Mai 2013: REVIZUIREA CONSTITUTIEI (PARTEA A II-A)

[:ro]

Descarcă PDF: INSCOP aprilie 2013 Romanii si modificarea Constitutiei (partea a II-a)

 

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

REVIZUIREA CONSTITUŢIEI (PARTEA a II-a)

• Pachetul de întrebări privind revizuirea Constituţiei a fost realizat în parteneriat cu Forumul Constituţional.
• Agenda publică dominată de teme de interes socio-economic are o influenţă semnificativă asupra opiniei românilor cu privire la temele care ar trebui modificate sau adăugate în Constituţia României. Practic, în ceea ce priveşte ierarhia temelor care privesc revizuirea Constituţiei, românii sunt mai interesaţi de problemele economice şi sociale decât de cele politico-administrative.
• Astfel, majoritatea respondenţilor (peste 60%), consideră că în Constituţia României ar trebui modificate sau adăugate prevederi privind economia. Mai mult de jumătate dintre români consideră câ în viitoarea Constituţie ar trebui modificate sau incluse prevederi legate de protejarea mai bună a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (57,5%), prevederi privind mediul înconjurător şi sănătatea publică (56,8%), prevederi privind problemele sociale (56,6%), modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament.
• Alte subiecte politice aflate în dezbatere publică în contextul revizuirii Constituţiei nu sunt chiar o prioritate în opţiunile populaţiei. Doar 32% susţin introducerea votului obligatoriu, acelaşi procent susţinând şi introducerea regiunilor ca unitate administrativ teritorială. 46,8% susţin revenirea la mandatului preşedintelui de 4 ani, în timp ce 49% consideră că ar trebui modificate în viitoarea Constituţie prevederile în care sunt precizate relaţiile statului român cu Uniunea Europeană.
• Bărbaţii susţin, într-o proporţie mai mare decât femeile, modificarea sau adăugarea unor teme în Constituţia României pe toate dimensiunile testate. La fel tinerii, comparativ cu bătrânii sunt mai interesaţi de modificări şi adăugiri, singurul domeniu în care se înregistrează un echilibru fiind cel legat de modficările/adăugirile unor prevederi privind problemele sociale.
• Cercetarea confirmă opţiunea românilor cu privire la modificarea modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament, dar întrebările suplimentare nu lămuresc foare clar sensul în care ar trebui operate aceste modificări. Datele sugerează faptul că populaţia este insuficient informată, absenţa dezbaterilor consistente şi mai ales vizibile punându-şi amprenta pe indecizia românilor cu privire la elemente concrete de modificare/revizuire a Constituţiei în materia raporturilor dintre instituţii. 
• Aşadar, 51% susţin modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament. Această pondere este confirmată de faptul că:

• • Doar 40,4% consideră că rolul Parlamentului ar trebui să rămână acelaşi cu cel din prezent
  • Doar 37% consideră că atribuţiile preşedintelui ar trebui să rămână la fel.
  • Doar 32,7% cred dreptul Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă trebuie să rămână la fel.

• Pe de altă parte, opiniile românilor care doresc modificarea raporturilor dintre instituţii sunt foarte împărţite. În plus, în susţinerea ipotezei lipsei de informare şi de cunoaştere a populaţiei, ponderi importante nu ştiu sau nu răspund la întrebările care testează sensul modificării rolului Parlamentului, Preşedintelui sau Guvernului.

