Mai 2013 : ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI şi TOPUL PREZIDENŢIABILILOR

[:ro]

Descarcă PDF: INSCOP aprilie 2013 PERSONALITATI + PREZIDENTIALE

 

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI şi TOPUL PREZIDENŢIABILILOR

• Evenimentele politice din luna aprilie (scandalul procurorilor, Congresul PSD) nu par să fi influenţat semnificativ distribuţia încrederii populaţiei în personalităţile publice măsurate de sondajul INSCOP.
• Primele două locuri în topul încrederii sunt ocupate în continuare de Mugur Isărescu (42,4%) şi Victor Ponta (42,1%), aflaţi într-o competiţie foarte strânsă pentru locul 1.
• Faţă de datele anterioare, măsurătoarea efectuată la finalul lunii aprilie relevă faptul că distanţa dintre Sorin Oprescu (39%) şi primii doi clasaţi se reduce la 3 procente (aproape de marja de eroare).
• Crin Antonescu (33%) rămâne la o distanţă apreciabilă în spatele primilor clasaţi, dar se află într-o creştere lentă (30% în februarie, 32% în martie şi 33% în măsurătoarea de la sfârşitul lunii aprilie).
• Ceilalţi doi lideri liberali măsuraţi, Călin Popescu Tăriceanu (29,9%) şi Klaus Iohannis (29,4%) se menţin la cote relativ constante, cu un foarte uşor regres al primarului Sibiului faţă de măsurătoarea de luna trecută (când înregistra 30,8%), posibil pe fondul informaţiilor publicate de Agenţia Naţională de Integritate legate de conflictul de interese.
• Mircea Geoană şi Traian Băsescu înregistrează la rândul lor mici creşteri. În cazul lui Mircea Geoană (23% faţă de 21,8% luna trecută), dar şi a altor lideri PSD (Ion Iliescu şi Liviu Dragnea), explicaţia poate fi pusă şi pe seama apariţiilor şi mediatizării unui Congres PSD care nu a generat conflicte sau scandaluri politice.
• Traian Băsescu cu 23% faţă de 20% luna trecută se află într-o mică revenire de formă, nu foarte semnificativă din punct de vedere statistic statistic, pe fondul ofensivei politice şi mediatice din ultima lună care l-au replasat în centrul dezbaterilor politice.
• Nou introdus în măsurătoarea INSCOP, Corneliu Vadim Tudor înregistrează un nivel de încredere multă şi foarte multă de aproape 20% (19,8%), mult peste scorul înregistrat de PRM la alegeri şi în sondajele din lunile anterioare.
• Tot la capitolul “noi intraţi” îl contabilizăm şi pe Theodor Stolojan care este liderul PDL cu cel mai ridicat nivel de încredere (19,4%), peste Emil Boc (16,6%), Vasile Blaga (16,1%), sau Elena Udrea (14,3%).
• Gigi Becali se află în regres, cu 16,7% încredere multă şi foarte multă. Diminuarea vizibilităţii pe fondul eliminării echipei Steaua din cupele Europene poate fi o explicaţie a scorului mai mic pe care îl obţine Gigi Becali comparativ cu luna trecută când înregistra 19,5%.
• O informaţie mai puţin comentată, dar foarte importantă pentru analiza încrederii populaţiei în personalităţile publice este topul notorietăţii.
• Sondajul INSCOP măsoară încrederea în personalităţi pe o grilă care include mai mule repere: multă, foarte multă, puţin, foarte puţină, nu îl/o cunosc, nu ştiu/nu răspund.
• Din punct de vedere sociologic, opţiunea “nu îl/o cunosc” din cadrul unei întrebări complexe nu este similară cu rezultatele la întrebarea clasică prin care se măsoară notorietatea – “Aţi auzit de X…”, dar este un indicator util care arată o tendinţă minimală cu privire la gradul de cunoaştere, de către opinia publică, a unei personalităţi.
• În ceea ce priveşte referinţa la indicatorul – “nu îl/o cunosc” –  personalităţile măsurate despre care minim 3% dintre respondenţi declară că nu îl/o cunosc sunt următoarele: Liviu Dragnea (10,8%), Kelemen Hunor (10%), Klaus Iohannis (8,2%), Dan Voiculescu (7%), Sorin Oprescu (3,8%), Theodor Stolojan (3,3%). În cazul restului personalităţilor măsurate, sub 3% au indicat opţiunea “nu îl/o cunosc). 

