IUNIE 2013 – PERCEPŢII PUBLICE ASUPRA FENOMENULUI CORUPŢIEI

 

• Sondajul ”Barometrul de opinie publică – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul. Sondajul a fost realizat în perioada 28 mai – 3 iunie 2013, pe un eșantion de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.

 

PERCEPŢII PUBLICE ASUPRA FENOMENULUI CORUPŢIEI

 

• Corupţia rămâne unul dintre subiectele cele mai sensibile din societatea românească. Despre majoritatea instituţiilor/domeniilor publice măsurate, populaţia afirmă în proporţie de peste 50% că sunt afectate în măsură mare şi foarte mare de corupţie, ceea ce indică o opinie destul de clar conturată pe acest subiect.
• Opinia publică resimte acut fenomenul. Pe de altă parte, este dispusă în proporţii mari (aproape jumătare din populaţie) să recunoască propriile acte de corupţie mică în relaţia cu funcţionarii publici.
• Faptul că marea majoritate explică oferirea de cadouri unor funcţionari publici drept gesturi pornite mai degrabă din proprie iniţiativă decât la solicitarea funcţionarilor, demonstrează condiţionarea culturală a fenomenului micii corupţii în societatea românească.   
• Paradoxul percepţiei publice este că, deşi marea majoritate a populaţiei are o atitudine severă faţă de personalităţile publice condamnate în dosare de corupţie, o bună parte dintre respondenţi declară că au comis acte asociate micii corupţii. Este o disonanţă cognitivă parţială, o posibilă explicaţie în acest sens fiind faptul că actul oferirii de bani sau cadouri funcţionarilor publici, mai ales dacă vine din proprie iniţiativă, intră în categoria activităţilor “normale”, nefiind asociat corupţiei de către iniţiatori. “Recompensele” sau micile “atenţii” oferite funcţionarilor publici sunt transformate într-un ritual social şi o normă de comportament înrădăcinate la nivelul societăţii româneşti.

 

CORUPŢIA DIN ROMÂNIA COMPARATIV CU ALTE ŢĂRI

• Majoritatea populaţiei (55,9%) consideră că în România există mai multă corupţie decât în alte ţări. Cu toate acestea, un procent important, aproape o treime dintre români (30,1%), cred în România există la fel de multă corupţie ca şi în alte ţări.
• Un procent nesemnificativ de 1,5% susţin ideea că în România există mai puţină corupţie decât în alte ţări.
• 12,4% dintre cei chestionaţi nu ştiu sau nu răspund pe acest subiect.
• Bărbaţii sunt înclinaţi mai mult decât femeile să considere că în România există mai multă corupţie decât în alte ţări.
• La fel persoanele din categoria de vârstă 36-65 de ani, adică grosul populaţiei active, cred într-o proporţie mai mare decât generaţia tânără sau bătrânii de peste 65 de ani că în România este mai multă corupţie decât în alte ţări.
• Persoanele cu venituri mici sau fără venit consideră într-o proporţie mai mare decât media că în România există mai multă corupţie decât în alte ţări.
• O evaluare similară, mai severă, regăsim în rândul locuitorilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş, care cred într-o proporţie mai mare decât cei din restul ţării că în România corupţia este mai mare decât în alte ţări.
• Locuitorii din Muntenia, Oltenia, Doborgea sunt cei mai toleranţi din acest punct de vedere, raportul dintre cei care cred că în România este mai multă corupţie, şi cei care cred că este la fel de multă corupţie ca şi în alte ţări fiind semnificativ mai echilibrat decât media scorurilor la nivel naţional.

 

CONDAMNĂRILE UNOR PERSONALITĂŢI

• Românii emit opinii foarte severe faţă de personalităţile publice condamndate la închisoare pentru corupţie. Astfel, marea majoritate (77,7%) susţin ideea că personalităţile publice (politicieni, parlamentari, miniştri, primari, oameni de afaceri) care sunt condamnate la închisoare pentru corupţie sunt vinovate şi trebuie să plătească pentru faptele lor. Doar 6,2% apreciază că personalităţile condamnate sunt nevinovate pentru că cineva doreşte să se răzbune pe ele. 3,9% cred că personalităţile condamnate sunt vinovate, dar ar trebui ca justiţia să fie mai blândă, în timp ce 2,3% cred că sunt nevinovate deoarece justiţia nu este corectă. 10% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Severitatea opiniilor românilor pe acest subiect trebuie corelată cu nivelul redus de încredere în clasa politică în general şi în partidele politice în particular. Aşa cum au arătat şi alte cercetări sociologice de-a lungul timpului, corupţia este una dintre cauzele fundamentale ale percepţiei publice negative a clasei politice din România.

