IULIE 2015 – COMPORTAMENTUL RELIGIOS

de | iul. 28, 2015 | -2015-, Cercetari

[:ro]Descarcă PDF: INSCOP07. 2015 Comportament religios

COMPORTAMENT RELIGIOS

  • 83,9% dintre români se consideră persoane religioase. Având în vedere şi proporţia ortodocşilor în populaţia României, putem spune că lumea ortodoxă românească nu este una foarte atinsă de secularizare. Desigur, putem discuta calitatea, informarea sau gradul de religiozitate al românilor. Cert este însă că românii nu refuză fenomenul religios. Faptul în sine este specific estului Europei şi cert diferit de situaţia din zona occidentală.
  • Doar 10,3% se consideră persoane nereligioase şi doar 1,1% se declară atei convinşi. Şi această cifră este deosebit de interesantă deoarece relevă faptul că nici „necredincioşii” nu refuză fenomenul religios. Mai degrabă este vorba de un 10,3% care spune că nu are o raportare cotidiană constantă şi coerentă la credinţă, dar care nu contestă în sine religia sau o serie de principii ale ei. Doar 1,1% îşi asumă eticheta de atei, cifră practic nesemnificativă statistic.
  • Exceptând evenimentele religioase din familie (nunţi, botezuri, înmormântări), românii declară următoarele pattern-uri de frecventare a bisericii (procente calculate din totalul celor care se declară religioşi): 0,9% zilnic, 2,7% de câteva ori pe săptămână, 25,4% o dată pe săptămână (mai ales duminica), 18,9% o dată pe lună, 37,8% doar la marile sărbători religioase, 10,2% o dată pe an sau mai rar, 3,4% declară că nu merg la biserică (0,6% nonrăspunsuri).
  • Faptul că un sfert dintre români declară o frecventare săptămânală a bisericii (fie şi duminica) reprezintă un grad de participare religiosă mare pentru o populaţie europeană. Sociologii numesc populaţiile europene (la cele creştine ne referim) care se declară religioase, dar nu frecventează în mare măsură instituţia bisericii „creştini nepracticanţi”, sintagma fiind aplicată de obicei şi românilor de cercetătorii din domeniul sociologiei religiei. Totuşi un popor care într-o proporţie de 45% merge la biserică măcar o dată pe lună nu se încadrează atât de uşor într-un asemenea tipar. Inclusiv cifrele de mai jos (procentul românilor care se roagă, al celor care se spovedesc al celor care îşi sfinţesc obiectele, postesc etc.) arată că evoluţia religiozităţii în România contrazice teoriile modernizării şi secularizării cel puţin pe anumite segmente de populaţie.
  • Darie Cristea, director general INSCOP: „O modernizare constantă şi evidentă a societăţii româneşti în ultimii ani nu a venit însoţită de o erodare rapidă şi la fel de semnificativă a fenomenului religios. Practic, modelele sociologice uzuale ale secularizării sunt contrazise de astfel de date. Desigur, ce implicaţii are un asemenea fapt, cu ce alte variabile corelează şi dacă religiozitatea aceasta poate fi o frână în dezvoltare sau, invers, dacă ne poate ajuta să fim o societate mai bună, toate acestea pot face obiectul unei cercetări complexe şi separate”.
  • 45,1% dintre românii care se consideră religioşi spun că religia este foarte importantă pentru ei, 50,3% importantă, 4,5% puţin importantă, 0,1% deloc importantă.
  • 83% dintre români spun că respectă zilele de duminică şi sărbătorile religioase (14,3% spun că nu le respectă, 2,7% nonrăspunsuri). 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 24,1% declară că nu se închină, nonrăspunsuri 1,4%. 65,6% spun că se roagă în mod regulat(31,8% nu se roagă în mod regulat, nonrăspunsuri 2,5%), şi 60,2% afirmă că îşi sfinţesc obiectele personale, casa, masina (36,7% nu, nonrăspunsuri 3,1%).
  • 53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică, 43,2% nu contribuie, 3,2% nonrăspunsuri. 39,4% spun că apelează la preot atunci când au necazuri, 57,2% nu apelează, nonrăspunsuri 3,3%.
  • 34,9% dintre români se spovedesc periodic(62,7% nu se spovedesc periodic, nonrăspunsuri 2,4%), 29,6% postesc în mod regulat(67,9% nu postesc regulat, nonrăspunsuri 2,5%).
  • Ca o concluzie generală, inclusiv la nivel de participare, românii au o raportare la religie mult mai participativă decât tiparul actual occidental.
  • 96,5% dintre români cred în Dumnezeu (1,9% nu cred, 1,6% aleg nu ştiu/nu răspund). 84,4% cred în sfinţi (11,9% nu cred, 3,6% nonrăspunsuri).
  • 59,6% cred că raiul există(24,4% nu cred, 16% nonrăspunsuri), 57,5% cred că iadul există(26,8% nu cred, 15,7% nonrăspunsuri). 54,4% dintre români cred în viaţa de apoi (28,5% nu cred, 17,1% nonrăspunsuri). Aici remarcăm ușoare disonanțe în răspunsuri – respondenți care cred în existența Raiului, dar nu și în cea a Iadului de exemplu –  relativ normale.
  • 44,8% dintre români au încredere în preoţi (47,6% nu au încredere, 7,7% nonrăspunsuri), 42,4% cred în miracole (52,8% nu cred, 4,8% nonrăspunsuri), 31,2% cred în deochi (64% nu cred, 4,8% nonrăspunsuri), 25,5% cred în blesteme (70% nu cred, 4,5% nonrăspunsuri), 23,8%  cred în horoscop (71,2% nu cred, 4,4% nonrăspunsuri), 15,6% cred în extratereştri (75,9% nu cred, 8,6% nonrăspunsuri), 15,3% cred în vrăjitorie (81,8% nu cred, 2,9% nonrăspunsuri).
  • Darie Cristea, director general INSCOP: ”Desigur, într-o anumită măsură se poate spune că există la români o apetenţă atât pentru religie, cât şi pentru superstiţii, chiar şi pentru citirea religiei prin superstiţii. Totuşi, credinţa în elementele centrale ale fenomenului religios este mult mai puternică.”