 

TOPUL PREZIDENŢIABILILOR

• Cu un an şi jumătate rămas până la alegerile prezidenţiale de anul viitor, testarea opţiunilor românilor în privinţa viitorului preşedinte este foarte dificilă în primul rând din cauza lipsei de notorietate asociată cu o asemenea candidatură a majorităţilor candidaţilor.
• Astfel, o întrebare clasică cu listă închisă care să cuprindă mai multe nume nu va fi foarte relevantă într-un moment în care nu cunoaştem (cercetători şi populaţie deopotrivă) decât intenţiile declarate ale unu sau doi candidaţi, iar o întrebare cu listă în deschisă are vulnerabilitatea de avantaja personalităţile despre care populaţia ştie deja că vor candida la alegerile prezidenţiale, deci puternic asociate cu acest subiect.
• Din acest motiv, INSCOP a preferat în sondajul din luna februarie-martie măsurarea unor dueluri. Rezultatele nu indicau intenţia de vot, ci o formulă diferită de dispunere a încrederii în asociere cu tema alegerilor prezidenţiale.
• În sondajul din luna aceasta am optat pentru o nouă formulă de testare a opţiunilor generale ale românilor în privinţa unei liste de candidaţi ipotetici la alegerile prezidenţiale. Nu am măsurat intenţia de vot, aşa cum spuneam foarte dificil de determinat în acest moment. În schimb, am utilizat un indicator diferit – cât de potrivită/nepotrivită este o personalitate pentru a ocupa funcţia de preşedinte (formularea întrebării: Vă voi citi o lista cu mai multe personalităţi ale vieţii publice. Indicaţi cât de potrivită sau nepotrivită este, în opinia dumeavoastră, fiecare dintre cei menţionaţi pentru a ocupa funcţia de preşedinte al României?)
• Rezultatele confirmă, însă doar parţial, dispunerea încrederii în personalităţile publice. Pe primele trei locuri în topul persoanelor considerate potrivite şi foarte potrivite pentru a ocupa funcţia de preşedinte al României se află Victor Ponta (49,4%), Mugur Isărescu (47%) şi Crin Antonescu (44%). Comparativ cu topul încrederii, topul prezidenţiabililor relevă o distanţă mai mică între singurul prezidenţiabil cu şanse anunţat până în prezent (Crin Antonescu) şi primele două personalităţi măsurate. Dacă în topul încrederii, diferenţa dintre Crin Antonescu şi primul clasat, Mugur Isărescu, era de peste 9 procente, în topul prezidenţiabililor, diferenţa dintre Antonescu şi primul clasat, Victor Ponta, se reduce la 5 procente. Explicaţia este legată în primul rând de faptul că liderul PNL este singurul om politic puternic asociat cu ipoteza candidaturii la funcţia prezidenţială.
• Victor Ponta este considerat potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte de persoanele de peste 36 de ani, cu studii primare şi medii, cu venit mediu, mic sau fără venit, într-o proporţie uşor mai mare decât media, din zona rurală, cu precădere din Moldova, Muntenia şi Oltenia.
• Mugur Isărescu este considerat potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte într-o proporţie uşor mai mare decât media, de persoane cu studii medii şi superioare, cu precădere din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
• Cu excepţia persoanelor din Moldova unde înregistrează un plus de susţinere, profilul celor care îl consideră pe Crin Antonescu potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte al României este relativ omogen din punctul de vedere al caracteristicilor sociodemografice.
• Pe locul 4 în topul personalităţilor considerate potrivite şi foarte potrivite pentru a ocupa funcţia de preşedinte se află Sorin Oprescu (42,5%).
• Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu sunt, la fel ca şi topul încrederii, foarte aproape unul de altul şi în topul prezidenţiabililor cu 34,3%, respectiv 33,2% .
• Fostul candidat PSD la funcţia de preşedinte se află pe locul 7 cu 29,6%, semnificativ peste nivelul de încredere, pe fondul unei asocieri puternice cu o candidatură la această funcţie.
• Mircea Geoană este urmat de Mihai Răzvan Ungureanu despre care 29,4% dintre respondeţi afirmă că este potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte al României.
• Pe ultimele locuri se află Adriean Videanu şi Theodor Banconski despre care 11,5, respectiv 8,4% dintre respondenţi afirmă că ar fi potriviţi şi foarte potriviţi pentru funcţia de preşedinte al României.