 

DOMENII AFECTATE DE CORUPŢIE

• Răspunsurile la întrebarea privind domeniile sau instituţiile cele mai afectate de corupţie oferă câteva date interesante precum şi unele disonanţe cognitive imposibil de ignorat.
• Astfel, domeniile/instituţiile cele mai afectate de corupţie sunt sistemul public de sănătate (78,1% cred că domeniul este afectat mult şi foarte mult corupţie) şi vama (75,9% cred că domeniul este afectat mult şi foarte mult de corupţie).  
• Surprinde clasarea justiţiei, ansamblul instituţional însărcinat cu combaterea corupţiei, în parte superioară a clasamentului percepţiilor negative. 63,6% cred că justiţia este un domeniu afectat mult şi foarte mult de corupţie. Aceste date vin în contextul în care peste 40% dintre români au încredere în Direcţia Naţională Anticorupţie, plasând instituţia în partea superioară a clasamentului general privind încrederea în instituţiile publice din România. Este posibil ca evaluarea negativă a justiţiei să fie influenţată de cazurile foarte mediatizate ale unor judecători implicaţi în dosare de corupţie. De asemenea, percepţia negativă poate fi influenţată şi de faptul că, în contextul cazurilor cel mai mediatizate de corupţie ale unor personalităţi publice, foarte vizibili de partea părţii acuzate sunt avocaţii. Este neclar însă, în ce măsură populaţia face distincţie între actorii principali ai sistemului judecătoresc: judecători, procurori, avocaţi. 
• Alte domenii/instituţii despre care respondenţii cred că sunt afectate într-o măsură mare de corupţie sunt Parlamentul (66,3%), Guvernul (59,8%), Poliţia (58,5%), Primăria (54,7%).
• În ierarhia instituţiilor percepute într-un grad mare a fi corupte se află şi sistemul public de învăţământ (53,1% afectat de multă şi foarte multă corupţie), explicaţiile fiind, cel mai probabil, legate de controversele care au însoţit de-a lungul timpului examenele naţionale (excepţie făcând organizarea examenului de Bacalaureat), precum şi de mediatizarea procedurii discutabile de înscriere a copiilor în unele şcoli considerate a fi mai bune decât altele.
• Cele mai puţin afectate de corupţie sunt considerate Biserica şi organizaţiile societăţii civile.

 

ATITUDINEA FAŢĂ DE ACTELE DE CORUPŢIE

• 45,4% dintre respondenţi afirmă că au dat bani sau cadouri unui funcţionar public pentru a-i ajuta într-o problemă administrativă. Comparativ, luna trecută INSCOP publica datele unei cercetări care consemna că 63% din populaţia României a dat bani sau cadouri personalului medical în schimbul tratamentului.
• Scorurile ceva mai mici în cazul funcţionarilor publici pot fi explicate atât printr-o incidenţă probabil mai redusă a fenomenului, cât şi prin reţinerea respondenţilor în a-şi declara comportamentul oferirii de bani şi cadouri funcţionarilor publici, în contextul campaniilor publice de informare care transmit avertismente cu privire la sancţiunile legale pentru oferirea şi luarea de mită.
• Jumătate dintre respondenţi (50%) afirmă că nu au dat bani sau cadouri funcţionarilor publici pentru a-şi rezolva probleme administrative, în timp ce 4,5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
• Persoanele cu studii medii şi superioare sunt mai înclinate decât persoanele cu studii primare să afirme că au dat bani sau cadouri funcţionarilor publici pentru rezolvarea unor probleme adiministrative, fiind categoriile de populaţie care intră probabil mai des în contact cu instituţiile publice.
• Întrebaţi (cei 45,4% care au dat) dacă au oferit bani sau cadouri funcţionarilor din proprie iniţiativă sau la solicitarea acestora, majoritatea persoanelor chestionate (53,4%) afirmă că au oferit bani sau cadouri din proprie iniţiativă. 27,8% indică astfel de acţiuni la sfatul unor rude sau prieteni, în timp ce doar 16,9% spun că li s-a solicitat de către funcţionari. 1,9% nu ştiu sa nu răspund la această întrebare.

CONCLUZIE.

• Practic, peste 80% din totalul celor 45,4% care afirmă cu au oferit bani sau cadouri funcţionarilor publici sugerează că au făcut acest lucru la iniţiativa personală sau influenţaţi de prieteni ori rude. Este o cifră categorică, deasupra oricărui dubiu, care indică atât o dimeniune culturală a micii corupţii, cât şi transformarea recompenselor oferite funcţionarilor într-un ritual social şi o normă de comportament înrădăcinate la nivelul societăţii româneşti. Cauza cea mai probabilă este o practică îndelungată a rezolvării efective sau mai rapide unor probleme administrative doar în condiţiile acordării unor “recompense”.
• Analiza fenomenului corupţiei în România este un demers deosebit de complex, în condiţiile în care vorbim despre comportamente contradictorii: pe de o parte, o tratare cu maximă severitate a condamnărilor pentru corupţie a personalităţilor publice, iar pe de altă parte, o participare activă a unei părţi a populaţiei la actele de corupţie mică.  E adevărat că nu vorbim de acelaşi volum de populaţie. În primul caz, este vorba de aproape 80% din totalul populaţiei care consideră că personalităţile condamnate pentru corupţie sunt vinovate. În al doilea caz, vorbim de aproximativ 30% din totalul populaţiei care a oferit cadouri sau bani funcţionarilor la iniţiativa proprie sau la sfatul unor rude ori prieteni.