este completat de Agenția Națională de Integritate (39,7%), Instanțele de judecată (39,1%), Parchetul General (38,8%), Comisia Europeană (37,1%).
  • Dintre instituțiile cu profil politic, Președinția este considerată ca fiind implicată în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției de către 29,4% dintre respondenți, fiind urmată de Guvern (27%). Pe ultimele două locuri de află Parlamentul (23,3%) și organizațiile societății civile (21,8%), cu precizarea importantă că în cazul ONG-urilor înregistrăm cel mai mare număr de non-răspunsuri, ceea ce indică faptul că populația nu știe foarte multe lucruri despre rolul societății civile în combaterea corupției.

 

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
  • Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
  • Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

Descarcă PDF: INSCOP Mai.2014. Anticoruptia[:en] 

COMBATEREA CORUPȚIEI

  • Românii au păreri ferme în ceea ce privește combaterea corupției. 80,2% dintre respondenți apreciază că personalitățile (oamenii politici, oamenii de afaceri etc) care sunt condamnate la închisoare pentru fapte de corupție sunt vinovate și trebuie să plătească pentru faptele lor. 13,9% consideră că personalitățile condamnate pentru fapte de corupție sunt nevinovate, fiind victime ale răzbunărilor politice. 5,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
  • În ceea ce privește evaluarea nivelului de corupție din România, comparativ cu cel din alte țări, 62,9% consideră că în România există mai multă corupție decât în alte țări, cu 7 procente mai mult decât în urmă cu un an când 55,9% apreciau acest lucru (conform Barometrului INSCOP – ADEVĂRUL despre România din luna mai 2013). 28,8% consideră că există la fel de multă corupție în România ca și în alte țări (30,1% considerau acest lucru în mai 2013). Doar 3,1% afirmă că în România există mai puțină corupție decât în alte țări (1,5% susțineau acest lucru în mai 2013). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 5,2%. Comparativ, în urmă cu un an numărul non-răspunsurilor era semnificativ mai mare (12,4%), ceea ce sugerează că numărul mare de cauze de corupție puternic mediatizate și-au produs efectul.
  • Topul instituțiilor implicate în combaterea corupției este dominat de Direcția Națională Anticorupție cu 50,3% din populație care consideră că DNA este implicată în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției. Pe locul al doilea se clasează Serviciul Român de Informații (45,7% consideră că SRI este implicat în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției), urmat de poliție cu 44,4%.
  • Presa obține o clasare foarte bună în partea superioară a topului. Astfel, 43,9% consideră că presa are o implicare semnificativă în combatera corupției.
  • Clasamentul este completat de Agenția Națională de Integritate (39,7%), Instanțele de judecată (39,1%), Parchetul General (38,8%), Comisia Europeană (37,1%).
  • Dintre instituțiile cu profil politic, Președinția este considerată ca fiind implicată în mare și foarte mare măsură în combaterea corupției de către 29,4% dintre respondenți, fiind urmată de Guvern (27%). Pe ultimele două locuri de află Parlamentul (23,3%) și organizațiile societății civile (21,8%), cu precizarea importantă că în cazul ONG-urilor înregistrăm cel mai mare număr de non-răspunsuri, ceea ce indică faptul că populația nu știe foarte multe lucruri despre rolul societății civile în combaterea corupției.

 

METODOLOGIE

  • Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
  • Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 7 mai 2014.
  • Volumul eșantionului a fost de 1056 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
  • Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 78 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.

[:]