METODOLOGIE

  • Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

Descarcă PDF: INSCOP07. 2015 Comportament religios[:en]COMPORTAMENT RELIGIOS

  • 83,9% dintre români se consideră persoane religioase. Având în vedere şi proporţia ortodocşilor în populaţia României, putem spune că lumea ortodoxă românească nu este una foarte atinsă de secularizare. Desigur, putem discuta calitatea, informarea sau gradul de religiozitate al românilor. Cert este însă că românii nu refuză fenomenul religios. Faptul în sine este specific estului Europei şi cert diferit de situaţia din zona occidentală.
  • Doar 10,3% se consideră persoane nereligioase şi doar 1,1% se declară atei convinşi. Şi această cifră este deosebit de interesantă deoarece relevă faptul că nici „necredincioşii” nu refuză fenomenul religios. Mai degrabă este vorba de un 10,3% care spune că nu are o raportare cotidiană constantă şi coerentă la credinţă, dar care nu contestă în sine religia sau o serie de principii ale ei. Doar 1,1% îşi asumă eticheta de atei, cifră practic nesemnificativă statistic.
  • Exceptând evenimentele religioase din familie (nunţi, botezuri, înmormântări), românii declară următoarele pattern-uri de frecventare a bisericii (procente calculate din totalul celor care se declară religioşi): 0,9% zilnic, 2,7% de câteva ori pe săptămână, 25,4% o dată pe săptămână (mai ales duminica), 18,9% o dată pe lună, 37,8% doar la marile sărbători religioase, 10,2% o dată pe an sau mai rar, 3,4% declară că nu merg la biserică (0,6% nonrăspunsuri).
  • Faptul că un sfert dintre români declară o frecventare săptămânală a bisericii (fie şi duminica) reprezintă un grad de participare religiosă mare pentru o populaţie europeană. Sociologii numesc populaţiile europene (la cele creştine ne referim) care se declară religioase, dar nu frecventează în mare măsură instituţia bisericii „creştini nepracticanţi”, sintagma fiind aplicată de obicei şi românilor de cercetătorii din domeniul sociologiei religiei. Totuşi un popor care într-o proporţie de 45% merge la biserică măcar o dată pe lună nu se încadrează atât de uşor într-un asemenea tipar. Inclusiv cifrele de mai jos (procentul românilor care se roagă, al celor care se spovedesc al celor care îşi sfinţesc obiectele, postesc etc.) arată că evoluţia religiozităţii în România contrazice teoriile modernizării şi secularizării cel puţin pe anumite segmente de populaţie.
  • Darie Cristea, director general INSCOP: „O modernizare constantă şi evidentă a societăţii româneşti în ultimii ani nu a venit însoţită de o erodare rapidă şi la fel de semnificativă a fenomenului religios. Practic, modelele sociologice uzuale ale secularizării sunt contrazise de astfel de date. Desigur, ce implicaţii are un asemenea fapt, cu ce alte variabile corelează şi dacă religiozitatea aceasta poate fi o frână în dezvoltare sau, invers, dacă ne poate ajuta să fim o societate mai bună, toate acestea pot face obiectul unei cercetări complexe şi separate”.
