Mai 2013: ATITUDINEA ROMÂNILOR FAŢĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ

  • Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 20-28 aprilie 2013, pe un eșantion de 1050 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

ATITUDINEA ROMÂNILOR FAŢĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ

  •  La 6 ani de la admiterea României în Uniunea Europeană, 35% dintre români consideră că aderarea ţării noastre la UE a adus mai degrabă avantaje. Aproape 34% nu văd în procesul respectiv nici avantaje, nici dezavantaje, iar 21,4% văd mai degrabă dezavantaje. Aproape 10% dintre respondenţi au ales variante nu ştiu/nu răspund. În mod cert, criza economică prelungită şi evidentă la nivel european, nu doar în ţara noastră, a alimentat un curent eurosceptic şi în rândul românilor.
  •  Scăderea relativă a satisfacţiei populaţiei faţă de Uniunea Europeană este un fenomen general la nivel european.
  • Ţinând cont însă de situaţia socio-economică reală din ţară, faptul că peste o treime dintre români consideră că apartenenţa la UE este avantajoasă şi numai în jur de 20% o văd ca aducând mai degrabă dezavantaje nu ne situează printre cele mai eurosceptice ţări. Practic, volumul celor care văd în UE un avantaj este aproape dublu faţă de volumul de populaţie care asociază Uniunea Europeană cu dezavantaje. În acest context, nu trebuie să nu uităm că multe dintre ţările est-europene s-au salvat economic în anii 2000 tocmai prin migraţia pentru muncă în Occident şi, în consecinţă, au suferit un veritabil şoc când criza de după 2008 a afectat economia Uniunii.
  •  Ca tendinţă, persoanele cu studii superioare sunt mai favorabile Uniunii Europene, acestea considerând într-o proporţie mai mare că aderarea a adus mai degrabă avantaje României şi situându-se într-o proporţie semnificativ mai mică în tabăra celor care văd mai degrabă dezavantaje.
  • 57% dintre români nu ar fi de acord cu renunţarea la „leu” şi adoptarea monedei „euro” acum. Doar 35,4% ar fi de acord. În condiţiile în care moneda euro este totuşi uzuală pentru români, nu putem bănui existenţa unei probleme legate de perceperea euro ca monedă străină. Criza economică din ultimii cinci ani a fost evenimentul cel mai important al perioadei care a livrat publicului un set larg de frici colective legate inclusiv de stabilitatea monetară. Tema „trecerea la euro în criză este periculoasă” a avut ecou la public, fiind susţinută de analişti, dar şi de diverşi oficiali. În plus, teama de o eventuală schimbare pare justificată: trecerea la leul greu a fost totuşi un succes după ce în anii `90 economia de piaţă debutase cu valuri de inflaţie şi devalorizări ale monedei şi ale  puterii de cumpărare care au creat veritabile traume colective. Populaţia nu este pregătită să rişte o schimbare  a monedei în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a fost capabilă să convingă de faptul că a reuşit să evite criza. La aceste suspiciuni contribuie şi impactul psiho-social profund negativ al crizei din Grecia, unul dintre subiectele cele mai dezbătute fiind „ieşirea Greciei din zona euro”.
  • Din punct de vedere sociodemografic, nu există diferenţe semnificative la nivelul acordului/dezacordului cu adoptarea euro între diferitele categorii de populaţie.
  •  Cei mai mulţi dintre români (76,2%) asociază Uniunea Europeană cu un avantaj pragmatic: dreptul la liberă circulaţie. Doar 19,3% asociază UE cu acest drept în mică măsură, iar non-răspunsurile sunt în jur de 4,5%. În mod evident, dreptul la liberă circulaţie este avantajul perceput drept cel mai vizibil şi cel mai uşor de pus în practică.
  • Pe locurile imediat următoare, 57,1% dintre români asociază UE cu democraţia şi drepturile omului, iar 55,6% cu pacea cu ţările vecine. Cumva interesant, 53,9% identifică UE şi cu intervenţia în politica internă a ţării, 50,6% cu subordonarea faţă de ţările din Vest şi 49,8% cu răspândirea crizei economice. Pe de altă parte, 47,3% dintre respondenţi asociază Uniunea cu dezvoltarea economică, 44,5% cu locurile de muncă.
  • Urmează un alt reproş, 43,7% văzând UE ca aducând pierderea controlului asupra economiei, în timp ce 41,6% o alătură exploatării resurselor naturale.
  • Doar 31,1% corelează UE cu pierderea identităţii naţionale şi 19,9% cu pierderea identităţii religioase.
  • Ca o concluzie parţială, majoritatea românilor asociază UE cu valorile pragmatice pe care aceasta a fost construită: libera circulaţie, democraţia şi drepturile omului, pacea între ţările europene. Un procent mare o asociază cu dezvoltarea economică şi cu ideea de locuri de muncă.
  • Pe de altă parte, un număr semnificativ de respondenți acordă Uniunii atribute negative: intervenţia în politica internă, subordonarea României, răspândirea crizei, pierderea de către stat a controlului asupra economiei naţionale, exploatarea resurselor noastre naturale. Toate aceste atribute mai degrabă negative sunt evident legate de nemulţumirile faţă de situaţia socio-economică. Într-o anumită măsură, şi evenimentele politicii interne din 2012 au atras, corelat cu criza, etichete critice Comunităţii Europene: intervenţia în politica internă, subordonarea faţă de vest, pierderea controlului asupra economiei, exploatarea resurselor naturale.
  • Între etichetele negative, pierderea identităţii naţionale, respectiv a identităţii religioase, sunt pe ultimele locuri. Acestea sunt teme tradiţionale ale dezbaterii autohtonişti vs. europenişti. Totuşi, ele sunt depăşite de nemulţumiri conjuncturale, majoritatea legate de modul în care UE trece prin criză. În concluzie, euroscepticismul este invers proporţional cu performanţa socială şi economică a Uniunii.
  •  Din punct de vedere sociodemografic, persoanele între 18 şi 50 de ani asociază mai degrabă UE cu locurile de muncă decât cele peste 50 de ani. De asemenea, cei până în 65 de ani asociază mai degrabă UE cu libera circulaţie decât cei peste 65 de ani. În mod evident, avantajele sunt cu atât mai vizibile cu cât o anumită categorie este mai interesată de ele sau a avut contact cu ele. În cazul persoanelor peste 65 şi al persoanelor cu studii primare se înregistrează regulat şi cele mai multe non-răspunsuri la întrebărie referitoare la Uniunea Europeană. Deci în cazul acestora vorbim şi de o anumită lipsă de informare.

 

Mai 2013: ATITUDINEA ROMÂNILOR FAŢĂ DE UNIUNEA EUROPEANĂ
Derulează în sus