• • 21,4% cred că rolul Parlamentului ar trebui să scadă, în timp ce 20,1% afirmă că rolul Parlamentului ar trebui să crească; 18,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
  • 22,5% afirmă că rolul preşedintelui ar trebui să crească, în timp ce 22,2% afirmă că atribuţiile sale ar trebui să scadă; 18,3% din populaţie nu ştie sau nu răspunde la această întrebare.
  • 39,4% din populaţie afirmă că dreptul Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă ar trebui eliminat, în timp ce 32,7% cred că acest drept ar trebui să rămână la fel. 27,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

• Acest lucru înseamnă fie că respondenţii nu înţeleg prea bine aceste probleme, fie că opţiunile românilor sunt realmente foarte împărţite, ceea ce ar putea genera dezbateri mai dure şi dificultăţi reale pentru fundamentarea unui proiect consensual de revizuire a Constituţiei.
• Ipoteza ca mandatul Preşedintelui şi Parlamentului să înceapă şi să se încheie în acelaşi timp este susţinută de 46,7% dintre respondenţi. 31,3% se opun acestei perspective, susţinând astfel formula actuală, în timp ce 22% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Opiniile privind vârsta la care un cetăţean ar trebui să primească dreptul de vot sunt mult mai clare. 77,5% susţin că ar trebui păstrată formula  actuală cu acordarea dreptului de vot la 18 ani, 12,2% susţin că vârsta ar trebui să crească şi doar 6,7% susţin ideea de scădere a vârstei la care o persoană poate obţine dreptul de a vota.
• CONCLUZIE GENERALĂ: populaţia nu pare foarte informată cu privire la conţinutul procesului de revizuire a Constituţiei (părerile foarte împărţite, ponderea ridicată a non-răspunsurilor), dar în cazul în care am avea o nouă Constituţie, românii preferă mai ales modificări legate de viaţa economică şi socială. Altfel spus, temele prioritare care ar trebui modificate sunt o proiecţie a nemulţumirilor/neîmplinirilor sociale şi economice, prioritare pe agenda românilor tot mai puţin interesaţi de politic, politicieni sau instituţii politice. Schimbarea modelului de societate pare a fi prioritară în faţa schimbărilor legate de funcţionarea instituţiilor politice şi administrative, ceea ce sugerează un nivel ridicat de aşteptări ale populaţiei pentru schimbări de profunzime ale societăţii româneşti şi nu doar pentru modificări formale, de faţadă.

Descarcă PDF: INSCOP aprilie 2013 Romanii si modificarea Constitutiei (partea a II-a)

 

[:en]

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

REVIZUIREA CONSTITUŢIEI (PARTEA a II-a)

• Pachetul de întrebări privind revizuirea Constituţiei a fost realizat în parteneriat cu Forumul Constituţional.
• Agenda publică dominată de teme de interes socio-economic are o influenţă semnificativă asupra opiniei românilor cu privire la temele care ar trebui modificate sau adăugate în Constituţia României. Practic, în ceea ce priveşte ierarhia temelor care privesc revizuirea Constituţiei, românii sunt mai interesaţi de problemele economice şi sociale decât de cele politico-administrative.
• Astfel, majoritatea respondenţilor (peste 60%), consideră că în Constituţia României ar trebui modificate sau adăugate prevederi privind economia. Mai mult de jumătate dintre români consideră câ în viitoarea Constituţie ar trebui modificate sau incluse prevederi legate de protejarea mai bună a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor (57,5%), prevederi privind mediul înconjurător şi sănătatea publică (56,8%), prevederi privind problemele sociale (56,6%), modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament.
• Alte subiecte politice aflate în dezbatere publică în contextul revizuirii Constituţiei nu sunt chiar o prioritate în opţiunile populaţiei. Doar 32% susţin introducerea votului obligatoriu, acelaşi procent susţinând şi introducerea regiunilor ca unitate administrativ teritorială. 46,8% susţin revenirea la mandatului preşedintelui de 4 ani, în timp ce 49% consideră că ar trebui modificate în viitoarea Constituţie prevederile în care sunt precizate relaţiile statului român cu Uniunea Europeană.
• Bărbaţii susţin, într-o proporţie mai mare decât femeile, modificarea sau adăugarea unor teme în Constituţia României pe toate dimensiunile testate. La fel tinerii, comparativ cu bătrânii sunt mai interesaţi de modificări şi adăugiri, singurul domeniu în care se înregistrează un echilibru fiind cel legat de modficările/adăugirile unor prevederi privind problemele sociale.
• Cercetarea confirmă opţiunea românilor cu privire la modificarea modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament, dar întrebările suplimentare nu lămuresc foare clar sensul în care ar trebui operate aceste modificări. Datele sugerează faptul că populaţia este insuficient informată, absenţa dezbaterilor consistente şi mai ales vizibile punându-şi amprenta pe indecizia românilor cu privire la elemente concrete de modificare/revizuire a Constituţiei în materia raporturilor dintre instituţii. 
• Aşadar, 51% susţin modificarea atribuţiilor şi raporturilor dintre Preşedinte, Guvern şi Parlament. Această pondere este confirmată de faptul că:

