Mai 2013 – VOT PARTIDE si PERCEPŢII „Fundaţia MIŞCAREA POPULARĂ”

[:ro]Descarcă PDF:INSCOP aprilie 2013 PARTIDE

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

VOT PARTDE si PERCEPŢII „Fundaţia MIŞCAREA POPULARĂ”

• Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” măsoară intenţia de vot pentru partide politice pe două dimensiuni:

• • alegeri parlamentare în care am introdus Uniunea Social Liberală ca brand politic,
  • alegeri europarlamentare în care am introdus vectorul PSD-UNPR (Alianţa de Centru Stânga) distinct de vectorul PNL-PC (Alianţa de Centru Dreapta), în condiţiile în care cele două mari partide care compun USL au anunţat public faptul că vor candida pe liste separate la alegerile pentru Parlamentul European.

Clasament partide – alegeri parlamentare

• USL îşi păstrează ascendentul faţă de restul partidelor politice menţinându-se la cota de aproximativ 60% (mai precis 59,7% în sondajul de luna aceasta, comparativ cu 60,1% luna trecută).
• Pe locurile următoare se situează Partidul Democrat Liberal cu 15,2% (faţă de 14,1% luna trecută), Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 8,2% (faţă de 9% luna trecută), Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat cu 5,6% (faţă de 5,4% luna trecută), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5% (5,4% luna trecută), Partidul România Mare cu 3,8% (4% luna trecută).
• Procentele enunţate mai sus sunt calculate din totalul celor care au indicat o opţiune clară de vot.
• Raportat la total populaţie, 17% nu sunt hotărâţi cu cine să voteze la alegerile parlamentare, 14,5% declară că nu merg la vot, iar 6% nu ştiu sau nu răspund.
• Faţă de luna trecută, partidele îşi păstrează neschimbate scorurile politice pentru alegeri parlamentare. La 4 luni de la formarea noului Guvern, USL îşi păstrează o cotă ridicată de intenţie de vot, similară cu scorul înregistrat la alegeri. Acest lucru demostrează că fenomenul erodării la guvernare nu afectează deocamdată Uniunea Social Liberală, inclusiv ca urmare a opoziției neconvingătoare din partea PDL și PPDD.

 

Clasament partide – alegeri europarlamentare

• Opţiunile de vot pentru alegerile europarlamentare indică modificări mici faţă de luna trecută. În primul rând, remarcăm o uşoară creştere a social-democraţilor (40,2%, faţă de 38,6% luna trecută), cel mai probabil pe fondul suprapunerii perioadei de culegere a datelor cu perioada imediat următoare Congresului PSD, eveniment care nu a prilejuit niciun episod conflictual, de natură a afecta intenţia de vot pentru Partidul Social Democrat.
• În condițiile scăderii uşoare a PNL-PC (21,3% faţă de 22,7%), distanţa dintre cele două blocuri politice ACS (PSD+UNPR) şi ACD (PNL+PC) se măreşte cu 3 procente faţă de luna trecută, de la 15,9% la 18,9%.
• Intenţia de vot pentru Partidul Democrat Liberal în cazul organizării de alegeri europarlamentare se situează la 15% (faţă de 13,8% luna trecută). PPDD atrage sprijinul a 7,7% (faţă de 8,1% luna trecută), Alianţa D.A. 5,2% similar cu scorul de luna trecută, UDMR 4,9% (4,8% luna trecută), PRM 3,6% (3,8% luna trecută).
• Procentele enunţate mai sus sunt calculate din totalul celor care au indicat o opţiune clară de vot.
• Raportat la total populaţie, 17,6% nu sunt hotărâţi cu cine să voteze la alegerile parlamentare, 14,5% declară că nu merg la vot, iar 7% nu ştiu sau nu răspund.

