[:ro]Descarcă PDF: INSCOP Iul.2014 Vot partide ideologie vot obligatoriu
OPȚIUNILE DE VOT PENTRU PARTIDE
- INSCOP Research a măsurat intenția de vot pentru alegerile parlamentare în două variante (cu PNL și PDL măsurate separat, respectiv intenția de vot pentru un partid format prin fuziunea PNL și PDL).
VARIANTA 1 (PNL și PDL măsurate separat)
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 42,3% dintre respondenți care au o opțiune ar alege Alianța PSD-UNPR-PC, în ușoară creștere față de intenția de vot măsurată în mai pentru alegerile europarlamentare. Dincolo de faptul că în iulie măsurăm intenția de vot pentru alegerile parlamentare, câştigarea scrutinului pentru Parlamentul European de către Alianța PSD-UNPR-PC ar fi putut influența intenția declarată de vot în iulie (ca urmare a fenomenului asocierii cu câștigătorul alegerilor recente).
- În clasament urmează PNL aflat de asemenea în creștere în ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile parlamentare (19,3%), comparativ cu intenția de vot declarată în mai pentru alegerile europarlamentare.
- PDL ar fi votat de 11,9% dintre cei care exprimă o opțiune politică, urmat de PMP cu 7,5%.
- UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetățenii care exprimă o opțiune, în timp ce Forța Civică ar obține 3,4%. Clasamentul este completat de PRM (3,2%), PPDD (2,8%), PNȚCD (1,2%), restul de 3% optând pentru un alt partid.
- Cifrele sunt calculate pe un esantion de 64,9% din totalul respondenților, reprezentând persoanele care au indicat o opțiune clară (au nominalizat un partid politic).
- Raportat la totalul populației investigate, 20,3% declară că nu s-au hotărât, 9,9% spun că nu merg la vot, iar 4,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
VARIANTA 2 (PNL și PDL măsurate împreună)
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 43,5% dintre respondenți care au o opțiune ar alege Alianța PSD-UNPR-PC.
- Un partid format din fuziunea PNL și PDL ar obține 29,8% din totalul voturilor, în timp ce PMP ar obține 7%, sub scorul obținut la sondajul din luna mai.
- UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetățenii care exprimă o opțiune, în timp ce Forța Civică ar obține 3,6%. Clasamentul este completat de PRM (3,3%), PPDD (2,8%), PNȚCD (1,2%), restul de 3,4% optând pentru un alt partid.
- Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eșantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opțiune pentru un partid.
- Raportat la totalul populației investigate, 22,5% declară că nu s-au hotărât, 9,7% spun că nu merg la vot, iar 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
IDENTIFICAREA IDEOLOGICĂ
- În ceea ce privește identificarea ideologică, 40,3% din populație nu se consideră ca aparținând unei familii de valori politice.
- Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%).
- 9,2% declară că nu știu ce înseamnă ”de stânga” sau ”de dreapta”. Alți 10,2% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populație care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populație, deși nu o recunoaște deschis, nu are o identificare ideologică și implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populația implicată marginal în viața politică.”
VOTUL OBLIGATORIU
- Ipoteza introducerii votului obligatoriu împarte românii în două tabere relativ egale. 44,6% sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece consideră că dacă vin mai mulți oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine. Pe de altă parte, 41,7% nu sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu deoarece consideră că actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine. 13,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democrație românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluție compensatorie, dar ea nu poate funcționa în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forțată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare și mai mare a întregului regim democratic românesc.”
METODOLOGIE
- Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
- Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 6 iulie 2014.
- Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
- Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.
Descarcă PDF: INSCOP Iul.2014 Vot partide ideologie vot obligatoriu
[:en]OPȚIUNILE DE VOT PENTRU PARTIDE
- INSCOP Research a măsurat intenția de vot pentru alegerile parlamentare în două variante (cu PNL și PDL măsurate separat, respectiv intenția de vot pentru un partid format prin fuziunea PNL și PDL).
VARIANTA 1 (PNL și PDL măsurate separat)
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 42,3% dintre respondenți care au o opțiune ar alege Alianța PSD-UNPR-PC, în ușoară creștere față de intenția de vot măsurată în mai pentru alegerile europarlamentare. Dincolo de faptul că în iulie măsurăm intenția de vot pentru alegerile parlamentare, câştigarea scrutinului pentru Parlamentul European de către Alianța PSD-UNPR-PC ar fi putut influența intenția declarată de vot în iulie (ca urmare a fenomenului asocierii cu câștigătorul alegerilor recente).