  • 45,1% dintre românii care se consideră religioşi spun că religia este foarte importantă pentru ei, 50,3% importantă, 4,5% puţin importantă, 0,1% deloc importantă.
  • 83% dintre români spun că respectă zilele de duminică şi sărbătorile religioase (14,3% spun că nu le respectă, 2,7% nonrăspunsuri). 74,6% se închină atunci când trec pe lângă o biserică, 24,1% declară că nu se închină, nonrăspunsuri 1,4%. 65,6% spun că se roagă în mod regulat(31,8% nu se roagă în mod regulat, nonrăspunsuri 2,5%), şi 60,2% afirmă că îşi sfinţesc obiectele personale, casa, masina (36,7% nu, nonrăspunsuri 3,1%).
  • 53,6% dintre români contribuie periodic cu bani la biserică, 43,2% nu contribuie, 3,2% nonrăspunsuri. 39,4% spun că apelează la preot atunci când au necazuri, 57,2% nu apelează, nonrăspunsuri 3,3%.
  • 34,9% dintre români se spovedesc periodic(62,7% nu se spovedesc periodic, nonrăspunsuri 2,4%), 29,6% postesc în mod regulat(67,9% nu postesc regulat, nonrăspunsuri 2,5%).
  • Ca o concluzie generală, inclusiv la nivel de participare, românii au o raportare la religie mult mai participativă decât tiparul actual occidental.
  • 96,5% dintre români cred în Dumnezeu (1,9% nu cred, 1,6% aleg nu ştiu/nu răspund). 84,4% cred în sfinţi (11,9% nu cred, 3,6% nonrăspunsuri).
  • 59,6% cred că raiul există(24,4% nu cred, 16% nonrăspunsuri), 57,5% cred că iadul există(26,8% nu cred, 15,7% nonrăspunsuri). 54,4% dintre români cred în viaţa de apoi (28,5% nu cred, 17,1% nonrăspunsuri). Aici remarcăm ușoare disonanțe în răspunsuri – respondenți care cred în existența Raiului, dar nu și în cea a Iadului de exemplu –  relativ normale.
  • 44,8% dintre români au încredere în preoţi (47,6% nu au încredere, 7,7% nonrăspunsuri), 42,4% cred în miracole (52,8% nu cred, 4,8% nonrăspunsuri), 31,2% cred în deochi (64% nu cred, 4,8% nonrăspunsuri), 25,5% cred în blesteme (70% nu cred, 4,5% nonrăspunsuri), 23,8%  cred în horoscop (71,2% nu cred, 4,4% nonrăspunsuri), 15,6% cred în extratereştri (75,9% nu cred, 8,6% nonrăspunsuri), 15,3% cred în vrăjitorie (81,8% nu cred, 2,9% nonrăspunsuri).
  • Darie Cristea, director general INSCOP: ”Desigur, într-o anumită măsură se poate spune că există la români o apetenţă atât pentru religie, cât şi pentru superstiţii, chiar şi pentru citirea religiei prin superstiţii. Totuşi, credinţa în elementele centrale ale fenomenului religios este mult mai puternică.”

METODOLOGIE

  • Barometrul “INSCOP – Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
  • Sondajul a fost realizat în perioada 09-14 iulie 2015
  • Volumul eșantionului a fost de 1075 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
  • Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
  • Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
  • Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
  • Chestionarele au fost aplicate în 39 de județe și Municipiul București, într-un total de 76 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
  • Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011

[:]