Descarcă PDF: INSCOP aprilie 2013 PERSONALITATI + PREZIDENTIALE

 

  

[:en]

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

ÎNCREDEREA ÎN PERSONALITĂŢI şi TOPUL PREZIDENŢIABILILOR

• Evenimentele politice din luna aprilie (scandalul procurorilor, Congresul PSD) nu par să fi influenţat semnificativ distribuţia încrederii populaţiei în personalităţile publice măsurate de sondajul INSCOP.
• Primele două locuri în topul încrederii sunt ocupate în continuare de Mugur Isărescu (42,4%) şi Victor Ponta (42,1%), aflaţi într-o competiţie foarte strânsă pentru locul 1.
• Faţă de datele anterioare, măsurătoarea efectuată la finalul lunii aprilie relevă faptul că distanţa dintre Sorin Oprescu (39%) şi primii doi clasaţi se reduce la 3 procente (aproape de marja de eroare).
• Crin Antonescu (33%) rămâne la o distanţă apreciabilă în spatele primilor clasaţi, dar se află într-o creştere lentă (30% în februarie, 32% în martie şi 33% în măsurătoarea de la sfârşitul lunii aprilie).
• Ceilalţi doi lideri liberali măsuraţi, Călin Popescu Tăriceanu (29,9%) şi Klaus Iohannis (29,4%) se menţin la cote relativ constante, cu un foarte uşor regres al primarului Sibiului faţă de măsurătoarea de luna trecută (când înregistra 30,8%), posibil pe fondul informaţiilor publicate de Agenţia Naţională de Integritate legate de conflictul de interese.
• Mircea Geoană şi Traian Băsescu înregistrează la rândul lor mici creşteri. În cazul lui Mircea Geoană (23% faţă de 21,8% luna trecută), dar şi a altor lideri PSD (Ion Iliescu şi Liviu Dragnea), explicaţia poate fi pusă şi pe seama apariţiilor şi mediatizării unui Congres PSD care nu a generat conflicte sau scandaluri politice.
• Traian Băsescu cu 23% faţă de 20% luna trecută se află într-o mică revenire de formă, nu foarte semnificativă din punct de vedere statistic statistic, pe fondul ofensivei politice şi mediatice din ultima lună care l-au replasat în centrul dezbaterilor politice.
• Nou introdus în măsurătoarea INSCOP, Corneliu Vadim Tudor înregistrează un nivel de încredere multă şi foarte multă de aproape 20% (19,8%), mult peste scorul înregistrat de PRM la alegeri şi în sondajele din lunile anterioare.
• Tot la capitolul “noi intraţi” îl contabilizăm şi pe Theodor Stolojan care este liderul PDL cu cel mai ridicat nivel de încredere (19,4%), peste Emil Boc (16,6%), Vasile Blaga (16,1%), sau Elena Udrea (14,3%).
• Gigi Becali se află în regres, cu 16,7% încredere multă şi foarte multă. Diminuarea vizibilităţii pe fondul eliminării echipei Steaua din cupele Europene poate fi o explicaţie a scorului mai mic pe care îl obţine Gigi Becali comparativ cu luna trecută când înregistra 19,5%.
• O informaţie mai puţin comentată, dar foarte importantă pentru analiza încrederii populaţiei în personalităţile publice este topul notorietăţii.
• Sondajul INSCOP măsoară încrederea în personalităţi pe o grilă care include mai mule repere: multă, foarte multă, puţin, foarte puţină, nu îl/o cunosc, nu ştiu/nu răspund.
• Din punct de vedere sociologic, opţiunea “nu îl/o cunosc” din cadrul unei întrebări complexe nu este similară cu rezultatele la întrebarea clasică prin care se măsoară notorietatea – “Aţi auzit de X…”, dar este un indicator util care arată o tendinţă minimală cu privire la gradul de cunoaştere, de către opinia publică, a unei personalităţi.
• În ceea ce priveşte referinţa la indicatorul – “nu îl/o cunosc” –  personalităţile măsurate despre care minim 3% dintre respondenţi declară că nu îl/o cunosc sunt următoarele: Liviu Dragnea (10,8%), Kelemen Hunor (10%), Klaus Iohannis (8,2%), Dan Voiculescu (7%), Sorin Oprescu (3,8%), Theodor Stolojan (3,3%). În cazul restului personalităţilor măsurate, sub 3% au indicat opţiunea “nu îl/o cunosc). 

