Mai 2013 – INCREDEREA IN INSTITUTII

Descarcă PDF: 13.05 INSCOP – INSTITUTII

 

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

PACHET INSTITUŢII

  • Instituţii politice. Ierarhia instituţiilor politice din punct de vedere al încrederii este similară ierarhiei rezultate din sondajul de luna trecută, cu precizarea că majoritatea înregistrează scoruri uşor mai mici: Primăriile, încredere 41,8% (43,1% luna trecută); Guvern, 38,6% (40,1% luna trecută); consiliu judeţean, 34% (34,5% luna trecută); Curtea Constituţională, 32,9% (31,9% luna trecută); Parlament, 28,4% (31,1% luna trecută); Preşedinţia, 27,9% (27,6% luna trecută); Partide 19,2% (18,5% luna trecută).
  • Procentele reprezintă suma opţiunilor pentru încredere multă şi foarte multă calculate din totalul răspunsurilor valide (fără non-răspunsuri). După cum se vede, cifrele nu sunt semnificativ diferite faţă de cele din sondajul de luna trecută, dar sugerează o uşoară diminuare a încrederii pe aproape toate instituţiile politice măsurate. Pe de altă parte, schimbările de cifre faţă de luna trecută se încadrează în marja de eroare. Este adevărat că pe parcursul ultimei luni şi mai ales spre sfârşitul lui aprilie (perioada în care s-au cules datele) nu s-au petrecut evenimente politice ieşite din comun. Niciuna dintre instituţiile din listă nu atinge cota de încredere de 50%.
  • Rămânerea la o cotă de încredere redusă pe o perioadă mai lungă a parlamentului şi partidelor arată carenţe structurale ale culturii politice democratice la noi în ţară, cuplate, bineînţeles, cu lipsa de performanţă şi cu dezamăgirile produse de instituţii vitale pentru un sistem democratic.
  • Instituţii executive. Şi aici, ierarhia de luna trecută se păstrează, dar comparativ cu tendinţa minimală de scădere a încrederii în majoritatea instituţiilor politice, credibilitatea tuturor instituţiilor executive măsurate creşte uşor faţă de luna trecută. Armata are încredere 68,8% (64,3% luna trecută), BNR 54% (50,3% luna trecută), Poliţia 49% (48,3%  luna trecută), SRI 48,9% (47% luna trecută), DNA 45% (44,2% luna trecută).
  • Am introdus două instituţii noi în grilă: Serviciul de Informaţii Externe şi Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară. Prima are o cotă de încredere apropiată de cea a SRI, de 46,2%, dar o notorietate ceva mai slabă.
  • ANSVSA are 41,2% încredere, fiind ultima instituţie din listă. Poziţia în ierarhie nu este însă de o foarte mare relevanţă în cazul acestei instituţii: cifra nu este mult mai mică decât celelalte dacă luăm în calcul şi faptul că vorbim despre o structură mai puţin cunoscută publicului, prezentă mai ales în situaţii de criză cu potenţial negativ (alimente neconforme, ameninţări la adresa sănătăţii publice etc).
  • De remarcat că procentul persoanelor cu studii superioare care au încredere în Armată este mai redus decât procentele celorlalte categorii de nivel de şcolarizare. De asemenea, există tendinţa ca persoanele cu studii primare să aibă în mai mică măsură încredere în BNR decât cele cu studii medii sau superioare. Probabil persoanele cu studii primare nu sunt foarte bune cunoscătoare ale sistemului bancar românesc şi asociază băncile în general cu Banca Naţională.
  • Instituţii sociale/private. Nici pe această listă nu întâlnim schimbări faţă de ierarhia de luna trecută. Biserica are 67,6% încredere (69,1% luna trecută), Universităţile au 47,7% (49% luna trecută), presa 44,1% (41,9% luna trecută), organizaţiile societăţii civile 36,6% (38,4% luna trecută), sindicatele 29,8% (29,1% luna trecută), patronatele 22% (21,9% luna trecută), băncile 19,5% (19,4% luna trecută).
  • Se confirmă tendinţa din ultimele luni de scădere uşoară a încrederii în biserică sub pragul de 70% (după ce luna trecuse păruse că instituţia mai recuperează). Fenomenul este cu atât mai important cu cât ne aflăm în preajma unei sărbători mai mult decât semnificative pentru ortodoxie. Scăderea încrederii este generată deci de relaţionarea cu instituţia, şi nu atât de un efect al secularizării. Din punct de vedere sociodemografic, cu cât vorbim despre persoane cu un nivel de educaţie mai ridicat, cu atât scade procentul celor care acordă încredere multă şi foarte multă încredere bisericii.
