IUNIE 2021 – Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Partea a II-a. Capitolul 1: Vest vs Est. Încrederea în țări și lideri internaționali

Descarcă prezentarea grafică: 24.06.21 Prezentarea grafica Cap. 1 Sondaj GMF – STG

Ponderea românilor care ar prefera să studieze într-o țară vestică este de peste zece ori mai mare decât a celor care ar prefera să lucreze sau să studieze într-o țară din Est și două treimi populație declară că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. Sunt două dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a.

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” – Partea a II-a a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshall Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Sondajul de opinie, realizat în perioada 1 – 15 iunie 2021, este împărțit în trei capitole, primul capitol fiind dedicat măsurării încrederii românilor în țări, organizații și lideri internaționali, respectiv orientării pe care o preferă românii din punctul de vedere al alianțelor politice și militare[1].

Remus Ștefureac, președinte Strategic Thinking Group: ”Prima cercetare din luna martie 2021 releva faptul că peste 40% dintre români considerau că Rusia promovează valorile tradiționale în fața decadenței morale a țărilor occidentale. Comparativ cu acest tip de evaluare generică, în cadrul sondajului din luna iunie am adresat o întrebare clarificatoare. Puși în fața unei alegeri personale, două treimi dintre români (66,6%) declară în sondajul din iunie 2021 că preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 16% declară că preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental. Datele confirmă faptul că, dincolo de observații contemplative, puși în fața unor alegeri personale concrete, românii preferă modelul și valorile occidentale.”

Dan Andronache, vice-presedinte True Story Project (TSP): ”La nivel macrosocial, încrederea în țările autocrate se menține scazută. Observăm în mod particular cum un lider autocrat, dar foarte vizibil în social media și cu un brand atent construit și menținut, are capacitatea de a crește nivelul încrederii în țara ce o reprezintă, odată cu creșterea proprie doar în randul populației tinere. Acest rezultat subliniază puterea narativelor din social media în modelarea percepțiilor la nivel societal, importanța canalelor de comunicare alese în abordarea segmentelor țintă, precum și impactul pe termen lung la nivel socio-cultural.”

Direcție România

68,1% dintre români sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită (față de 70,3% în martie), în timp ce 25,1% cred că se îndreaptă într-o direcție bună (față de 23% în martie), iar 6,7% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Sunt în medie mai optimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le permite să-și cumpere tot ceea ce le trebuie, gulerele albe, locuitorii din București.

Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru strictul necesar) sunt în medie mai pesimiști decât restul populației în ceea ce privește direcția țării.

Țara preferată pentru muncă sau studiu

Întrebați în ce țară ar prefera să muncească o perioadă mai lungă de timp sau să studieze, 42,2% dintre cei chestionați au ales varianta ”într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada), 3,9% varianta ”într-o țară din Est (Rusia, China)”, 4,2% au optat pentru o altă țară, iar 47,9% spun că nu ar pleca în nicio țară. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,9%.

Analiza socio-demografică: Varianta ”într-o țară din Vest (UE, SUA sau Canada) este preferată mai ales de tinerii sub 30 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii Bucureștiului, persoanele care au cont de Tik-Tok.

Varianta ”nu aș pleca în nicio altă țară” este aleasă în special de persoanele cu vârsta între 45 și 59 de ani, respectiv peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din rural și persoanele care nu au cont pe rețelele sociale.

Drepturi, libertăți și valori tradiționale

66,6% dintre respondenți preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia. 16,2% declară că preferă valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental.  Nu știu sau nu răspund la această întrebare 17,2%.

Analiza socio-demografică: Preferă drepturile și libertățile de tip occidental în locul valorilor tradiționale pe care le promovează Rusia în special: persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care declară că reușesc să aibă tot ce își doresc), locuitorii din București și Ilfov.

Gulerele gri, cei care lucrează la stat preferă într-o proporție mai mare decât celelalte categorii valorile tradiționale pe care le promovează Rusia în locul drepturilor și libertăților de tip occidental.

Aderarea la UE

Punând în balanță toate implicațiile asupra vieții economice și sociale, asupra familiei și vieții personale, 56,2% dintre cei chestionați (față de 61,4% în martie) consideră că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje, în timp ce 35,1% sunt de părerea contrarie (față de 35,2% în martie). Nu știu sau nu răspund la această întrebare 8,6%.

Analiza socio-demografică: Sunt de părere că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă avantaje în special: persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit mai ridicat (care le asigură cel puțin un trai decent), gulerele albe, locuitorii din București.

Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent) consideră într-o proporție mai mare decât celelalte categorii că aderarea României la Uniunea Europeană a adus mai degrabă dezavantaje.

Românii, cetățeni ”de mâna a doua în Europa”?

Afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa” întrunește acordul a 81,3% dintre respondenți (față de 78,2% în martie). 14,8% sunt în dezacord cu afirmația (față de 20,4% în martie), iar 3,9% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: votanții PNL și cei ai USR-PLUS, locuitorii din regiunea Vest și cei cu un venit mai ridicat dezaprobă cel mai puternic afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”.

Votanții PSD, gulerele gri,locuitorii din regiunea Sud Muntenia și persoanele care declară că venitul lunar nu le ajunge nici pentru strictul necesar consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că româniii sunt priviți drept ”cetățeni de mâna a doua în Europa”.

Motivul perceput pentru acordul cu afirmația ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”

Comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate este, în opinia a 70,2% (ceea ce reprezintă 57% din totalul eșantionului/populației) dintre cei din cei care sunt de acord cu afirmatia ”Românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa”, motivul principal pentru această situație. 27,6%  (ceea ce reprezintă 22% din totalul eșantionului/populației)  consideră că atitudinea de superioritate a cetățenilor altor state europene este motivul principal pentru această situație. 2,2% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele care declară că au un venit luna ridicat  consideră într-o măsură mai mare decât restul populației că motivul pentru care românii sunt priviți drept cetățeni de mâna a doua în Europa este legat de comportamentul nepotrivit al unor români care au trăit sau trăiesc în străinătate. Printre cei care cred că atitudinea de superioritate a cetățenilor altor state europene este motivul principal pentru care românii sunt priviți drept cetățeni de mâna a doua în Europa se regăsesc cu precădere: bărbați, locuitorii din regiunea Sud Muntenia și Vest și persoanele care au cont de Tik Tok.

Afirmații – membru NATO

Preferă ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar 65,8% dintre respondenți. 28,6% preferă ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni. 5,6% nu știu sau nu răspund.

Analiza socio-demografică: Persoanele peste 60 de ani, cu educație superioară, gulerele albe și persoanele care declară că reușesc să cumpere și unele lucruri mai scumpe preferă într-o proporție mai mare decât media ca România să fie membră NATO pentru că astfel va fi apărată bine din punct de vedere militar

Persoanele cu un nivel de educație mai scăzut și cu un venit redus (perceput ca fiind insuficient pentru un trai decent), cei inactivi potențial activi, preferă într-o măsură mai mare decât restul populației ca România să fie o țară neutră pentru că astfel nu va fi atacată militar de nimeni

Afirmații – baze militare americane

73,8% dintre cei intervievați (față de 75,4% în martie)  își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe”, în timp ce 20,3% își exprimă dezacordul (față de 20% în martie). 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Analiza socio-demografică: Își exprimă acordul față de afirmația ”Existența unor baze militare americane în România ar ajuta la apărarea țării în cazul unei agresiuni externe” mai ales: Persoanele cu vârsta sub 30 de ani și peste 45 de ani. 

Țara cu cea mai puternică armată

39,7% dintre români sunt de părere că SUA au cea mai puternică armată, în timp ce 33,5% sunt de aceeași părere în cazul armatei Rusiei și 16,4% a Chinei. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%, iar 1,3% dintre respondenți indică altă țară.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că SUA au cea mai puternică armată se numără cu precădere: votanții PNL, USR-PLUS și cei ai PSD, bărbații, persoanele peste 60 de ani, inactivii pasivi, locuitorii din București.

Sunt de părere că Rusia are cea mai puternică armată din lume în special votanții AUR, tinerii sub 30 de naigulere albe și locuitorii din regiunea Sud Vest Oltenia.

Țara cu cea mai puternică economie

41,5% dintre români sunt de părere că China are cea mai puternică economie, 24,1% sunt de aceeași părere în ceea ce privește economia SUA, în timp ce 14% consideră că Japonia are cea mai puternică economie și 14,1% Germania. Ponderea non-răspunsurilor este de 5,4%, iar 0,9% dintre respondenți indică altă țară.

Analiza socio-demografică: Printre cei care cred că SUA au cea mai puternică economie din lume se numără cu precădere persoanele care locuiesc în regiunea Centru.

Sunt de părere că China are cea mai puternică economie din lume în special bărbații, persoanele cu vârsta de 45-59 de ani, gulerele gri, locuuitorii din regiunea Nord Vest și cei din regiunea București Ilfov.

Drepturi și libertăți

Sunt de părere că SUA respectă cel mai bine drepturile și libertățile 38,4% dintre cei intervievați, 37,5% sunt de această părere în ceea ce privește Uniunea Europeană, 4,3% în ceea ce privește Rusia și 4,1% China.  Ponderea non-răspunsurilor este de 8,9%, iar 6,8% dintre respondenți indică altă țară.