• Doar 40,4% consideră că rolul Parlamentului ar trebui să rămână acelaşi cu cel din prezent
• Doar 37% consideră că atribuţiile preşedintelui ar trebui să rămână la fel.
• Doar 32,7% cred dreptul Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă trebuie să rămână la fel.

• Pe de altă parte, opiniile românilor care doresc modificarea raporturilor dintre instituţii sunt foarte împărţite. În plus, în susţinerea ipotezei lipsei de informare şi de cunoaştere a populaţiei, ponderi importante nu ştiu sau nu răspund la întrebările care testează sensul modificării rolului Parlamentului, Preşedintelui sau Guvernului.

• 21,4% cred că rolul Parlamentului ar trebui să scadă, în timp ce 20,1% afirmă că rolul Parlamentului ar trebui să crească; 18,1% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• 22,5% afirmă că rolul preşedintelui ar trebui să crească, în timp ce 22,2% afirmă că atribuţiile sale ar trebui să scadă; 18,3% din populaţie nu ştie sau nu răspunde la această întrebare.
• 39,4% din populaţie afirmă că dreptul Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă ar trebui eliminat, în timp ce 32,7% cred că acest drept ar trebui să rămână la fel. 27,9% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

• Acest lucru înseamnă fie că respondenţii nu înţeleg prea bine aceste probleme, fie că opţiunile românilor sunt realmente foarte împărţite, ceea ce ar putea genera dezbateri mai dure şi dificultăţi reale pentru fundamentarea unui proiect consensual de revizuire a Constituţiei.
• Ipoteza ca mandatul Preşedintelui şi Parlamentului să înceapă şi să se încheie în acelaşi timp este susţinută de 46,7% dintre respondenţi. 31,3% se opun acestei perspective, susţinând astfel formula actuală, în timp ce 22% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Opiniile privind vârsta la care un cetăţean ar trebui să primească dreptul de vot sunt mult mai clare. 77,5% susţin că ar trebui păstrată formula  actuală cu acordarea dreptului de vot la 18 ani, 12,2% susţin că vârsta ar trebui să crească şi doar 6,7% susţin ideea de scădere a vârstei la care o persoană poate obţine dreptul de a vota.
• CONCLUZIE GENERALĂ: populaţia nu pare foarte informată cu privire la conţinutul procesului de revizuire a Constituţiei (părerile foarte împărţite, ponderea ridicată a non-răspunsurilor), dar în cazul în care am avea o nouă Constituţie, românii preferă mai ales modificări legate de viaţa economică şi socială. Altfel spus, temele prioritare care ar trebui modificate sunt o proiecţie a nemulţumirilor/neîmplinirilor sociale şi economice, prioritare pe agenda românilor tot mai puţin interesaţi de politic, politicieni sau instituţii politice. Schimbarea modelului de societate pare a fi prioritară în faţa schimbărilor legate de funcţionarea instituţiilor politice şi administrative, ceea ce sugerează un nivel ridicat de aşteptări ale populaţiei pentru schimbări de profunzime ale societăţii româneşti şi nu doar pentru modificări formale, de faţadă.

 

 

[:]