IULIE 2015 – REPUBLICA MOLDOVA

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP 07.2015 Republica Moldova

REPUBLICA MOLDOVA

  • 52,6% dintre români afirmă o părere bună despre câştigarea alegerilor pentru primăria Chişinăului de către Dorin Chirtoacă. 6,9% au o părere proastă.
  • Darie Cristea, director general INSCOP:Numărul de nonrăspunsuri este foarte mare – 40,5% – ceea ce atrage atenţia asupra principalei probleme a raportării românilor la Rep. Moldova – o informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut. Într-un asemenea context de informare trebuie interpretate datele culese în privinţa Republicii Moldova. Cert este însă că pentru respondenţii care au decis să ofere o opţiune, percepţia pozitivă a alegerii primarului proeuropean la Chişinău este mai mult decât majoritară. Fenomenul nu trebuie asociat atât de mult cu personalitatea lui Dorin Chirtoacă – puţin notoriu în România – ci cu tendinţa generală de susţinere a parcursului european al R. Moldova.”
  • 67,8% dintre respondenţi spun că România ar trebui să uşureze acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. 17,5% nu sunt de acord, iar 14,6% aleg să nu răspundă. Constatăm o acceptare semnificativă a basarabenilor la nivelul mentalului colectiv în România, fapt care, în mod evident, alături de alte variabile (limbă, variabile identitare) reprezintă o premisă bună pentru integrarea celor care îşi doresc acest lucru în societatea românească.
  • 56,3% dintre români cred că România ajută suficient Rep. Moldova pentru a se integra în UE, 29,6% cred că ar trebui să facă mai mult (nonrăspunsuri 14,1%).
  • 46% cred că integrarea Republicii Moldova în UE depinde mai degrabă de voința cetățenilor și politicienilor din Basarabia, în timp ce 40,5% cred că depinde mai mult de ajutorul dat de România şi alte state europene.
  • Publicul vede în mod natural România ca locomotivă pentru integrarea Moldovei în UE, situaţia din Ucraina şi noua configuraţie de putere din Est neafectând cu nimic opinia românilor că locul R. Moldova este alături de UE şi de România, într-o formă sau alta.
  • 67,9% dintre români susţin unirea cu R. Moldova până în 2018 (100 de ani de la Marea Unire), în timp ce doar 14,8% mai degrabă nu susţin unirea până în 2018. Nonrăspunsuri: 17,3%.
  • Darie Cristea, director general INSCOP: ”Procentul de acord este foarte mare şi confirmă date anterioare culese şi interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur, ideea celor 100 de ani de la Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă, dar acest 2018 pune în faţa respondenţilor şi un termen foarte apropiat, „palpabil”. În acest sens sporeşte relevanţa răspunsurilor, pentru că nu mai avem de-a face cu o problemă de principiu, ci cu una pragmatică”.

METODOLOGIE

  • Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP 07.2015 Republica Moldova[:en]REPUBLICA MOLDOVA

  • 52,6% dintre români afirmă o părere bună despre câştigarea alegerilor pentru primăria Chişinăului de către Dorin Chirtoacă. 6,9% au o părere proastă.
  • Darie Cristea, director general INSCOP:Numărul de nonrăspunsuri este foarte mare – 40,5% – ceea ce atrage atenţia asupra principalei probleme a raportării românilor la Rep. Moldova – o informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut. Într-un asemenea context de informare trebuie interpretate datele culese în privinţa Republicii Moldova. Cert este însă că pentru respondenţii care au decis să ofere o opţiune, percepţia pozitivă a alegerii primarului proeuropean la Chişinău este mai mult decât majoritară. Fenomenul nu trebuie asociat atât de mult cu personalitatea lui Dorin Chirtoacă – puţin notoriu în România – ci cu tendinţa generală de susţinere a parcursului european al R. Moldova.”
  • 67,8% dintre respondenţi spun că România ar trebui să uşureze acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. 17,5% nu sunt de acord, iar 14,6% aleg să nu răspundă. Constatăm o acceptare semnificativă a basarabenilor la nivelul mentalului colectiv în România, fapt care, în mod evident, alături de alte variabile (limbă, variabile identitare) reprezintă o premisă bună pentru integrarea celor care îşi doresc acest lucru în societatea românească.
  • 56,3% dintre români cred că România ajută suficient Rep. Moldova pentru a se integra în UE, 29,6% cred că ar trebui să facă mai mult (nonrăspunsuri 14,1%).
  • 46% cred că integrarea Republicii Moldova în UE depinde mai degrabă de voința cetățenilor și politicienilor din Basarabia, în timp ce 40,5% cred că depinde mai mult de ajutorul dat de România şi alte state europene.
  • Publicul vede în mod natural România ca locomotivă pentru integrarea Moldovei în UE, situaţia din Ucraina şi noua configuraţie de putere din Est neafectând cu nimic opinia românilor că locul R. Moldova este alături de UE şi de România, într-o formă sau alta.
  • 67,9% dintre români susţin unirea cu R. Moldova până în 2018 (100 de ani de la Marea Unire), în timp ce doar 14,8% mai degrabă nu susţin unirea până în 2018. Nonrăspunsuri: 17,3%.
  • Darie Cristea, director general INSCOP: ”Procentul de acord este foarte mare şi confirmă date anterioare culese şi interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur, ideea celor 100 de ani de la Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă, dar acest 2018 pune în faţa respondenţilor şi un termen foarte apropiat, „palpabil”. În acest sens sporeşte relevanţa răspunsurilor, pentru că nu mai avem de-a face cu o problemă de principiu, ci cu una pragmatică”.

METODOLOGIE

  • Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]

IULIE 2015 – REPUBLICA MOLDOVA
Scroll to top