- În clasament urmează PNL aflat de asemenea în creștere în ceea ce privește intenția de vot pentru alegerile parlamentare (19,3%), comparativ cu intenția de vot declarată în mai pentru alegerile europarlamentare.
- PDL ar fi votat de 11,9% dintre cei care exprimă o opțiune politică, urmat de PMP cu 7,5%.
- UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetățenii care exprimă o opțiune, în timp ce Forța Civică ar obține 3,4%. Clasamentul este completat de PRM (3,2%), PPDD (2,8%), PNȚCD (1,2%), restul de 3% optând pentru un alt partid.
- Cifrele sunt calculate pe un esantion de 64,9% din totalul respondenților, reprezentând persoanele care au indicat o opțiune clară (au nominalizat un partid politic).
- Raportat la totalul populației investigate, 20,3% declară că nu s-au hotărât, 9,9% spun că nu merg la vot, iar 4,9% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
VARIANTA 2 (PNL și PDL măsurate împreună)
- Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 43,5% dintre respondenți care au o opțiune ar alege Alianța PSD-UNPR-PC.
- Un partid format din fuziunea PNL și PDL ar obține 29,8% din totalul voturilor, în timp ce PMP ar obține 7%, sub scorul obținut la sondajul din luna mai.
- UDMR ar fi votată de 5,4% dintre cetățenii care exprimă o opțiune, în timp ce Forța Civică ar obține 3,6%. Clasamentul este completat de PRM (3,3%), PPDD (2,8%), PNȚCD (1,2%), restul de 3,4% optând pentru un alt partid.
- Cifrele sunt calculate pe 63,2% din totalul eșantionului, reprezentând persoanele care au indicat o opțiune pentru un partid.
- Raportat la totalul populației investigate, 22,5% declară că nu s-au hotărât, 9,7% spun că nu merg la vot, iar 4,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
IDENTIFICAREA IDEOLOGICĂ
- În ceea ce privește identificarea ideologică, 40,3% din populație nu se consideră ca aparținând unei familii de valori politice.
- Un procent identic de respondenţi au o opţiune ideologică bine definită, jumătate declarându-se mai degrabă de stânga (20,3%), iar cealaltă jumătate declarându-se mai degrabă de dreapta (20%).
- 9,2% declară că nu știu ce înseamnă ”de stânga” sau ”de dreapta”. Alți 10,2% dintre respondenți nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Datele relevă faptul că doar 2 din 5 români se identifică cu un bazin ideologic. Procentul de 40,3% corespunde în linii mari bazinului de populație care participă de regulă la alegerile parlamentare (aproximativ 40%). 60% din populație, deși nu o recunoaște deschis, nu are o identificare ideologică și implicit partizană foarte clară, fiind mai degrabă populația implicată marginal în viața politică.”
VOTUL OBLIGATORIU
- Ipoteza introducerii votului obligatoriu împarte românii în două tabere relativ egale. 44,6% sunt de acord cu votul obligatoriu deoarece consideră că dacă vin mai mulți oameni la vot se pot schimba lucrurile în bine. Pe de altă parte, 41,7% nu sunt de acord cu introducerea votului obligatoriu deoarece consideră că actuala clasă politică nu poate schimba lucrurile în bine. 13,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
- Remus Ștefureac, director INSCOP: ”Ratele foarte scăzute de participare la vot, în special la alegerile parlamentare, reprezintă un fenomen îngrijorător pentru tânăra democrație românească. Ipoteza introducerii votului obligatoriu poate fi o soluție compensatorie, dar ea nu poate funcționa în lipsa unui proces de primenire a clasei politice. Altfel, există riscul major ca măsura să fie percepută drept încercare de legitimare forțată a unei clase politice cu probleme de credibilitate, ceea ce se va traduce, în final, într-o delegitimare și mai mare a întregului regim democratic românesc.”
METODOLOGIE
- Barometrul INSCOP “Adevărul despre România” a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului “Adevărul”.
- Sondajul a fost realizat în perioada 1 – 6 iulie 2014.
- Volumul eșantionului a fost de 1055 persoane și este reprezentativ pentru populația României de 18 ani și peste 18 ani.
- Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
- Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilistic .
- Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
- Chestionarele au fost aplicate în 38 de județe și Municipiul București, într-un total de 75 de localități (orașe mari, orașe medii, orașe mici, comune, sate).
- Eșantionul a fost validat pe baza datelor oficiale ale Recesământului populației din 2011.
[:]
IULIE 2014 – OPTIUNILE DE VOT PENTRU PARTIDE, IDENTIFICARE IDEOLOGICA, VOT OBLIGATORIU