[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Iul.2014. Prezidentiale 4
PRESEDINŢII ROMÂNIEI
- Respondenții au fost solicitați să aleagă din lista președinților României pe cel care, în opinia lor, s-a potrivit cel mai bine funcției. Lista a cuprins politicienii care, indiferent de regim, au deținut titlul de președinte al republicii, ordonați cronologic: Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu.
- Nicolae Ceaușescu ocupă primul loc în top, 24,7% dintre români considerându-l cel mai potrivit pentru funcția de președinte. Ion Iliescu este pe locul al doilea cu 19,1% din opțiunile publicului, Traian Băsescu pe locul al treilea cu 14,2% și Emil Constantinescu pe patru (9,7%).
- 23,9% dintre respondenți consideră că niciunul dintre cei patru nu s-a ridicat la înălțimea funcției. Non-răspunsuri în proporție de 8,4%.
- Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: ”Datele confirmă tendința de lungă durată de îndepărtare a românilor de personajele politice ale momentului și ale istoriei recente”.
- Poziționarea lui Nicolae Ceaușescu pe primul loc al topului confirmă date anterioare care trădau într-o parte semnificativă a populației o atitudine nostalgică față de comunism.
- Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: ”În realitate, vorbim despre o falsă pozitivare a unui Nicolae Ceaușescu care este asociat cu o perioadă percepută ca mai ordonată din punct de vedere al vieții cotidiene, dar ale cărei lipsuri s-au mai uitat. Pozitivarea relativă a lui Ceaușescu vine și în scopul evidențierii imaginii totuși proaste pe care publicul o are cam despre toți președinții postdecembriști ai României. Să nu uităm că spre finalul mandatelor toți aceștia au încheiat cu un nivel redus de încredere publică”.
- Ion Iliescu își datorează poziția în clasament faptului că este președintele Revoluției, dar și comparației cu ceilalți doi șefi de stat de după 1989: Traian Băsescu aflat în scăderea de imagine, tipică sfârșitului de mandat, și un Emil Constantinescu care, dintre toți patru, a ocupat prima poziție în stat pentru cea mai scurtă perioadă, încheiată de asemenea fără un stoc prea mare de simpatie publică. De altfel, Emil Constantinescu, sub raportul imaginii publice, este și prima victima a decalajului dintre așteptări și realitate. Erodarea capitalului său de imagine după doar un mandat a fost cauzată tocmai de faptul că așteptările de la primul președinte de dreapta al României au fost foarte mari și guvernarea CDR nu a adus prosperitatea pe care chiar publicul alianței o aștepta de la despărțirea politică de trecutul comunist al României.
- Faptul că aproape un sfert dintre români consideră că niciunul dintre cei menționati nu a fost prea potrivit funcției ocupate se înscrie în tendința colectivă de desolidarizare a unei părți a publicului de fenomenul politic și de figurile sale proeminente.
METODOLOGIE
- Sondajul ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Datele au fost culese în perioada 1 – 6 iulie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
Descarcă PDF: INSCOP Iul.2014. Prezidentiale 4[:en]PRESEDINŢII ROMÂNIEI
- Respondenții au fost solicitați să aleagă din lista președinților României pe cel care, în opinia lor, s-a potrivit cel mai bine funcției. Lista a cuprins politicienii care, indiferent de regim, au deținut titlul de președinte al republicii, ordonați cronologic: Nicolae Ceaușescu, Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu.
- Nicolae Ceaușescu ocupă primul loc în top, 24,7% dintre români considerându-l cel mai potrivit pentru funcția de președinte. Ion Iliescu este pe locul al doilea cu 19,1% din opțiunile publicului, Traian Băsescu pe locul al treilea cu 14,2% și Emil Constantinescu pe patru (9,7%).
- 23,9% dintre respondenți consideră că niciunul dintre cei patru nu s-a ridicat la înălțimea funcției. Non-răspunsuri în proporție de 8,4%.
- Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: ”Datele confirmă tendința de lungă durată de îndepărtare a românilor de personajele politice ale momentului și ale istoriei recente”.
- Poziționarea lui Nicolae Ceaușescu pe primul loc al topului confirmă date anterioare care trădau într-o parte semnificativă a populației o atitudine nostalgică față de comunism.
- Darie Cristea, coordonator proiecte Inscop: ”În realitate, vorbim despre o falsă pozitivare a unui Nicolae Ceaușescu care este asociat cu o perioadă percepută ca mai ordonată din punct de vedere al vieții cotidiene, dar ale cărei lipsuri s-au mai uitat. Pozitivarea relativă a lui Ceaușescu vine și în scopul evidențierii imaginii totuși proaste pe care publicul o are cam despre toți președinții postdecembriști ai României. Să nu uităm că spre finalul mandatelor toți aceștia au încheiat cu un nivel redus de încredere publică”.
- Ion Iliescu își datorează poziția în clasament faptului că este președintele Revoluției, dar și comparației cu ceilalți doi șefi de stat de după 1989: Traian Băsescu aflat în scăderea de imagine, tipică sfârșitului de mandat, și un Emil Constantinescu care, dintre toți patru, a ocupat prima poziție în stat pentru cea mai scurtă perioadă, încheiată de asemenea fără un stoc prea mare de simpatie publică. De altfel, Emil Constantinescu, sub raportul imaginii publice, este și prima victima a decalajului dintre așteptări și realitate. Erodarea capitalului său de imagine după doar un mandat a fost cauzată tocmai de faptul că așteptările de la primul președinte de dreapta al României au fost foarte mari și guvernarea CDR nu a adus prosperitatea pe care chiar publicul alianței o aștepta de la despărțirea politică de trecutul comunist al României.
- Faptul că aproape un sfert dintre români consideră că niciunul dintre cei menționati nu a fost prea potrivit funcției ocupate se înscrie în tendința colectivă de desolidarizare a unei părți a publicului de fenomenul politic și de figurile sale proeminente.
METODOLOGIE
- Sondajul ”Barometrul INSCOP – ADEVĂRUL despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul
- Datele au fost culese în perioada 1 – 6 iulie 2014
- Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor
- Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate)
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011
[:]