 

TOPUL PREZIDENŢIABILILOR

• Cu un an şi jumătate rămas până la alegerile prezidenţiale de anul viitor, testarea opţiunilor românilor în privinţa viitorului preşedinte este foarte dificilă în primul rând din cauza lipsei de notorietate asociată cu o asemenea candidatură a majorităţilor candidaţilor.
• Astfel, o întrebare clasică cu listă închisă care să cuprindă mai multe nume nu va fi foarte relevantă într-un moment în care nu cunoaştem (cercetători şi populaţie deopotrivă) decât intenţiile declarate ale unu sau doi candidaţi, iar o întrebare cu listă în deschisă are vulnerabilitatea de avantaja personalităţile despre care populaţia ştie deja că vor candida la alegerile prezidenţiale, deci puternic asociate cu acest subiect.
• Din acest motiv, INSCOP a preferat în sondajul din luna februarie-martie măsurarea unor dueluri. Rezultatele nu indicau intenţia de vot, ci o formulă diferită de dispunere a încrederii în asociere cu tema alegerilor prezidenţiale.
• În sondajul din luna aceasta am optat pentru o nouă formulă de testare a opţiunilor generale ale românilor în privinţa unei liste de candidaţi ipotetici la alegerile prezidenţiale. Nu am măsurat intenţia de vot, aşa cum spuneam foarte dificil de determinat în acest moment. În schimb, am utilizat un indicator diferit – cât de potrivită/nepotrivită este o personalitate pentru a ocupa funcţia de preşedinte (formularea întrebării: Vă voi citi o lista cu mai multe personalităţi ale vieţii publice. Indicaţi cât de potrivită sau nepotrivită este, în opinia dumeavoastră, fiecare dintre cei menţionaţi pentru a ocupa funcţia de preşedinte al României?)
• Rezultatele confirmă, însă doar parţial, dispunerea încrederii în personalităţile publice. Pe primele trei locuri în topul persoanelor considerate potrivite şi foarte potrivite pentru a ocupa funcţia de preşedinte al României se află Victor Ponta (49,4%), Mugur Isărescu (47%) şi Crin Antonescu (44%). Comparativ cu topul încrederii, topul prezidenţiabililor relevă o distanţă mai mică între singurul prezidenţiabil cu şanse anunţat până în prezent (Crin Antonescu) şi primele două personalităţi măsurate. Dacă în topul încrederii, diferenţa dintre Crin Antonescu şi primul clasat, Mugur Isărescu, era de peste 9 procente, în topul prezidenţiabililor, diferenţa dintre Antonescu şi primul clasat, Victor Ponta, se reduce la 5 procente. Explicaţia este legată în primul rând de faptul că liderul PNL este singurul om politic puternic asociat cu ipoteza candidaturii la funcţia prezidenţială.
• Victor Ponta este considerat potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte de persoanele de peste 36 de ani, cu studii primare şi medii, cu venit mediu, mic sau fără venit, într-o proporţie uşor mai mare decât media, din zona rurală, cu precădere din Moldova, Muntenia şi Oltenia.
• Mugur Isărescu este considerat potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte într-o proporţie uşor mai mare decât media, de persoane cu studii medii şi superioare, cu precădere din Oltenia, Muntenia şi Dobrogea.
• Cu excepţia persoanelor din Moldova unde înregistrează un plus de susţinere, profilul celor care îl consideră pe Crin Antonescu potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte al României este relativ omogen din punctul de vedere al caracteristicilor sociodemografice.
• Pe locul 4 în topul personalităţilor considerate potrivite şi foarte potrivite pentru a ocupa funcţia de preşedinte se află Sorin Oprescu (42,5%).
• Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu sunt, la fel ca şi topul încrederii, foarte aproape unul de altul şi în topul prezidenţiabililor cu 34,3%, respectiv 33,2% .
• Fostul candidat PSD la funcţia de preşedinte se află pe locul 7 cu 29,6%, semnificativ peste nivelul de încredere, pe fondul unei asocieri puternice cu o candidatură la această funcţie.
• Mircea Geoană este urmat de Mihai Răzvan Ungureanu despre care 29,4% dintre respondeţi afirmă că este potrivit şi foarte potrivit pentru funcţia de preşedinte al României.
• Pe ultimele locuri se află Adriean Videanu şi Theodor Banconski despre care 11,5, respectiv 8,4% dintre respondenţi afirmă că ar fi potriviţi şi foarte potriviţi pentru funcţia de preşedinte al României.

 

  

[:]