 

Percepţii “Fundaţia Mişcarea Populară”

• Sondajul INSCOP – Adevărul nu a inclus “Mişcarea Populară” în clasamentul intenţiei de vot pentru partide în condiţiile în care în discursul public şi în punctele de vedere oficiale, Mişcarea Populară nu a fost prezentată drept partid politic, ci drept o structură a societăţii civile, o fundaţie care ar putea avea o dimensiune politică, însă într-un orizont nu foarte clar definit.
• Am testat opiniile populaţiei cu privire la “Fundaţia Mişcarea Populară” cu ajutorul a doi indicatori: notorietatea brandului, respectiv impresia generală pe care a creat-o respondenţilor această organizaţie, măsurată pe o grilă pozitiv-negativ.
• Din punctul de vedere al notorietăţii, majoritatea populaţiei (54,3%) a auzit de Fundaţia Mişcarea Populară. Este o notorietate normală în condiţiile perioadei de timp scurse de la anunţarea iniţiativei. Lansarea foarte vizibilă – în contextul conflictului dintre preşedintele Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal – a asigurat Mişcării Populare o notorietate mai bună în mediul urban (semnificativ mai mare decât în mediul rural), în rândul persoanelor cu venit mediu spre mare, cu studii medii şi mai ales superioare.
• În ceea ce priveşte impresia pe care a creat-o Fundaţia Mişcarea Populară printre cei care au auzit de iniţiativă (adică în rândul celor 54,3%), 28,6% declară o impresie pozitivă, 44,6% indică o impresie negativă. De asemenea, 26,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, reprezentând un bazin important de populaţie care fie nu are suficiente informaţii pentru a evalua proiectul, fie pur şi simplu nu este interesată de subiect sau nu doreşte să exprime o opţiune.
• O precizare importantă: “impresia” pe care o produce o organizaţie/personalitate în rândul opiniei publice este un indicator general care nu exprimă intenţia de vot. Este mai degrabă un potenţial general care încercă să izoleze gradul de favorabilitate/nefavorabilitate faţă de Mişcarea Populară, precum şi bazinul celor care nu au încă nicio opţiune în acest sens (variantele “Nu ştiu/Nu răspund”).

Descarcă PDF:INSCOP aprilie 2013 PARTIDE

 

 [:en] 

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

VOT PARTDE si PERCEPŢII „Fundaţia MIŞCAREA POPULARĂ”

• Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” măsoară intenţia de vot pentru partide politice pe două dimensiuni:

• alegeri parlamentare în care am introdus Uniunea Social Liberală ca brand politic,
• alegeri europarlamentare în care am introdus vectorul PSD-UNPR (Alianţa de Centru Stânga) distinct de vectorul PNL-PC (Alianţa de Centru Dreapta), în condiţiile în care cele două mari partide care compun USL au anunţat public faptul că vor candida pe liste separate la alegerile pentru Parlamentul European.

Clasament partide – alegeri parlamentare

• USL îşi păstrează ascendentul faţă de restul partidelor politice menţinându-se la cota de aproximativ 60% (mai precis 59,7% în sondajul de luna aceasta, comparativ cu 60,1% luna trecută).
• Pe locurile următoare se situează Partidul Democrat Liberal cu 15,2% (faţă de 14,1% luna trecută), Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 8,2% (faţă de 9% luna trecută), Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat cu 5,6% (faţă de 5,4% luna trecută), Uniunea Democrată a Maghiarilor din România cu 5% (5,4% luna trecută), Partidul România Mare cu 3,8% (4% luna trecută).
• Procentele enunţate mai sus sunt calculate din totalul celor care au indicat o opţiune clară de vot.
• Raportat la total populaţie, 17% nu sunt hotărâţi cu cine să voteze la alegerile parlamentare, 14,5% declară că nu merg la vot, iar 6% nu ştiu sau nu răspund.
• Faţă de luna trecută, partidele îşi păstrează neschimbate scorurile politice pentru alegeri parlamentare. La 4 luni de la formarea noului Guvern, USL îşi păstrează o cotă ridicată de intenţie de vot, similară cu scorul înregistrat la alegeri. Acest lucru demostrează că fenomenul erodării la guvernare nu afectează deocamdată Uniunea Social Liberală, inclusiv ca urmare a opoziției neconvingătoare din partea PDL și PPDD.