Analiza socio-demografică: Consideră că SUA respectă cel mai bine drepturile și libertățile mai ales: persoanele cu vârsta peste 45 de ani, inactivi pasivi, locuitorii din București și cei din regiunea Muntenia Sud.

Încrederea în țări/ organizații internaționale

Dintre țările și organizațiile enumerate, românii au cel mai ridicat nivel de încredere în NATO (59,3% față de 49,4%  în martie). 55 % dintre români au încredere multă și foarte multă în Uniunea Europeană (față de 51,6%) și 49,2% în Germania (față de 57,6% în martie). Dintre cei intervievați 47,8% declară că au încredere multă și foarte în Statele Unite ale Americii (față de 47,2% în martie). Încrederea în Rusia și China se situează sub 20 de procente. 17,9% declară că au încredere în Rusia (față de 16% în martie) și 16,8% în China (față de 19% în martie).

Analiza socio-demografică: Încrederea în SUA este mai ridicată în rândul vârstnicilor (peste 60 de ani) și al gulerelor albe.

Tind să aibă o încredere mai mare în Germania: bărbații,  persoanele sub 30 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe, angajații din sectorul privat.

Tinerii de 18-29 de ani și cei care declară că reușesc să cumpere și unele bunuri mai scumpe din punct de vedere al venitului lunar au un nivel de încredere mare și foarte mare în Rusia semnificativ mai ridicat decât media.

Tind să ai aibă o încredere mai mare în China gulerele gri și angajații la privat.

Încrederea în UE este mai ridicată în rândul următoarelor categorii: tinerii 18-29 de ani, cei cu un nivel de educație ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, gulere albe.

Bărbații, cei peste 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat și cu un venit care le asigură mai mult decât un trai decent, inactivii pasivi,  gulere albe, locuitori din București sau din urbanul mare (peste 90 de mii de locuitori) au încredere în NATO într-o proporție mai mare decât celelalte categorii.

Încrederea în lideri internaționali

44,1% dintre cei intervievați au încredere multă și foarte multă în cancelara Germaniei, Angela Merkel (față de 50,1% în martie). 36,4% dintre cei intervievați declară că au încredere multă și foarte multă în Joe Biden, președintele SUA (față de 41,6% în martie). În Vladimir Putin, președintele Rusiei, au  încredere multă și foarte multă 23,9% dintre respondenți (față de 19% în martie).

Analiza socio-demografică: Încrederea în Joe Biden, președintele SUA, este mai ridicată în rândul persoanelor peste 60 de ani.

Tind să aibă o încredere mai mare în Angela Merkel, cancelara Germaniei, gulerele albe și cei cu un venit lunar care le permite să aibă tot ce le trebuie.

Au o încredere mai mare în Vladimir Putin, președintele Rusiei, următoarele categorii: tinerii sub 30 de ani, cei cu educație superioară, gulere albe și cei care declară că venitul lunar le permite să-și cumpere și bunuri mai scumpe.

Metodologia cercetării

Sondajul de opinie ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” a fost realizat de INSCOP Research în parteneriat cu Verifield la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group (www.strategicthinking.ro) în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project (www.truestoryproject.ro).

Datele au fost culese în perioada 1 -12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice).  Volumul eșantionului multistadial stratificat a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95% la un grad de încredere de 95%.

STRATEGIC THINKING GROUP – Asociația Grupul de Gândire Strategică (www.strategicthinking.ro) este un think tank avangardist care își propune să furnizeze o platformă civică activă dedicată încurajării reflecției și a gândirii strategice prin analize, studii și cercetări de profunzime. STRATEGIC THINKING GROUP sprijină dezbaterile publice bazate pe utilizarea riguroasă de date științifice și evaluări structurate în vederea elabărării de contribuții de substanță pentru dezvoltare și progres în domenii relevante din sectorul public și privat.

TRUE STORY PROJECT – True Story Project (www.truestoryproject.ro)  reprezintă o sursă de știri și analize verificate, relevante și de interes despre România și bazinul Mării Negre în contextul geopolitic internațional. TSP își propune realizarea unei informări bazate pe adevăr, promovarea valorilor statului de drept și a economiei de piață și stimularea gândirii critice la nivelul populației.

[1] Capitolul 2: Naționalism, respectiv Capitolul 3: Percepția populației cu privire la dezinformări și știri false din cadrul studiului sociologic vor fi publicate în datele de 28 iunie și 1 iulie 2021.

Descarcă prezentarea grafică: 24.06.21 Prezentarea grafica Cap. 1 Sondaj GMF – STG

IUNIE 2021 – Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Partea a II-a. Capitolul 1: Vest vs Est. Încrederea în țări și lideri internaționali
Scroll to top