  • Universităţile se bucură de un grad de încredere destul de ridicat (la aproape acelaşi nivel ca luna trecută) în ciuda presiunii publice destul de ridicate aflate în ultima vreme pe acest tip de instituţie.
  • Băncile sunt cele mai prost văzute instituţii din listă. Românii sunt constant nemulţumiţi de bănci de la intrarea în criză, lucru explicabil având în vedere că aceasta din urmă a transformat banca, din partener de consum, într-o instituţie nu tocmai înţelegătoare.
  • Instituţii internaţionale. NATO conduce clasamentul încrederii în instituţii internaţionale cu 52,4% (52,1% luna trecută) încredere multă şi foarte multă; ONU benefciază de încrederea a 50,5% dintre români (52,7% luna trecută); pentru Parlamentul European avem 45,5% (41,9% luna trecută); Comisia Europeană 44,7% (45,5% luna trecută), Banca Mondială 35,6% (40,9% luna trecută), FMI 28,2% (27,7% luna trecută).
  • Se păstrează constatarea de luna trecută, cum că instituţiile financiar-bancare internaţionale se află în coada listei, probabil fiind asociate cu criza economică şi cu politica de austeritate din ultimii ani.
  • Instituţiile internaţionale nu au neapărat o imagine proastă în România ceea ce face ca persoanele cu un nivel mai redus de educaţie, dacă nu cunosc atribuţiile respectivelor structuri, să le crediteze totuşi cu o anumită încredere. Persoanele cu studii superioare, mai bune cunoscătoare în materie, au „tras în jos” scorul de încredere al BM şi FMI.
  • Topul încrederii românilor în diferitele categorii profesionale este următorul: pompieri (87,9%), jandarmi (73,2%), militari (72,6%), profesori (64%), preoţi (61,2%), medici (59,7%), poliţişti (55,8%), jurnalişti (47,3%), judecători (44,1%), procurori (42,8%), avocaţi (34,9%), bancheri (23,9%), politicieni (23,5%).
  • Primele trei categorii sunt cumva ideale. În mod normal şi într-o perioadă de pace nu prea ai de ce să fii nemulţumit de pompieri, jandarmi sau militari. Dintre cele trei categorii, pompierii sunt singura care are atribuţii specifice în perioadele lipsite de probleme deosebite, intervenţiile pompierilor în cazul diferitelor incendii şi accidente fiind de fiecare dată percepute şi mediatiate pozitiv. De aici şi plasarea lor în vârful clasamentului.
  • Plasarea profesorilor, preoţilor, medicilor şi poliţiştilor pe treptele următoare dar, oricum, peste cota de 50% este îmbucurătoare dacă avem în vedere că de data aceasta vorbim despre categorii profesionale cu care cetăţenii se întâlnesc în mod curent.
  • Toate sunt categorii destul de comentate şi de criticate în mass-media sau în „folclorul” urban. Este posibil, ca şi în cazul profesiilor din paragraful de mai sus, răspunsul să nu fie influenţat doar de experienţele particulare ale subiectului cu anumiţi profesori, preoţi, medici, poliţişti, ci să reflecte şi un tip de consideraţie adresată profesiei în sine.
  • De remarcat faptul că încrederea în preoţi este sub nivelul de încredere în instutuţia Bisericii.
  • De o încredere medie între 40% şi 50% se bucură corpurile profesionale ale jurnaliştilor, judecătorilor şi procurorulor.
  • Cele mai prost văzute corpuri profesionale (încredere sub 35%) sunt cele ale avocaţilor, bancherilor şi cel al politicienilor.
  • În cazul profesiilor asociate cu justiţia este interesant că încrederea în avocaţi este mult mai scăzută decât cea în procurori sau judecători.
  • În ceea ce priveşte încrederea scăzută în politicieni, remarcăm disonanţa cognitivă relativă între nivelul scăzut de încredere în politicieni (23,5%) şi topul încrederii în oameni politici în cadrul căruia unele personalităţi politice înregistrează niveluri duble de încredere comparativ cu încrederea generică în politicieni.

Descarcă PDF: 13.05 INSCOP – INSTITUTII

 

 

Mai 2013 – INCREDEREA IN INSTITUTII
Derulează în sus