 

Clasament partide – alegeri europarlamentare

• Opţiunile de vot pentru alegerile europarlamentare indică modificări mici faţă de luna trecută. În primul rând, remarcăm o uşoară creştere a social-democraţilor (40,2%, faţă de 38,6% luna trecută), cel mai probabil pe fondul suprapunerii perioadei de culegere a datelor cu perioada imediat următoare Congresului PSD, eveniment care nu a prilejuit niciun episod conflictual, de natură a afecta intenţia de vot pentru Partidul Social Democrat.
• În condițiile scăderii uşoare a PNL-PC (21,3% faţă de 22,7%), distanţa dintre cele două blocuri politice ACS (PSD+UNPR) şi ACD (PNL+PC) se măreşte cu 3 procente faţă de luna trecută, de la 15,9% la 18,9%.
• Intenţia de vot pentru Partidul Democrat Liberal în cazul organizării de alegeri europarlamentare se situează la 15% (faţă de 13,8% luna trecută). PPDD atrage sprijinul a 7,7% (faţă de 8,1% luna trecută), Alianţa D.A. 5,2% similar cu scorul de luna trecută, UDMR 4,9% (4,8% luna trecută), PRM 3,6% (3,8% luna trecută).
• Procentele enunţate mai sus sunt calculate din totalul celor care au indicat o opţiune clară de vot.
• Raportat la total populaţie, 17,6% nu sunt hotărâţi cu cine să voteze la alegerile parlamentare, 14,5% declară că nu merg la vot, iar 7% nu ştiu sau nu răspund.

 

Percepţii “Fundaţia Mişcarea Populară”

• Sondajul INSCOP – Adevărul nu a inclus “Mişcarea Populară” în clasamentul intenţiei de vot pentru partide în condiţiile în care în discursul public şi în punctele de vedere oficiale, Mişcarea Populară nu a fost prezentată drept partid politic, ci drept o structură a societăţii civile, o fundaţie care ar putea avea o dimensiune politică, însă într-un orizont nu foarte clar definit.
• Am testat opiniile populaţiei cu privire la “Fundaţia Mişcarea Populară” cu ajutorul a doi indicatori: notorietatea brandului, respectiv impresia generală pe care a creat-o respondenţilor această organizaţie, măsurată pe o grilă pozitiv-negativ.
• Din punctul de vedere al notorietăţii, majoritatea populaţiei (54,3%) a auzit de Fundaţia Mişcarea Populară. Este o notorietate normală în condiţiile perioadei de timp scurse de la anunţarea iniţiativei. Lansarea foarte vizibilă – în contextul conflictului dintre preşedintele Traian Băsescu şi Partidul Democrat Liberal – a asigurat Mişcării Populare o notorietate mai bună în mediul urban (semnificativ mai mare decât în mediul rural), în rândul persoanelor cu venit mediu spre mare, cu studii medii şi mai ales superioare.
• În ceea ce priveşte impresia pe care a creat-o Fundaţia Mişcarea Populară printre cei care au auzit de iniţiativă (adică în rândul celor 54,3%), 28,6% declară o impresie pozitivă, 44,6% indică o impresie negativă. De asemenea, 26,8% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare, reprezentând un bazin important de populaţie care fie nu are suficiente informaţii pentru a evalua proiectul, fie pur şi simplu nu este interesată de subiect sau nu doreşte să exprime o opţiune.
• O precizare importantă: “impresia” pe care o produce o organizaţie/personalitate în rândul opiniei publice este un indicator general care nu exprimă intenţia de vot. Este mai degrabă un potenţial general care încercă să izoleze gradul de favorabilitate/nefavorabilitate faţă de Mişcarea Populară, precum şi bazinul celor care nu au încă nicio opţiune în acest sens (variantele “Nu ştiu/Nu răspund”).

 

 [:]